Seminar 3

1. Având în vedere dispozițiile H.G. nr. 497 din 25 iunie 2020,

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 570 din 30
iunie 2020 răspundeți la următoarele întrebări:
a. Ce rol joacă sistemul informatic SUMAL 2.0?
Conform Ordinului nr.118 din 27 ianuarie 2021, emis de Ministerul
Mediului, Apelor și Pădurilor și publicat în Monitorul Oficial al
României nr.97 din 29 ianuarie 2021, în art.2 se subliniază
principalele obiective ale sistemului informațional SUMAL 2.0.
Acestea sunt: controlul provenienței materialelor lemnoase și
asigurarea trasabilității acestora; creșterea eficienței controlului ca
parte a politicilor publice de reducere a infracționalității în domeniul
forestier; obținerea de informații statistice la nivel național privind
volumul de lemn exploatat și al materialelor lemnoase rezultate;
practica unitară în evidența gestionară a materialelor lemnoase prin
punerea la dispoziția profesioniștilor a unei aplicații informatice
gratuite.

b. Dați exemplu de 5 situații de folosire obligatorie a SUMAL 2.0.

- înregistrarea datelor persoanelor fizice/juridice, proprietari ai
suprafețelor de fond forestier național pe care îl administrează sau
pentru care asigură serviciile silvice pe bază de contract;
- crearea fișelor de proprietate pentru suprafețele de fond forestier
național, administrate sau pentru care se asigură serviciile silvice pe
bază de contract;
- înregistrarea datelor referitoare la terenurile din afara fondului
forestier național, acoperite cu vegetație forestieră, pentru care sunt
încheiate contracte de servicii silvice;
- emiterea/prelungirea/suspendarea/modificarea și retragerea
autorizațiilor de exploatare.
Art. 16 din Ordinul nr.118 din 2021

c. Ce rol joacă aplicația în urmărirea trasabilității transporturilor de

material lemnos?
Prin urmărirea trasabilității transporturilor de material lemnos cu
ajutorul aplicației SUMAL 2.0 se pot împiedica tăierile ilegale de
lemn. De asemenea, se va putea urmări, în timp real, prin
coordonate GPS, orice transport de masă lemnoasă din punctul de
încărcare până în punctul de descărcare, devenind în acest mod
foarte dificil să mai apară acele escale ilegale realizate cu același aviz.
SUMAL 2.0 obligă la încărcarea de fotografii, din mai multe unghiuri,
ale lemnului încărcat, pentru orice transport din România, precum și
însemnarea, în pădure, a parchetelor de masă lemnoasă cu
coordonate GPS înainte de a se face tăierea și se vor putea vedea
zilnic toate volumele de material lemnos din orice depozit din țară.

d. Cu ce documente se atestă proveniența materialelor lemnoase așa

cum este definită în Codul silvic?
Codul Silvic - anexa - nr. 38: Proveniența materialelor lemnoase -
sursa localizată de unde acestea au fost obținute în mod legal,
respectiv:
a) parchetele autorizate și predate spre exploatare, constituite în
fondul forestier național sau în vegetația forestieră de pe terenuri
din afara acestuia;
b) depozite, centre de sortare și prelucrare a materialelor lemnoase;
c) piețele, târgurile, oboarele și altele asemenea, autorizate pentru
comercializarea materialelor lemnoase;
d) statele membre ale Uniunii Europene;
e) statele din afara Uniunii Europene.
Hotărârea Guvernului nr.996/2008 - anexa - norme referitoare la
proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, la
regimul spațiilor de depozitare a materialelor lemnoase și al
instalațiilor de prelucrat lemn rotund - capitolul II - Documentele de
proveniență și documentele de însoțire ale materialelor lemnoase –
Art. 3 alin.1: Documentele de proveniență a materialelor lemnoase
sunt: actul de punere în valoare, avizul de însoțire, declarația vamală
de import, documentele intracomunitare, registrul de intrări-ieșiri
material lemnos.

e. Ce documente doveditoare cu privire la proveniență trebuie să

însoțească materialul lemnos în timpul transportului?
Codul Silvic - art.68, alin.1: Materialele lemnoase, indiferent de
proveniența lor, se transportă numai însoțite de documente specifice
de transport, din care să rezulte cu certitudine legalitatea
provenienței acestora.
În timpul transportului materialelor lemnoase/produselor din lemn,
documentul care dovedește proveniența acestora și care trebuie să
însoțească transportul este avizul de însoțire materiale
lemnoase/produse din lemn și trei fotografii ale mijlocului de
transport încărcat, după caz.

f. Dați 5 exemple de situații în care legiuitorul consideră că

materialele lemnoase nu au proveniență.
Hotărârea nr. 470/2014 pentru aprobarea Normelor referitoare la
proveniența, circulația și comercializarea materialelor lemnoase, la
regimul spațiilor de depozitare a materialelor lemnoase și al
instalațiilor de prelucrat lemn rotund, precum și a unor măsuri de
aplicare a Regulamentului (UE) nr. 995/2010 - Art. 6 alin. 5,6,7,8,9:
(5) Materialele lemnoase la care veridicitatea codului unic, a datei,
orei, minutului și secundei înscrise în avizul de însoțire conform art. 3
alin. (2) nu este confirmată la destinatar, conform obligației
prevăzute în sarcina acestuia la art. 3 alin. (8), sunt considerate fără
proveniență legală.
(6) Materialele lemnoase pentru care raportările lunare nu sunt
transmise în SUMAL până la termenul prevăzut la art. 2 alin. (8) de
către profesioniștii prevăzuți la art. 2 alin. (4) sunt considerate fără
proveniență legală.
(7) Materialele lemnoase expediate, transportate, deținute, primite,
depozitate, prelucrate și/sau comercializate, care sunt însoțite de
avize de însoțire primare/secundare distribuite unui alt operator
economic decât expeditorului, sunt considerate fără proveniență
legală.
(8) Materialele lemnoase ale căror documente de proveniență sunt
documentele intracomunitare, care nu sunt recepționate la
destinație și raportate în SUMAL, sunt considerate fără proveniență
legală.
(9) Materialele lemnoase aflate în circulație fără codul unic, precum
și fără data, ora, minutul și secunda, prevăzute la art. 3 alin. (2), sau
cele fără cod offline prevăzut la art. 3 alin. (4) ori cu cod unic sau cod
offline invalid, cu excepția celor prevăzute la art. 3 alin. (10), sunt
considerate fără proveniență legală.
2. Ce instituție publică este competentă să realizeze inventarul
forestier național, cadastrul funciar pentru îndeplinirea obiectivelor
de gestionare durabilă și valorificare rațională a resurselor fondului
forestier național și amenajarea pădurilor?
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin
Drăcea"

3. Având în vedere OUG.32 din 30 iunie 2015 privind înființarea

Gărzilor Forestiere și a HG.743/09 septembrie 2015 privind
organizarea și funcționarea Gărzilor Forestiere răspundeți la
următoarele întrebări:

b. În exercitarea atribuțiilor de control ce drepturi și obligații au

membrii Gărzilor forestiere?
HG nr.743/2015 – art.9 alin.2: În exercitarea atribuțiilor de control,
personalul cu atribuții de control prevăzut la alin. (1) îndeplinește
funcții ce implică exercițiul autorității de stat, având următoarele
drepturi și obligații:
a) să aibă acces deplin, în condițiile legii, în terenurile care fac parte
din fondul forestier, indiferent de natura proprietății, în sediile
persoanelor juridice sau în incintele în care se desfășoară o activitate
din domeniul silviculturii sau cinegetic;
b) să controleze modul de producere, depozitare, circulație a
materialelor lemnoase, în toate locurile și spațiile în care se
desfășoară activitatea operatorilor economici;
c) să legitimeze, în vederea stabilirii identității, persoanele care
încalcă dispozițiile legale din domeniul silviculturii sau cinegetic;
d) să participe, împreună cu organele de poliție și jandarmerie, la
activitățile comune de constatare a contravențiilor și infracțiunilor
prevăzute de legislația silvică sau cinegetică;
e) să sprijine activitatea de cercetare penală desfășurată de organele
de urmărire penală cu privire la infracțiunile prevăzute de legislația
silvică sau cinegetică;
f) să confiște sau să rețină în vederea confiscării, pe baza
constatărilor efectuate, bunurile folosite ori rezultate în urma
săvârșirii faptelor ilegale;
g) să participe, împreună cu organele competente, la controlul
regimului silvic;
h) să acționeze cu echipe de intervenție mobile în baza informațiilor
proprii sau transmise de structurile cu atribuții specifice ale statului,
inclusiv în punctele vamale și cele de trecere a frontierei;
i) să participe la activitățile de control al vehiculelor care transportă
material lemnos pe drumurile publice și al documentelor aferente
acestei activități, împreună cu agenții și ofițerii din cadrul Poliției
Române;
j) să oprească și să controleze vehiculele care transportă material
lemnos pe drumurile forestiere și documentele aferente acestei
activități.

4. Având în vedere dispozițiile Legii nr. 46/2008 - Codul silvic

răspundeți la următoarele întrebări:
a. Cum este definit termenul de „pădure”?
Art.2 din Codul Silvic:
(1) Sunt considerate păduri, în sensul prezentului cod, și sunt incluse
în fondul forestier național terenurile cu o suprafață de cel puțin 0,25
ha, acoperite cu arbori; arborii trebuie să atingă o înălțime minimă
de 5 m la maturitate în condiții normale de vegetație.
(2) Termenul pădure include:
a) terenurile cu folosință pădure cuprinse în amenajamentele silvice
la data de 1 ianuarie 1990, inclusiv cu modificările de suprafață,
conform operațiunilor de intrări-ieșiri efectuate în condițiile legii;
b) perdelele forestiere de protecție;
c) terenurile pe care sunt instalate jnepenișurile;
d) terenurile acoperite cu pășuni împădurite cu consistența mai mare
sau egală cu 0,4, calculată numai pentru suprafața ocupată efectiv de
vegetația forestieră;
e) plantațiile cu specii forestiere din zonele de protecție a lucrărilor
hidrotehnice și de îmbunătățiri funciare realizate pe terenurile
proprietate publică a statului, care îndeplinesc condițiile prevăzute la
alin. (1).
b. Ce volum de masă lemnoasă se poate exploata în regie proprie de
către proprietarii de fond forestier, persoane juridice și fizice?
Exploatarea masei lemnoase se face de persoane juridice atestate de
autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură. Prin
excepție, persoanele fizice pot exploata în regie proprie un volum de
maximum 20 mc/an din pădurile pe care le au în proprietate.
c. Ce volum de masă lemnoasă se poate exploata în total de către
proprietar având în vedere distincțiile legale în raport de suprafața
deținută?
Volumul maxim de lemn ce se poate recolta din păduri nu poate
depăși posibilitatea stabilită prin amenajament silvic. Conform art.20
alin.2 Codul silvic proprietarul(succesorul în drepturi/orice persoană
care are calitatea de a beneficia de uzufruct și demonstrează cu
documente potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009 privind Codul
civil, republicată, cu modificările ulterioare), care are încheiat
contract de administrare sau de servicii silvice pe o perioadă de
minimum 10 ani pentru fondul forestier pe care îl deține, cu
suprafața de maximum 10 ha, poate recolta un volum de maximum 5
mc/an/ha de pe această suprafață, în funcție de caracteristicile
structurale ale arboretului. Dacă aceleași persoane menționate au
încheiate contracte de administrare sau de servicii silvice pe o
perioadă de minimum 10 ani pentru fondul forestier pe care îl
deține, cu suprafața cuprinsă între 10,1 ha și 100 ha, și pentru care
nu există amenajament silvic valabil, poate recolta un volum de 5
mc/an/ha, în funcție de caracteristicile structurale ale arboretului,
dar nu mai mult de 100 mc/an de pe această suprafață; produsele
accidentale se recoltează integral, cu respectarea condițiilor privind
protecția mediului.