RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE ŞI PATOLOGICE

PENTRU EXAMENE DE LABORATOR

GENERALITĂŢI

IMPORTANŢA EXAMENELOR DE LABORATOR:

 completează simptomatologia bolilor cu elemente obiective;
 confirmă sau infirmă diagnosticul clinic;
 reflectă evoluţia bolii şi eficacitatea tratamentului;
 confirmă vindecarea;
 semnalează apariţia unor complicaţii;
 permit depistarea îmbolnăvirilor infecţioase ca şi a persoanelor sănătoase
purtătoare de germeni patogeni.
ROLUL ASISTENTEI:
As. trebuie să respecte următoarele reguli:
 orarul recoltărilor;
 pregătirea psihică – informarea pacientului;
 pregătirea fizică – regim alimentar, dimineaţa (á jeune – pe nemîncate),
repaus la pat, aşezarea în poziţie corespunzătoare în funcţie de recoltare;
 pregătirea materialelor şi instrumentelor necesare;
 efectuarea tehnicii propriu-zise cu profesionalism;
 completarea imediată şi corectă a buletinului de analiză cu datele
pacientului, analizele cerute, data si ora recoltarii, numele medicului care indica
analizele. Eprubetele trebuie alese cu grija in functie de analizele care se cer si de
aditivii pe care ii contin, fiecare eprubeta trebuie completata corect si clar cu datele
pacientului.
 expedierea şi transportul produselor recoltate la laborator cât mai repede
pt. a evita alterarea produsului.
ATENŢIE !
 produsele recoltate pentru examene bacteriologice nu se amestecă cu
substanţe antiseptice sau fixatoare;
 recoltarea se face în recipiente sterile în condiţii de asepsie perfectă.

1
 RECOLTAREA SÂNGELUI
Sângele se recoltează pentru examene:
 hematologice  investighează elementele figurate ale sângelui;
 biochimice  investighează constantele biochimice ale sângelui;
 parazitologice  depistează paraziții din sânge;
 serologice  depistează anticorpii prezenți în serul pacientului;
 bacteriologice  reprezintă însămânțarea sângelui pe mediu de
cultură pentru depistarea germenilor patogeni. Recoltarea se face înainte de
tratamentul cu antibiotice sau la 7-10 zile după terminarea tratamentului, în
recipiente sterile, în plin puseu febril.
Pe buletinul de analiză se solicită ANTIBIOGRAMA = testarea
sensibilității/rezistenței germenilor patogeni la antibiotice.
Recoltarea sângelui se face prin:
 înţepare (puncție capilară) → la adult: pulpa degetului, lobul urechii.
→ la copii: faţa plantară a halucelui, călcâi.
 puncţie venoasă;
 puncţie arterială.
Recoltarea sângelui pentru examene hematologice se face pentru: HLG
(hemoleucogramă), Hb (hemoglobină), T.S. (timp de sângerare), T.C. (timp de
coagulare), frotiu, grup sanguin.
Recoltarea sângelui capilar pentru examene parazitologice se face pentru: -
frotiu şi picătură groasă  pentru punerea în evidenţă a plasmodiilor malariei. Se
recoltează in timpul accesului febril.

PUNCȚIA CAPILARĂ
Obiectivele procedurii:
Prelevare de sânge capilar pentru analize de laborator (HLG, dozarea
hemoglobinei, glicemie), prin înțepătură.
Pregătirea materialelor:
 tavă medicală/cărucior medical;
 ace de seringă sau lanțetă sterilă;
 tampoane de vată;
 soluție dezinfectantă;
 hârtie de filtru (T.S.);
2
  mănuşi de protecție;
 lame de sticlă, lamele, curate și degresate;
 tuburi, pipete;
 seruri;
 cronometru;
 tăviță renală;
 containere pentru deșeuri.
Pregătirea pacientului:
a) Psihică: - Informați şi explicați pacientului procedura. Obțineți consimțământul
informat.
b) Fizică: Poziționați pacientul şezând cu mâna sprijinită sau decubit dorsal, în
funcție de starea generală.
Alegeți locul de elecție:
 adult: - pulpa degetului inelar sau mijlociu - lobul urechii;
 copil: - fața plantară a halucelui - călcâi.
Efectuarea procedurii:
 Verificați recomandarea medicală;
 Spălați-vă pe mâini;
 Îmbrăcați mănuşile de protecție;
 Masați uşor locul efectuării puncției;
 Aseptizați regiunea aleasă cu tampon de vată îmbibat în dezinfectant;
 Aşteptați evaporarea soluției dezinfectante;
 Pe locul perfect uscat înfigeți acul la 2-3 mm profunzime (ca sângele să
țâşnească singur), perpendicular pe straturile cutanate;
 Ştergeți prima picătură cu hârtie de filtru sau tampon uscat;
 Prelevați sângele în funcție de scopul urmărit:
- pe lama perfect uscată şi curată (frotiu - hemograma, grupa sanguin, timp de
sângerare şi coagulare, etc);
- se aspiră în tuburile pregătite (pentru analiza gazelor sanguine);
- picătura se pune pe bandelete sau stripsuri (glicemie)
- 2-3 picături pe fiecare extremitate a lamei (picatura groasă - dg. malarie şi tifos
exantematic).
 Ştergeți cu un tampon steril;

3
  Faceți o uşoară compresiune.

Îngrijirea pacientului
 Observați starea pacientului.
 Aplicați un tampon steril uşor compresiv.
Reorganizarea locului de muncă
 Acele, lanțetele folosite se colectează în recipiente speciale pentru obiecte
tăietoare, înțepătoare (cu pereții duri).
 Tampoanele de vată sau hârtia de filtru, mănuşile se colectează în
recipiente speciale pentru materiale cu potențial infecțios.
 Dezbrăcați mănuşile.
 Spălați-vă pe mâini.
Notarea procedurii: Notați procedura în dosarul/planul de îngrijire: - Data,
motivul efectuării puncției – Semnătura.
Evaluarea eficacității procedurii:
Rezultate aşteptate/dorite: - Pacient colaborant.
 Pacientul nu prezintă sângerare.
 Frotiul realizat este uniform, nu prezintă goluri.
Rezultate nedorite (probleme potențiale) / Ce faceți?
 Sângerare la locul puncției - Comprimați locul înțepăturii mai multă vreme.
 Nu se obține suficient sânge - Strângeți degetul de la distanţă.
 Apăsarea pe pulpa degetului favorizează eliminarea limfei şi modifică
rezultatele - La nevoie repetați înțepătura.

I. RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU TIMP DE SÂNGERARE (T.S.)

(EX. HEMATOLOGIC)

OBIECTIVE  MATERIALE NECESARE  PREGATIREA PACIENTULUI  REZULTATE

DORITE/NEDORITE  SUNT CELE DE LA PUNCȚIA CAPILARĂ
MATERIALE NECESARE:
 măsuță de tratament;
 ace sterile de unica folosință;
 hârtie de filtru;
 cronometru;
 tampoane de vată și alcool de 70°;
4
  mănuși UF;
 recipiente de colectare a materialelor utilizate.
TEHNICA:
 asistenta pregătește materialele necesare, le transportă lângă bolnav,
identifică bolnavul;
 se spală pe mâini, se dezinfectează, îmbracă mănușile de U.F.;
 verifică valabilitatea și integritatea acului;
 dezinfectează lobul urechii cu alcool de 70, lasă să se evapore;
 desface acul din ambalaj, prinde amboul acului între policele, indexul și
mediul mâinii dominante;
 printr-o mișcare sigură și rapidă înțeapă perpendicular lobul urechii;
 dă drumul la cronometru;
 aspiră cu hârtia de filtru fiecare picătură de sânge apărută la locul
înțepăturii, având grijă să schimbe de fiecare dată locul cu care face absorbția;
 face acest lucru până nu mai apare sânge pe hârtia de filtru; atunci
oprește cronometrul, citește și memorează timpul înregistrat;
 aplică un tampon cu alcool la locul înțepăturii și așează comod pacientul;
 reorganizează locul de muncă, dezbracă mănușile, se spală pe mâini și se
dezinfectează;
 notează tehnica în F.O.
 Valori normale: T.S. = 1 - 4 min.

II. RECOLTAREA TIMPULUI DE COAGULARE (EX. HEMATOLOGIC)

MATERIALE NECESARE:
 măsuță de tratament;
 ace sterile de unica folosință;
 lame de sticlă și lamele, curate și degresate;
 cronometru;
 tampoane de vată și alcool de 70°;
 mănuși UF;
 recipiente de colectare a materialelor utilizate.
TEHNICA:

5
  asistenta pregătește materialele necesare, le transportă lângă bolnav,
identifică bolnavul;
 se spală pe mâini, se dezinfectează, îmbracă mănușile de U.F.;
 verifică valabilitatea și integritatea acului;
 dezinfectează pulpa degetului inelar sau mediu cu alcool de 70 , lasă să
se evapore;
 desface acul din ambalaj, prinde amboul acului între policele, indexul și
mediul mâinii dominante;
 printr-o mișcare sigură și rapidă înțeapă perpendicular pulpa degetului
inelar sau mediu, în partea laterală;
 șterge prima picătură de sânge cu un tampon uscat, apoi recoltează o
picătură de sânge pe lama de sticlă;
 dă drumul la cronometru, și verifică cu vârful acului apariția primelor fire de
fibrină în picătura de sânge, când a apărut primul fir de fibrină, oprește cronometru,
citește și memoreză timpul înregistrat;
 aplică un tampon cu alcool la locul înțepăturii și așează comod pacientul;
 reorganizează locul de muncă, dezbracă mănușile, se spală pe mâini și se
dezinfectează;
 notează tehnica în F.O.
 Valori normale: T.S. = 5 - 8 min.

III. RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU FROTIU

Tehnica:
 asistenta pregătește materialele necesare, le transportă lângă bolnav,
identifică bolnavul;
 se spală pe mâini, se dezinfectează, îmbracă mănușile de U.F.;
 verifică valabilitatea și integritatea acului;
 dezinfectează pulpa degetului inelar sau mediu cu alcool de 70 , lasă să
se evapore;
 desface acul din ambalaj prinde amboul acului între policele, indexul și
mediul mâinii dominante;
 printr-o mișcare sigură și rapidă înțeapă perpendicular pulpa degetului
inelar sau mediu, în partea laterală;

6
  șterge prima picătură de sânge cu un tampon uscat, apoi recoltează o
picătură de sânge cât mai aproape de marginea lamei de sticlă;
 așează marginea lamelei de sticlă peste picătura de sânge, prin
capilaritate, sângele se întinde pe marginea lamelei;
 împinge lamela în unghi de 45 , către capătul opus al lamei de sticlă,
astfel încât sângele să se întindă uniform, formând un frotiu fără goluri, cu margină
franjurită;
 agită lama de sticlă până se usucă frotiul, o etichetează și transportă la
laborator;
 aplică un tampon cu alcool la locul înțepăturii și așează comod pacientul;
 reorganizează locul de muncă, dezbracă mănușile, se spală pe mâini și se
dezinfectează;
 notează tehnica în F.O.

IV. RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU PICĂTURĂ GROASĂ (EX.

PARAZITOLOGIC)

MATERIALE NECESARE:
 măsuță de tratament;
 ace sterile de unica folosință;
 lame de sticlă și lamele, curate și degresate;
 tampoane de vată și alcool de 70°;
 mănuși UF;
 recipiente de colectare a materialelor utilizate.
TEHNICA:
 asistenta pregătește materialele necesare, le transportă lângă bolnav,
identifică bolnavul;
 se spală pe mâini, se dezinfectează, îmbracă mănușile de U.F.;
 verifică valabilitatea și integritatea acului;
 dezinfectează pulpa degetului inelar sau mediu cu alcool de 70 , lasă să
se evapore;
 desface acul din ambalaj prinde amboul acului între policele, indexul și
mediul mâinii dominante;

7
  printr-o mișcare sigură și rapidă înțeapă perpendicular pulpa degetului
inelar sau mediu, în partea laterală;
 șterge prima picătură de sânge cu un tampon uscat, apoi recoltează trei
picături de sânge cât mai aproape una de alta pe lama de sticlă;
 cu colțul altei lame de sticlă amestecă și omogenizează cele 3 picături de
sânge, până când sângele se defibrinează, (pe colțul lamei de sticlă rămâne cheagul de
sânge format);
 agită lama de sticlă până se usucă, o etichetează și transportă la
laborator;
 aplică un tampon cu alcool la locul înțepăturii și așează comod pacientul;
 reorganizează locul de muncă, dezbracă mănușile, se spală pe mâini și se
dezinfectează;
 notează tehnica în F.O.

V. RECOLTAREA SÂNGELUI VENOS

PENTRU EXAMENE HEMATOLOGICE

1. Recoltarea sângelui pentru V.S.H. (viteza de sedimentare a hematiilor)

- sedimentarea – aşezarea progresivă a elementelor figurate spre fundul eprubetei.
 Se recoltează 1,6 ml sânge + 0,4 ml citrat de sodiu 3,8% - vacuum dop negru.
V.N. (valori normale) = 1-10 mm/h; 7-15mm/2h.
Recoltarea se face prin puncție venoasă, fără stază.
Crește fiziologic în sarcină, menstruație și patologic în infecții.

2. HLG (hemoleucogramă)
Se recoltează 2 ml sânge + 2 mg EDTA (acid etilen diaminotetraacetic) în
vacuum cu dop mov.
VN (valori normale):
- Hb (hemoglobină): 13 - 15 gr% +/-2g;
- hematii 4,5 - 5,5 milioane/mm³. Scăderea = anemie; creşterea =
poliglobulie;
- leucocite - 4200 – 8000/mm³, creşterea = leucocitoză; scăderea =
leucopenie;

8
 - trombocite - 150 000– 400 000/mm³, creşterea = trombocitoză, scăderea
= trombocitopenie;
- Ht. (hematocrit) – acelaşi sânge cu HLG – VN (valori normale) = 41-
46% +- 5 sau 6. Reprezintă raportul dintre masa eritrocitară și plasmă.

3. Rezistenţă globulară – se recoltează 5-6 ml sânge în balon Erlenmeyer de 100

ml în care s-au pus 5 - 10 perle de sticlă, se agită uşor balonul 5-10 min. cu mişcări
circulare – sângele se defibrinează şi nu se mai coagulează.

VI. RECOLTAREA SÂNGELUI VENOS PENTRU EXAMENE BIOCHIMICE

- se efectuează prin puncţie venoasă, dimineaţa, bolnavul fiind „à jeune”
FELUL ANALIZEI MOD DE RECOLTARE REZULTAT
Uree sanguină 5-7 ml sânge p.v. 0,20-0,40 g/dl
ac. Uric Vacuum cu dop roșu 2-6 mg%

creatinină vacuum cu dop roșu 0,6-1,20 mg%

Investighează funcția renală

Bilirubină vacuum cu dop roșu T 0,6-1 mg%

Colesterol vacuum cu dop roșu 150-200 mg%

Lipemie vacuum cu dop roșu 600-800 mg%

Teste de disproteinemie vacuum cu dop roșu Takata-Ara – negativ

Pt probe hepatice – R. Tymol 0-4 UML
hepatite virale ZnSO4 0-8 USH
Fosfatază alcalină vacuum cu dop roșu 2-4 u Bodansky

Transaminaze vacuum cu dop roșu TGO - ASAT (aspartat

TGP - pentru hepatite
virale, boli de ficat.
Amilaza
Funcția pancreasului
calcemie
aminotransferaza) 2-20 U.I.
TGP – ALAT (alanin
aminotransferaza) 2-16 U.I.
vacuum cu dop roșu 8-32 U.W. (Wolgemuth)
vacuum cu dop roșu 9 - 12 mg %

Sideremie – Fe din sânge vacuum cu dop roșu 100-160 /ml

Rezerva alcalină 5-10 ml sânge în vacuum 58-65 vol%

9
 heparinizate – dop verde
Ionogramă 5-10 ml sânge în vacuum Na, K, Cl, Ca
cu dop roșu/ verde
Glicemia 1. 2 ml sânge + 4 mg 70-110 mg%
florură de sodiu - vacuum
cu dop gri
2. 5-10 ml - vacuum cu
dop roșu
3. înţepare în pulpa
degetului - glucometru
Fibrinogen 4,5 ml sânge + 0,5 ml 200 - 400 mg %
citrat
de Na 3,8% - vacuum cu
dop albastru
Timp de protrombină 4,5 ml sânge + 0,5 ml T. Quick 12-14 sec
INR-uri oxalat de K (potasiu) - T. Howell 1,30-2,30 min
vacuum cu dop albastru

VII. PROTEINA „C” REACTIVĂ (CRP)

Este un reactant de fază acută care creşte rapid, dar nespecific, ca răspuns la
leziuni tisulare (plăgi) şi inflamaţie, fiind un indicator mai sensibil şi mai prompt decât
VSH-ul.
Nivelul CRP poate înregistra creşteri foarte mari (de 100 ori sau chiar mai mult)
după traumatisme severe, infecţii bacteriene, inflamaţii, intervenţii chirurgicale sau
proliferări neoplazice.
Recomandări pentru determinarea CRP
 evaluarea gradului de activitate a afecţiunilor inflamatorii;
 util în diferenţierea bolii Crohn (CRP crescut) de colită ulceroasă (CRP
scăzut) şi a poliartritei reumatoide (CRP crescut) de boală lupică necomplicată (CRP
scăzut);
 detectarea precoce a complicaţiilor postoperatorii (infecţii oculte);
 detectarea rejetului grefelor; 
 depistarea de infecţii intrauterine asociate cu ruptura prematură de
membrane;
 evaluarea extinderii sau reinfarctizării după IMA;
10
  monitorizarea tratamentului antibiotic în infecţii bacteriene;
 monitorizarea terapiei antiinflamatorii în boli reumatice.
Pregătire pacient – à jeun (pe nemâncate).
Specimen recoltat – sânge venos.
Recipient de recoltare – vacutainer fără anticoagulant, cu dop roșu cu/fără gel
separator.
Valori de referinţă – < 0.5 mg/dL3.

VIII. RECOLTAREA SÂNGELUI VENOS PENTRU EXAMENE SEROLOGICE

 se efectuează prin puncţie venoasă, dimineaţa, bolnavul fiind „à jeune”
 5-10 ml sânge direct în eprubetă - vacuum cu dop roșu
 reacția Weil-Felix – pt. diagnosticarea tifosului exantematic.
 V.D.R.L. – R.B.W. - pt. diagnosticarea sifilisului.
 ASLO (anti-streptolizina „O”) determină anticorpii împotriva streptococului
β hemolitic de grup A. - Pt. diagnosticarea R.A.A. (reumatism articular acut), scarlatină.
Valori normle 100 -200 U.I.
 Waler-Rose - pt. diagnosticarea PR (poliartrită reumatoidă).
 R.Widal - pt. diagnosticarea febrei tifoide şi paratifoide.

PUNCȚIA VENOASĂ
Obiectivele procedurii:
Crearea accesului la o venă pentru:
 recoltare de sânge în siguranță pentru examene de laborator;
 extragerea unei cantități de sânge pentru efectuarea transfuziei de sânge;
 introducerea medicamentelor în circulația venoasă (prin perfuzie i.v.,
injectie i.v).
Pregătirea materialelor:
 garou;
 mănuşi de unică folosinţă;
 seringi de UF, ace de seringă sterile, o canul Buterfly (fluturaş), sistem
vacutainer (după scop);
 tampoane de vată, alcool 70°; muşama, aleză; etichete pentru eprubete;
 eprubete; plasturi sau bandă adezivă non alergică;
 formulare pentru laborator;
11
  alte materiale în funcție de obiectivul urmărit (soluție medicamentoasă);
 tăvița renală
 recipiente pentru colectarea materialelor.
Pregătirea pacientului:
Verificați indicația medicului privind scopul puncției venoase.
a) Psihică;
 Informați şi explicați pacientului necesitatea procedurii;
 Explicați pacientului cum poate participa la procedură, anunțați-l că e puțin
dureroasă;
 Explicați-i pacientului că îi veți recolta sânge sau veți introduce
medicamente;
 Încurajați pacientul pentru a reduce anxietatea;
 Întrebați-l dacă i s-a mai recoltat sânge altă dată; dacă a simțit leşin,
transpirație, stare de greață, vărsătură.
 Obțineți consimțmântul informat.
b) Fizică:
 Asigurați poziția corespunzătoare în conformitate cu starea pacientului, cu
scopul şi locul puncției (decubit dorsal sau mai rar şezând pe un scaun special cu
suport pentru braț);
 examinați calitatea şi starea venelor şi alegeți locul.
Efectuarea procedurii:
 se identifică pacientul;
 asistentul își spălă mâinile şi îmbracă mănuşilede protecție pentru a
preveni contaminarea;
 selectează locul potrivit (venele distale sau proximale), venele de la plica
cotului, mai rar cele de pe fața dorsală a mâinii; - vezi perfuzia intravenoasă, locul
puncției!!!!
 așează sub membrul pacientului muşamaua și aleza;
 aplică garoul la 5 - 8 cm deasupra locului de puncție; capetele garoului
fiind direcționate departe de zona de puncție;
 palpează vena;
 verifică prezența pulsului distal la artera radială;

12
  desface seringa din ambalaj și montează acul de puncție; o fixează în
mâna dominantă (indexul fixează amboul seringii și al acului, policele, mediu si inelarul
îmbrățișează corpul seringii, iar degetul mic fixează pistonul);
 roagă pacientul să strângă pumnul, pentru a favoriza turgescența vaselor;
 dacă venele nu sunt vizibile şi nu se pot simți la palpare încercați urmă
toarea tehnică:
a) rugați pacientul să închidă şi să deschidă pumnul
b) dați drumul la garou şi rugați pacientul să -şi coboare mâna sub
nivelul inimii pentru a i se umple venele, apoi reaplicați garoul şi bateți încet pe venă
pentru a deveni mai vizibilă.
c) înlăturați garoul şi puneți o compresă caldă şi umedă pe venă timp
de 10-15'.
 dezinfectează tegumentul cu un tampon cu alcool timp de 60" folosind
mişcări circulare de la centru în exterior cu câțiva cm, pentru a evita introducerea
potențialei flore de pe piele în interiorul vaselor pe perioada efectuării procedurii;
 poziționează mâna nedominantă la 4-5 cm sub locul de puncție şi cu
policele fixează vena efectuând o mișcare de tracțiune pe tegument;
 orientează acul cu bizoul în sus și cu el înclinat în unghi de 10-30°
pătrunde în tegument, apoi în venă după care înaintează în lumenul acesteia încă 1-2
cm;
 verifică poziția acului prin aspirare;
 în cazul recoltării continuați puncția conform obiectivului;
 aspiră sângele în seringă (cantitatea necesară pentru efectuarea
analizelor indicate de medic);
 dacă curgerea sângelui este rapidă, se desface garoul pentru a preveni
staza şi hemoconcentrația care pot modifica rezultatele testelor de laborator;
 dacă curgerea sângelui este lentă, nu se desface garoul decât înainte de
a retrage acul fixat la seringa cu sânge (dacă tehnica nu impune altfel);
 se aplică un tampon cu alcool pe locul puncției venoase şi printr-o mișcare
sigură se retrage acul cu seringa;
 se aplică o presiune blândă pe tamponul cu alcool, la locul puncției 2-3'
sau până se opreşte sângerarea; aceasta previne extravazarea în țesuturile din jur, cu
cauzarea hematomului;
 după oprirea sângerării se aplică o bandă adezivă peste tampon;

13
  se transferă sângele din seringă în eprubete, după ce s-a detaşat acul de
la seringă;
 aplicați etichetele pe eprubete, indicând numele şi prenumele bolnavului,
proba recoltată, secția care trimite proba de sânge la laborator.
Îngrijirea pacientului:
 se aşează pacientul în poziție comodă;
 observă faciesul pacientului, culoarea tegumentelor şi se măsoară pulsul;
 întrebă pacientul dacă are stare de greață sau vomă;
 se verifică locul puncției venoase pentru a fi siguri că nu s-a dezvoltat un
hematom;
 se sfătuiește pacientul să nu flecteze antebrațul pe braţ.
Reorganizarea locului de muncă
 colectați deşeurile conform P.U. în recipiente speciale;
 îndepărtați mânuşile;
 spălați mâinile.
Notarea procedurii:
 notați procedura în fişa de proceduri şi în dosarul/planul de îngrijire;
 notați data, ora, locul puncției venoase, timpul când proba a fost trimisă la
laborator
 notați orice observație legată de starea şi reacția pacientului;
 notați dacă puncția a fost facută pentru recoltarea analizelor şi specificați
ce probe ați recoltat, când au fost trimise la laborator.
Evaluarea eficacității procedurii:
Rezultate aşteptate/dorite:
 pacientul are tegumente şi mucoase normal colorate;
 semnele vitale sunt normale;
 pacientul a înțeles scopul puncției venoase;
 pacientul nu a prezentat leşin, stare de greața, vomă, hematom.
Rezultate nedorite/ce faceți?
 Leşinul, starea de greață sau vomă - anunțați medicul;
 Anxietatea - discutați cu pacientul şi încurajați-l;
 Refuzul pacientului privind puncția venoasă – anunțați medicul;

14
  Extravazarea sângelui în țesuturile din jur duce la formarea hematomului -
comprimați locul cu un tampon steril - nu repetați înțepătura în aceeaşi zonă, se aplică
compresă rece – aplicați unguente care favorizează resorbția (cu heparină).
 Hemoliza sângelui recoltat - repetați recoltarea cu acordul pacientului:
recoltarea nu s-a făcut în condiții corespunzătoare;
 Infecția - evitarea prin efectuarea procedurii în siguranţă.

Considerații speciale:
 niciodată nu efectuați puncția venoasă pentru recoltarea sângelui dintr-un
braț sau o venă deja utilizată pentru terapia i.v. sau opriți perfuzia şi aşteptați 5 min.
 nu recoltați din locuri aflate deasupra liniei intravenoase, risc de
hemodiluție.
 nu efectuați puncția venoasă pe un loc deja infectat.
 evitați vena care este dureroasă la palpare.
 nu efectuați puncția venoasă, nu recoltați sânge dintr-o venă aflată într-o
zonă edematoasă, shunt arteriovenos (malformație unde sângele din artere curge direct
în vene), locuri ale hematomului anterior, sau răni.
 dacă pacientul are tulburări de coagulare sau primeşte terapie
anticoagulantă, se menține o presiune fermă pe locul puncției venoase, minim 5' după
retragerea acului din venă pentru a preveni formarea unui hematom
 evitarea folosirii venelor de la picioare pentru puncția venoasă, deoarece
aceasta creşte riscul de tromboflebită;
 la bătrâni, dacă este posibil evitați venele dorsale ale mâinii la brațul
dominant pentru puncția venoasă deoarece aceste locuri interferează mult cu
independența vârstnicului
 la copii locurile uzuale pentru puncția venoasă sunt scalpul sau piciorul.

RECOLTAREA SANGELUI CU SISTEM VACUTAINER

Puncția venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă cu ajutorul
unui ac de puncție.
Avantaje
Utilizarea acestei metode de prelevare a sângelui asigură:

15
  confortul pacientului;
 calitatea probei de sânge;
 securitatea personalului medical.
Materiale necesare:
 holder, este un tub din material plastic care prezintă la partea superioară
un ambou la care se atașează acul de puncție prin înfiletare iar la partea inferioară două
aripioare;
 ac de puncție protejat de carcasă bicoloră;
 tuburi vacutainer cu dopuri de diferite culori;
 materiale necesare puncției venoase:
- de preotecție: pernă elastică, mușama și aleză, tampoane de vată îmbibate în alcool
de 70°, mănuși chirurgicale, garou, tăviță renală;
- recipiente pentru colectarea materialelor: menajere, deșeuri infecțioase, înțepătoare.
Pregătirea pacientului:
 psihică: se identifică pacientul, se anunță și se explică tehnica,
necesitatea acesteia și inofensivitatea ei;
 fizică: recoltarea se face dimineața pe nemâncate, se așază în poziție
decubit dorsal confortabil cu membrul superior în abducție, extensie și supinație; iar
dacă starea generală îi permite poate fi așezat în poziție șezând pe un scaun special cu
sprijin pentru braț.
Tehnică:
 asistenta medicală se spală pe mâini cu apă și săpun, se dezinfectează și
îmbracă mănușile chirurgicale;
 verifică banda de siguranță a acului - integritate și valabilitate;
 îndepărtează carcasa de culoare albă a acului prin mișcare de răsucire și
înfiletează capătul liber al acului în holder;
 aplică garoul la 5-8 cm deasupra locului de puncție, alege vena cea mai
accesibilă și dezinfectează locul de puncție prin mișcări circulare din centru spre
exterior timp 60 secunde;
 îndepărtează carcasa colorată a acului, fixează holderul în mâna dreaptă
iar cu mâna stângă susține antebrațul pacientului și cu policele la 4-5 cm sub locul de
puncție exercită o mișcare de tracțiune asupra tegumentului fixând vena;

16
  efectuează puncția venoasă pătrunzând cu acul transversal în unghi de
10° - 30° străbătând tegumentul, apoi se învinge rezistența elastică a peretelui venos
până când acul înaintează în gol și mai avansează cu acul 1-2 cm;
 introduce tubul vacutainer în holder apucând aripioarele cu degetele index
și mediu iar cu policele împinge tubul în holder astfel va fi străpunsă diafragma gumată
a dopului;
 după recoltarea sângelui se scoate tubul din holder prin mișcări de
împingere asupra aripioarelor laterale și se efectuează mișcări ușoare de înclinare -
răsturnare pentru a omogeniza sângele cu aditivul;
 se introduce tubul următor procedându-se ca mai sus, apoi se retrage acul
din venă după ce am îndepărtat garoul și se aplică un tampon de vată cu alcool la locul
de puncție, rugând pacientul să-l comprime 1-3 minute fără a flecta antebrațul pe braț.
Pregătirea probelor pentru laborator:
 se etichetează eprubetele și se transportă rapid la laborator.
Reorganizarea locului de muncă:
 se reorganizează locul de muncă;
 acele se pun la înțepătoare, ambalajele la menajere și materialele pătate
cu sânge la infecțioase.
Îngrijirea pacientului după tehnică:
 se face toaleta locală a tegumentului;
 se schimbă lenjeria dacă este murdară,
 se așază pacientul într-o poziție comodă în pat;
 se supraveghează pacientul 10-15 minute.
De știut!
Tuburile vacutainer se utilizează în funcție de codul de culoare a dopului de
cauciuc:
 roșu și portocaliu: teste de disproteinemie, electroforeză, transaminaze,
amilazemie, fosfataza alcalină, uree sanguină, acid uric, sideremie, creatinină,
calcemie, fosforemie, lipemie, rezervă alcalină, ionogramă sanguină, proteina „C”
reactivă, RBW, VDRL, ASLO, Rh, grup sanguin.
 negru pentru determinarea VSH-ului.
 albastru pentru determinări de coagulare timp Quick și Howell, Fibrinogen.
 mov pentru determinări hematologice are ca aditiv EDTA.
 verde conține litiu heparină pentru analize biochimice.

17
 Când se recoltează mai multe probe de la același pacient umplerea tuburilor se
face în următoarea ordine:
 tuburi fără aditivi;
 tuburi pentru probele de coagulare;
 alte tuburi cu diverși aditivi.
Atenție!
Nu puneți niciodată capacul acului cu mâna pe un ac deja utilizat pentru
recoltare. În cazul în care holderul este contaminat din greșeală se aruncă la
infecțioase.

RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU

EXAMEN BACTERIOLOGIC - HEMOCULTURĂ
Obiectivele procedurii
 Punerea în evidență a germenilor patogeni în sânge prin însămânțare pe
medii de cultură.
 Efectuarea antibiogramei.
Pregătirea materialelor
 tavă medicală/cărucior;
 soluție dezinfectantă (betadine, clorhexidine, alcool 70°);
 tampoane de vată şi comprese sterile;
 câmp steril;
 mănuşi sterile, mască, garou;
 2 flacoane cu medii de cultură - unul pentru germeni aerobi (se dezvoltă în
prezența aerului) şi altul pentru germeni anaerobi (se dezvoltă în lipsa aerului);
 holder, ac dublu (special) acoperit la ambele capete cu cauciuc
 recipiente pentru colectarea deşeurilor.
Pregătirea pacientului
a) Psihic:
 informați şi explicați pacientului procedura, avertizați-l că recoltarea se
poate repeta;
 obțineți consimțământul informat;
 încurajați şi susțineți pacientul.
b) Fizică:

18
  poziționați pacientul în decubit dorsal cu membrul superior sprijinit
deoarece poate prezenta frisoane;
 alegeți vena cea mai turgescentă;
 spălați regiunea plicii cotului cu apă şi săpun;
 dezinfectați cu alcool iodat, betadină.
Efectuarea procedurii:
 participă două nurse;
 spălați mâinile cu apă şi săpun;
 dezinfectați mâinile/îmbrăcați mănuşile sterile;
 izolați locul cu câmpul steril;
 montați acul dublu la holder;
 rugați persoana care vă ajută să aplice garoul;
 dezinfectați locul de puncționat cu alcool de 70°;
 puncționați vena;
 adaptați la acul holderului flaconul cu mediu de cultură pentru germeni
aerobi (10 ml);
 recoltați sânge până la semnul de pe flacon;
 adaptați la acul holderului cel de al doilea flacon cu mediu de cultură
pentru germenii anaerobi;
 recoltați sânge până la semnul de pe flacon;
 desface garoul, retrageți acul după aplicarea tamponului cu alcool iodat;
 comprimarea venei 2 - 5' de către ajutor;
 omogenizați uşor pe un plan orizontal (sângele cu mediul de cultură din
flacon).
Îngrijirea pacientului
 reinstalați pacientul în poziție comodă;
 acoperiți pacientul pentru că frisonează;
 observați faciesul, tegumentele (extremitaților), comportamentul
pacientului.
Reorganizarea locului de muncă
 colectați deşeurile în recipiente speciale conform PU;
 îndepărtați mănuşile şi masca;
 spălați mâinile.

19
 Pregătirea produsului pentru laborator
 scrieți pe etichetele flacoanelor datele pacientului;
 completați fişa de laborator;
 transportați imediat la laborator flacoanele şi introduceți-le în termostat la
37°C.
Notarea procedurii - Notați procedura în dosarul/planul de îngrijire prin lipirea
codurilor de bon de pe flacoanele în care s-a făcut recoltarea.
Evaluarea eficacității procedurii
Rezultate aşteptate/dorite:
 Recoltarea s-a făcut corect, în condiții de strictă asepsie şi antisepsie.
Rezultate nedorite/ce faceți? vezi puncția venoasă!
Atenție!: Recoltarea se face la debutul bolii înainte de administrarea
antibioticelor, în plin puseu febril.

20