Tema Pregatire Silvic

R O M Â N I A
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE NESECRET
INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE Nr. 97.636/2019

INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN BISTRIŢA-NĂSĂUD Bistrița, 22.01.2019
SERVICIUL DE ORDINE PUBLICĂ Ex. nr. _____
Operator de date cu caracter personal nr. 746
APROB
ȘEFUL INSPECTORATULUI
Comisar șef de poliție
LUPȘA MIHAI OVIDIU
ROG APROBAȚI
ȘEFUL SERVICIULUI
Comisar șef de poliție
IACOBESCU PAUL
TEMĂ
de pregătire profesională în domeniul silvic
-Constatarea și aplicarea sancțiunilor contravenționale din domeniul

silvic-
-Constatarea infracțiunilor silvice-
CUPRINS:
1
CAP. I CONTEXTUL GENERAL...........................................................................3
CAP. II CADRUL LEGISLATIV.............................................................................4
Cap. III CONTRAVENȚII PREVĂZUTE DE LEGEA NR. 171/2010 MODIF. CE

INTRĂ ÎN COMPETENȚA ORGANELOR DE POLIȚIE........................................6
 TĂIEREA ȘI FURTUL DE ARBORI, contravențiile .....................10
CAP. III.1 CONTRAVENȚII PE TIMPUL TRANSPORTULUI............................21
CAP. IV ASPECTE LEGATE DE CONSTATAREA CONTRAVENȚIILOR

SILVICE.....................................................................................................................34
CAP. V MODUL DE COMPLETARE A AVIZELOR DE ÎNSOȚIRE.................35
CAP. VI ASPECTE CE SE URMĂRESC CU OCAZIA CERCETĂRII LA
FAȚA LOCULUI ÎN CAZUL INFRACȚIUNILOR DE TĂIERE FĂRĂ DREPT DE
ARBORI ȘI FURT DE ARBORI...............................................................................40
CAP.VII ACTIVITĂȚI CE SE DESFĂȘOARĂ CU OCAZIA CONFISCĂRII
MIJLOCULUI DE TRANSPORT..............................................................................43
CAP. VIII ACTIVITĂȚI CE SE DESFĂȘOARĂ ÎN VEDEREA VERIFICĂRII
LEGALITĂȚII TRANSPORTURILOR DE MATERIAL LEMNOS
ÎN CAZRILE SEMNALATE PRIN SNUAU 112 ....................................................44
CAP. IX INTERVENȚIA ÎN FONDUL FORESTIER......................................49
CAP. X ACTIVITĂȚI CE SE DESFĂȘOARĂ CU OCAZIA CONTROALELOR
DESFĂȘURATE LA DEPOZITELE DE MATERIALE LEMNOASE………….. 52
CAP XI CONFISCAREA VALORICĂ ȘI STABILIREA VALORII
MATERIALULUI LEMNOS………………………………………………….…....54
CAP. XII APLICAREA LEGII PENALE/CONTRAVENȚIONALE MAI
FAVORABILE ………………………………………………………………....…...59
CAP. XIII POMII FRUCTIFERI ȘI MATERIALELE LEMNOASE ……………60
CAP. XIV DIFERENȚA DINTRE CHERESTELE ȘI PRODUSE
SEMIFABRICATE, PREFABRICATE……………………………………….....…61
CAP. XV UTILIZAREA DISPOZITIVELOR SPECIALE DE MARCARE.......…63
CAP. XVI STABILIREA VOLUMULUI LEMNULUI………………………..….67
CAP. I CONTEXTUL GENERAL
2
Tăierile ilegale din fondul forestier național au fost în atenția Consiliului
Suprem de Apărare a Țării în anul 2016, devenind un domeniu prioritar, cu
importanță în politica de securitate a țării.
Realitatea demonstrează că infracțiunile silvice se situează la un nivel din ce
în ce mai ridicat, pe întreg teritoriul țării, iar combaterea acestui fenomen începe
să devină din ce în ce mai eficientă prin eforturile Poliției Române și ale Gărzii
Forestiere.
Agresivitatea făptuitorilor, persoane fizice și juridice, este determinată și de
condițiile de trai din zonele defavorizate, dar și de câștigurile sigure și constante.
Pe de altă parte, aceste infracțiuni sunt strâns legate de alte fapte ca abuz în
serviciu, luare/dare de mită, delapidare, spălare de bani, evaziune fiscală, iar de
cele mai multe ori organele de urmărire penală nu pot stabili cu certitudine
proveniența materialului lemnos din sectorul forestier privat, circulația acestuia și
a documentelor însoțitoare.
Prin poziţionarea sa geografică dar şi prin condiţiile pedoclimatice judeţul
Bistriţa-Năsăud, oferă un cadru natural creşterii şi dezvoltării pădurilor de foioase şi
conifere. Având un areal de 5.355 km2 pe raza judeţului, în special în zona montană
şi submontană, se află întinse zone împădurite, constituind una din principalele
bogăţii naturale ale judeţului.
Având în vedere caracteristicile reliefului judeţului, 36 % din suprafaţa
teritorială este reprezentată de fond forestier, respectiv 192.146 ha. din care 6.773 ha.
fond forestier neadministrat. Cea mai mare parte din suprafeţele împădurite (peste
96,5%) se află în administrarea celor 3 ocoale silvice de stat şi a celor 16 ocoale
silvice private.
Ilegalităţile din domeniul forestier trebuie analizate în ansamblu, începând cu
tăierea arborilor, transportul şi prelucrarea materialului lemnos, şi terminând cu
comercializarea produselor semifinite rezultate în urma prelucrării.
Conform Dispoziției I.G.P.R. nr. 23/2011 activitatea pe linie silvică este
coordonată la nivelul județului Bistrița-Năsăud de către polițiștii Biroului pentru
combaterea delictelor silvice din cadrul Serviciului de Ordine Publică.
CAP. II CADRUL LEGISLATIV

3
 Legea nr. 46/2008 Codul silvic, republicată, cu modificările și
completările ulterioare – Titlul VI;
 Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor
silvice, cu modificările și completările ulterioare – Capitolele VII şi VIII;
 H.G. nr. 470/2014 pentru aprobarea Normelor referitoare la provenienţa,
circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de
depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn
rotund, precum şi a unor măsuri de aplicare a Regulamentului (UE) nr.
995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010
de stabilire a obligaţiilor ce revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi
produse din lemn, cu modificările și completările ulterioare;
 O.M.M.S.C. nr. 836/2014 pentru aprobarea condiţiilor şi a procedurii de
emitere, suspendare sau retragere a acordului de distribuire şi utilizare a
formularelor documentelor cu regim special, cu modificările și completările
ulterioare;
 O.M.M.S.C. nr. 837/2014 pentru aprobarea Metodologiei privind
organizarea şi funcţionarea SUMAL, obligaţiile utilizatorilor SUMAL,
precum şi structura şi modalitatea de transmitere a informaţiilor
standardizate, cu modificările și completările ulterioare;
 O.M.A.P. nr. 1112/2018 pentru aprobarea conținutului registrului
național al administratorilor de păduri și al ocoalelor silvice, modelul
documentelor de constituire, organizare şi funcţionare,
 O.M.M.P. nr. 1073/2011 pentru aprobarea Regulamentului de autorizare
a pieţelor, târgurilor, oboarelor şi a burselor de mărfuri pentru
comercializarea materialelor lemnoase;
 O.M.M.P. nr. 1346/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind forma
şi modul de utilizare a dispozitivelor speciale de marcat, precum şi modul de
marcare a arborilor sau a unor loturi de arbori, cu modificările și
completările ulterioare;
 O.M.M.P. nr. 1540/2011 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind
termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi transport al
materialului lemnos cu modificările și completările ulterioare;
 O.M.A.P. nr. 766/2018 pentru aprobarea Normelor tehnice privind
modificarea prevederilor amenajamentelor silvice şi schimbarea categoriei
de folosinţă a terenurilor din fondul forestier,
 H.G. nr. 1076/2009 pentru aprobarea Regulamentului de pază a fondului
forestier.
4
 O.U.G. nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor
produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora, cu modificările
şi completările ulterioare.
 Legea nr. 265/2017 pentru aprobarea preţului mediu al unui metru cub de
masă lemnoasă pe picior.
 H.G. nr. 2293/2004 privind gestionarea deşeurilor rezultate în urma
procesului de obţinere a materialelor lemnoase.
 HOTĂRÂRE nr. 715 / 2017 - Regulamentul de valorificare a masei
lemnoase din fondul forestier proprietate publică;
 O. M.M.A.P. nr. 2.526/ 2016 pentru completarea Metodologiei privind
organizarea şi funcţionarea SUMAL, obligaţiile utilizatorilor SUMAL,
precum şi structura şi modalitatea de transmitere a informaţiilor
standardizate.
5
Cap. III CONTRAVENȚII PREVĂZUTE DE LEGEA NR. 171/2010
MODIF. CE INTRĂ ÎN COMPETENȚA ORGANELOR DE POLIȚIE
Art. 3 , alin (3) Constituie contravenţii silvice şi se sancţionează cu amendă de la

1.000 lei până la 5.000 lei următoarele fapte:
a) neasigurarea administrării sau serviciilor silvice de către proprietarii/succesorii
legali de fond forestier prin ocoale silvice autorizate, pe bază de contract;
COMENTARIU:
-se aplică Legea prevenirii nr. 270/2017, ocazie cu care se întocmește plan de
remediere
- se efectuează verificări în SNRI-SEIMD, evidențele unității de poliție, în aplicația
EVIDENȚA CONTRAVENȚII și în evidențele Ocolului Silvic competent teritorial
sau la Garda Forestieră (la aceste două instituții verificările vor fi efectuate de
personalul silvic din echipa de control), pentru a se stabili dacă persoana în cazuă a
mai fost sau nu sancționată contravențional pentru aceeași faptă. Dacă
contravenientul este o persoană juridică se verifică și în registrul unic de control.
Obligația de a verifica în celelalte evidențe ale unității din care face parte agentul
constator rămân valabile. În cazul în care contravenientul a mai beneficiat de un
avertisment aplicat în condițiile Legii 270/2017 se aplică sancțiunea cu amenda.
Nu se aplică prevederile legii prevenirii nr. 270/2017, în cazul neprezentării
registrului unic de control la solicitarea organelor de control specializate. Este posibil
ca persoanei în cauză să i se fi aplicat avertisment pentru aceeași faptă anterior
intrării în vigoare a Legii prevenirii nr. 270/2017. În această situație opinăm a se
aplica un nou avertisment.
- la stabilirea încadrării juridice, pe lângă art. 3 alin.3 lit.a din Legea 171/2010 se vor
menționa și art 4 alin. 1 din Legea prevenirii nr. 270/2017 comb. HG 33/2018, anexa
1 pct.39.
Art. 3 , alin (3) Constituie contravenţii silvice şi se sancţionează cu amendă de la

1.000 lei până la 5.000 lei următoarele fapte:
b) nematerializarea şi nedelimitarea în teren de către proprietari a limitelor terenurilor
forestiere pe care le deţin, în conformitate cu actele de proprietate, cu ţăruşi, borne,
vopsea, şi/sau neîntreţinerea/nemenţinerea în stare corespunzătoare/vizibile a
semnelor de hotar ale proprietăţii, respectiv mutarea semnelor amenajistice şi/sau de
hotar;
COMENTARIU:
remediere
6
- la stabilirea încadrării juridice, se vor menționa și art 4 alin. 1 din Legea prevenirii
nr. 270/2017 comb. HG 33/2018, anexa 1 pct.39.
ART. 5^1
Constituie contravenţii silvice şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei până la
5.000 lei următoarele fapte:
b) aprobarea sau autorizarea spre exploatare a actelor de punere în valoare de
produse accidentale, altele decât cele rezultate din defrişările legal aprobate sau cele
aferente instalaţiilor de scos-apropiat, fără notificarea structurii teritoriale de
specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, cu/fără avizul
acesteia, după caz;
ART. 6
c) nematerializarea şi/sau neînreţinerea semnelor amenajistice;
COMENTARIU:
- semnele amenajistice sunt acele semne vizibile facute pe arbori care cuprind: linii
subparcelare, linii parcelare, limite de unitate de producţie, limite de ocol silvic şi
borne amenajistice.
-contravenția se aplică pădurarului deoarece este obligația lui să întrețină aceste

semne amenajistice în conformitate cu prevederile art. 6 lit. B din H.G. nr. 1076/2009
pentru aprobarea Regulamentului de pază a fondului forestier.
7
remediere,
nr. 270/2017 comb. HG 33/2018, anexa 1 pct.39.
d) mutarea semnelor amenajistice.

COMENTARIU:
- Subiect activ al contraveției poate fi orice persoană spre deosebire de
prevederile de la lit. c)
- contravenientul este obligat să realizeze lucrările necesare pentru readucerea la
starea iniţială a fondului forestier, la starea prevăzută de reglementările în
vigoare sau, după caz, să suporte costurile necesare pentru realizarea acestor
lucrări.
ART. 7
(1) Constituie contravenţii silvice şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei până
la 10.000 lei următoarele fapte:
a) schimbarea fără aprobare legală a categoriei de folosinţă a terenurilor din
fondul forestier naţional, în măsura în care fapta nu constituie infracţiune în
condiţiile prevăzute la art. 106-108 din Legea nr. 46/2008, cu modificările şi
completările ulterioare;
*contravenientul este obligat să realizeze lucrările necesare pentru readucerea la
starea iniţială a fondului forestier, la starea prevăzută de reglementările în vigoare
sau, după caz, să suporte costurile necesare pentru realizarea acestor lucrări.
b) trecerea terenurilor forestiere din domeniul public al unităţilor administrativ-
teritoriale în domeniul privat al acestora prin hotărâre a consiliului local, a consiliului
judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti;
8
 contravenientul este obligat să realizeze lucrările necesare pentru readucerea la
lucrări.
c) includerea pădurilor în intravilan;
e) exploatarea agregatelor minerale de pe terenuri din fondul forestier naţional fără
aprobările legale;
COMENTARIU, lit. e):
-Agregatele minerale sunt materiale sub forma de bucati, naturale (agregate de râu ,
piatra spartă, rocă) sau artificiale (granulit, perlit, zgură) si se folosesc la preparea
mortarelor si betoanelor sau ca mase speciale.
- la constatarea acestei contravenții trebuie avute în vedere și prevederile legii

minelor nr. 85/2003, respectiv infracțiunea de la art. 57 alin. 2 : Executarea de
activități miniere fără permis sau licență, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 29,
(Art. 29. (1) Rocile utilizabile în construcții, turba și apele minerale, situate pe
suprafețe de teren aflate în proprietatea persoanelor fizice, pot fi folosite de către
proprietarul suprafeței numai dacă nu fac obiectul unei concesiuni existente și numai
pentru nevoile proprii, fără drept de comercializare. Folosirea este scutită de la plata
taxelor și a redevențelor legale, cu condiția încunoștințării autorității competente prin
organele sale teritoriale.(2) De prevederile alin. (1) beneficiază și căminele de copii și
casele de bătrâni situate pe suprafețe de teren aflate în proprietatea lor.) constituie
infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani ori cu amendă.
- se recomandă efectuarea de cercetări în cadrul unui dosar penal pentru infracțiunea
prev de art 57 alin. 2 din Legea minelor nr. 85/2003,
- se va stabili existența vreunui prejudiciu adus Statului Român prin intermediul
Agenției Naționale pentru Resurse Minerale.
-cercetările din dosarul penal nu trebuie să dureze mai mult de 1 an. În cazul în care
se constată că fapta nu este infracțiune se va aplica sanțiunea contravețională de mai
sus. Termenul de 1 an este de necesar pentru a se evita prescripția aplicării sancțiunii
în cazul în care fapta a fost urmărită ca infracțiune.
ART. 8
(1) Constituie contravenţii silvice următoarele fapte:
a) tăierea, ruperea sau scoaterea din rădăcini a arborilor, fără drept, precum şi
distrugerea ori vătămarea de arbori, puieţi, pomi de Crăciun ori lăstari din fondul
forestier naţional sau tăierea, ruperea sau scoaterea din rădăcini a arborilor, fără drept,
9
precum şi distrugerea ori vătămarea de arbori de pe terenurile cu vegetaţie forestieră
din afara fondului forestier naţional, dacă valoarea prejudiciului, stabilită potrivit
legii, este de până la de 5 ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe
picior. Se exceptează prejudiciile rezultate prin lucrările de exploatare forestieră, aşa
cum sunt definite de Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, care nu reprezintă tăieri ilegale;
COMENTARIU:
- Prejudiciul la tăiere se stabilește de către Ocolul Silvic competent teritorial și
se menționează în pvcc la rubrica:
- În baza art. 25 din Legea 171/2010 se dispune și confiscarea bunurilor

destinate, folosite sau rezultate din contravenţiile silvice. Aici se încadrează
spre exemplu drujba sau toporul.
Despre bunurile confiscate se face mențiune la rubrica:
- În toate situaţiile agentul constatator descrie în procesul-verbal de constatare a

contravenţiei silvice bunurile supuse confiscării ( după serie, număr, alte
caracteristici cum ar fi culoarea, eventuale defecte/avarii vizibile)
- Se iau, în privinţa acestor bunuri, măsurile de conservare sau de valorificare,
făcând menţiunile corespunzătoare în procesul-verbal ( adică se depun la
Camera de Corpuri Delicte în termen de 48 de ore de la ridicare. După
rămânerea definitivă a măsurii confiscării se predau de Serviciul Cazier
Judiciar și Evidență Operativă către ANAF pentru valorificare)
- Este necesară efectuarea unei reconstituiri la cioată cu autorul, ocazie cu care
se vor realiza fotografii concludente și se va întocmi un proces verbal. Această
activitate poate deveni probă în procesul penal dacă persoana în cauză mai
comite o asemenea contravenție în interval de un an, iar valoarea cumulată a
prejudiciului produs depăşeşte limita de 5 ori prețul mediu al unui metru cub
de masă lemnoasă în vigoare la data comiterii ultimului act material
contravențional.
b) furtul ori însuşirea arborilor tăiaţi cu drept sau fără drept, a puieţilor, pomilor de
Crăciun ori a lăstarilor din fondul forestier naţional sau a pomilor de Crăciun din
culturi specializate sau furtul ori însuşirea arborilor tăiaţi cu drept sau fără drept de pe
terenurile cu vegetaţie forestieră din afara fondului forestier naţional, dacă valoarea
10
prejudiciului, stabilită conform legii, este de până la de 5 ori preţul mediu al unui
metru cub de masă lemnoasă pe picior.
COMENTARIU:
- Prejudiciul la furt se stabilește de către Ocolul Silvic competent teritorial,
conform preţurilor de referinţă, pe specii şi sortimente, stabilite anual în raport
cu valoarea de circulaţie a materialelor lemnoase, prin ordin de ministru.
- Este obligatorie confiscarea materialului lemnos sustras, în conformitate cu
prevederile art 25 din Legea 171/2010. Neluarea măsurii confiscării
materialului lemnos poate atrage răspunderea disciplinară sau penală
( neglijență sau abuz în serviciu pentru că se creează o pagubă proprietarului
lemnului sustras și se încalcă o normă legală prevăzută în legislația primară).
- Dacă fapta se constată în flagrant se dispune și confiscarea mijlocului de
transport folosit. Au fost situații în practică în care arborele a fost sustras doar
cu ajutorul unei cabaline. În acest caz se dispune confiscarea lanțurilor cu care
a fost legat arborele de cabalină.
- Despre confiscarea bunurilor se face mențiune în mod obligatoriu în cuprinsul
procesului verbal de constatare a contravenției, chiar dacă tipizatul nu prevede
rubrică distinctă pentru astfel de bunuri destinate, folosite sau rezultate din
contravenţiile silvice. De asemenea se va face mențiune despre aceste bunuri și
în cuprinsul procesului verbal de reținere confiscare ( cel cu seria CBR...) unde
vor fi descrise în amănunt ( mijlocul de transport corect individualizat după
marcă, tip, număr de înmatriculare, serie șasiu, proprietar, utilizator și
obligatoriu avarii vizibile), la rubrica:
- În cazul aplicării sancţiunii complementare a confiscării, pentru materialele

lemnoase care nu se găsesc sau care nu pot fi identificate, contravenientul
este obligat la plata contravalorii lor în lei, confiscarea valorică. Cu privire la
măsura confiscării valorice se face referire în pvcc la rubrica:
Calculația anexată la care se face referire în cuprinsul pvcc este procesul

verbal de reținere confiscare ( cel cu seria CBR...) . Mențiunile se fac la rubrica :
11
La completarea acestei rubrici se va avea în vedere sortimentul de lemn față de
care se dispune confiscarea ( lemn de foc, lemn rotund pentru construcții, lemn
rotund pentru cherestea, etc) , unitatea de măsură este metrul cub, cantitatea este cea
stabilită conform verificărilor, prețul unitar este dat de ordinul anual al ministrului de
resort pentru stabilirea preţurilor de referinţă, pe specii şi sortimente, stabilite în
raport cu valoarea de circulaţie a materialelor lemnoase, valoarea totală este produsul
dintre cantitate și prețul unitar.
 În situația confiscării faptice, rubricile prețul unitar și valoarea totală nu se
mai completează.
ATENȚIE: a nu se confunda prețul unitar din cuprinsul ordinului anual al ministrului
de resort pentru stabilirea preţurilor de referinţă, pe specii şi sortimente cu prețul
mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.
Materialul lemnos nu se găsește atunci când polițistul depistează autorul furtului de

arbori în flagrant, pe timpul transportului, în fondul forestier sau în imediata
apropiere a acestuia, într-un loc izolat. Chiar în momentul depistării polițistul va
proceda la măsurarea bucăților de material lemnos existente în interiorul mijlocului
de transport ( lungimea și diametrul la unul dintre cele două capete) și dacă este timp
va întocmi un proces verbal din care să rezulte activitatea de depistare și măsurarea a
lemnului. Apoi, în cuprinsul procesului verbal va face mențiunea cu privire la locul
de depozitare indicat de agentul constatator, unde contravenientul este obligat să
transporte lemnul. Dacă persoana în cauză refuză să transporte lemnul la locul indicat
se va aplica și sancțiunea prevăzută de art. 21 lit. k) din Legea 171/2010 și se va
dispune confiscarea valorică a lemnului ( pentru că lemnul nu se găsește), după ce
reprezentantul Ocolului Silvic va stabili cantitatea de lemn sustrasă pe baza
măsurătorilor.
Materialul lemnos nu poate fi identificat atunci când spre exemplu este amestecat
printre alte materiale lemnoase legal deținute.
Prejudiciul la tăierea fără drept de arbori diferă de prejudiciul la furt de

arbori, deoarece, spre exemplu: este posibil ca o persoană să taie ilegal 2 arbori dar
să sustragă doar materilul lemnos aferent unui singur arbore.
ATENȚIE: dacă se identifică un transport ilegal de material lemnos în fondul

forestier sau pe un drum aflat în imediata vecinătate a pădurii, încadrarea juridică va
12
fi stabilită ca furt de arbori ( art. 8 alin. 1 lit b) din Legea 171/2010 sau art. 109 din
Legea nr. 46/2008, în funcție de valoarea materialului lemnos sustras). Nu se va
încadra fapta la așa zisa contravenție de transport fără aviz art. 19 alin. 1 lit b) din
Legea 171/2010 deoarece, în condițiile în care materialul lemnos este sustars e absurd
să îi ceri și aviz de însoțire.
Materialul lemnos confiscat faptic se dă în custodie numai personalului silvic.

Nu este acceptată de lege altă variantă. În schimb, personalul silvic ce a luat în
custodie materialul lemnos confiscat conform legii poate să îl lase în custodia altei
persoane caz în care poate întocmi el un proces verbal de custodie, spre exemplu
chiar în spațiul deținut de contravenient ( art. 22 din Legea 171/2010).
În situația în care se identifică proprietarul lemnului tăiat ilegal sau sustras,

Ocolul Silvic, în temeiul art 37 allin. 1 din legea 171/2010 dispune restituirea
acestuia. În baza procesului verbal de reținere confiscare ( cel cu seria CBR...) ocolul
silvic va emite aviz de însoțire pentru lemnul în cauză.
Art. 37 alin 1 din Legea 171/2010, prevede că materialul lemnos confiscat a
cărui provenienţă se identifică se pune la dispoziţia proprietarului de drept, dacă
acesta nu este contravenient. Cu ocazia redactării procesului verbal de constatare a
contravenției agentul constatator are obligația să identifice proprietarul materialului
lemnos. Astfel, personalul silvic comunică de unde a fost sustras lemnul (din fondul
forestier al vreunei persoane fizice sau juridice ) iar aceste date vor fi trecute în
cuprinsul pvcc, tocmai pentru a putea fi restituit. Dacă se omit aceste detalii, Ocolul
Silvic este obligat să doneze lemnul confiscat conform noilor prevederi ale Legii
171/2010, în detrimentul proprietarului păgubit de acțiunea ilegată de tăiere și furt a
arborilor în cauză.
Despre confiscarea materialului lemnos ( faptic sau valoric) se face mențiune

în cuprinsul pvcc la rubrica:
Articolul în baza căruia se confiscă materialul lemnos în cazul furtului de arbori este,
art. 25 din Legea 171/2010.
!!! INDICAȚIE:
În situația aplicării prevederilor art. 8 alin. 1 lit a) sau b) trebuie făcute
verificări în SNRI-SEIMD, evidențele unității de poliție, în aplicația EVIDENȚA
CONTRAVENȚII și în evidențele Ocolului Silvic competent teritorial sau la Garda
Forestieră cu privire la cazierul contravențional al persoanei respective. Dacă
valoarea prejudiciului produs nu depăşeşte pragul de infracțiune, dar fapta a fost
săvârşită de cel puţin două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a
13
prejudiciului produs depăşeşte această limită , polițistul se va sesiza din oficu pentru
infracțiune de la art. 107 alin 1 lit b) sau/și art. 109 alin. 1 lit b) din Codul silvic.
Din acest motiv trebuie foarte bine probată și documentată contravenția la
tăiere sau furt.
Modalitatea de stabilire a valorii materialului lemnos este dezbătută pe
larg în cap. IX
(2) Faptele prevăzute la alin. (1) se sancţionează după cum urmează:

a) cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei dacă valoarea prejudiciului, stabilită
potrivit legii, este cel mult egală cu preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă
pe picior;
b) cu amendă de la 2.000 lei la 4.000 lei dacă valoarea prejudiciului, stabilită
potrivit legii, este de la 1 până la de 3 ori preţul mediu al unui metru cub de masă
lemnoasă pe picior;
c) cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei dacă valoarea prejudiciului, stabilită
potrivit legii, este de la 3 până la de 5 ori preţul mediu al unui metru cub de masă
d) cu amendă de la 8.000 lei la 12.000 lei în cazul constatării săvârşirii de către
operatorii economici atestaţi pentru lucrări de exploatare forestieră a faptelor
prevăzute la alin. (1) lit. a).
COMENTARIU:
În cazul concursului de contravenții ( de exemplu: tăiere ilegală, furt de arbori
plus refuzul de a transporta materialul lemnos la locul indicat de agentul constator) la
stabilirea cuantumului amenzii se cere atenție : să nu se depășească dublul maximului
amenzii celei mai mari pentru că instanța de judecată are toate motivele să constate
nelegalitatea procesului verbal.
Chiar dacă rubricatura nu permite este obligatoriu să se invoce textul de lege

care prevede și cel care sancționează fapele.
(4) Constituie contravenţie silvică şi se sancţionează cu amendă de la 20.000 lei la

30.000 lei autorizarea spre exploatare a partizilor amplasate în arborete încadrate în
tipul I funcţional - T I, fără aprobări legale, sau în arborete care îndeplinesc condiţiile
de a fi încadrate ca păduri virgine sau cvasivirgine conform prevederilor în vigoare.
ART. 9
14
Constituie contravenţii silvice şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la 5.000
lei următoarele fapte:
a) inundarea terenurilor din fondul forestier naţional fără drept prin construirea de
baraje, praguri sau altele asemenea, pe albiile pâraielor ori ale văilor;
b) aprinderea focului în fondul forestier naţional în alte locuri decât cele special
amenajate şi marcate ori la o distanţă mai mică de 30 metri de limita pădurii;
c) deteriorarea drumurilor sau a căilor ferate forestiere, a lucrărilor de artă aferente
acestora, a amenajărilor, instalaţiilor, construcţiilor civile, vânătoreşti, piscicole din
apele de munte, a împrejmuirilor, a amenajărilor de propagandă silvică ori a celor
pentru protecţia pădurilor, a barierelor sau a altor lucrări asemănătoare din fondul
forestier naţional;
d) deteriorarea, distrugerea lucrărilor de ameliorare a terenurilor degradate şi/sau a
lucrărilor de corectare a torentelor din fondul forestier naţional sau neîntocmirea
documentaţiei în vederea lucrărilor de reabilitare a acestora;
* contravenientul este obligat să realizeze lucrările necesare pentru readucerea la
e) ştergerea sau deteriorarea în orice fel a mărcilor sau a numerelor curente de pe
arborii marcaţi ori de pe cioate.
COMENTARIU:
- Sunt cazuri în care persoane rău-voitoare comit o astfel de faptă pentru ca mai
apoi tot ele să fie cele care sesizează fapte de tăieri ilegale de arbori, invocând
lipsa amprentei dispozitivului special de marcare din domeniul silvic pe cioată.
Cu ocazia cercetării la fața locului ar trebui să se observe aspectul cromatic
diferit dintre secțiunea de tăiere a cioatei și locul de unde a fost cioplită o
bucată purtătoare a amprentei ciocanului silvic.
f) accesul oricărui autovehicul în fondul forestier naţional, fără acordul scris al
proprietarului sau administratorului, cu excepţia autovehiculelor din dotarea
personalului cu atribuţii de control prevăzut la art. 24 alin. (1), atunci când personalul
se găseşte în misiune, a autovehiculelor destinate transportului masei lemnoase din
exploatările autorizate, a celor din dotarea administratorilor de fond forestier şi a
gestionarilor fondurilor de vânătoare, a specialiştilor care elaborează studiile de
includere în Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine, personalului
custozilor şi administratorilor ariilor naturale protejate.
15
COMENTARIU:
- în cazul contravențeii de la lit f) se aplică Legea prevenirii nr. 270/2017, ocazie cu

care NU se întocmește plan de remediere pentru că nu suntem în fața unei
contravenții continue.
mai fost sau nu sancționată contravențional pentru aceeași faptă. În cazul în care
contravenientul a mai beneficiat de un avertisment aplicat în condițiile Legii
270/2017 se aplică poate aplica sancțiunea cu amenda.
Este posibil ca persoanei în cauză să i se fi aplicat avertisment pentru aceeași
faptă anterior intrării în vigoare a Legii prevenirii nr. 270/2017. În această situație
opinăm a se aplica un nou avertisment, conform art. 4 din Legea prevenirii.
nr. 270/2017 comb. HG 33/2018, anexa 1 pct.39
Art.11
Constituie contravenţii silvice şi se sancţionează cu amendă de la 600 lei până la

a) prelevarea solului fertil, a humusului sau a brazdelor de iarbă din fondul
forestier, prin orice mijloace;
* contravenientul este obligat să realizeze lucrările necesare pentru readucerea la
b) refuzul persoanelor care desfăşoară activităţi în fondul forestier naţional sau în
vegetaţia forestieră din afara acestuia de a participa, la solicitarea personalului silvic,
a personalului din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, al
Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, precum şi al Inspectoratului
General al Jandarmeriei Române, la acţiunile de stingere a incendiilor;
c) nepermiterea de către proprietarii şi/sau deţinătorii cu orice titlu de păduri a
accesului în pădurile pe care le deţin al persoanelor împuternicite să efectueze
observaţii şi măsurători necesare în vederea realizării Programului naţional de
monitorizare sol-vegetaţie forestieră sau realizării inventarului forestier naţional;
d) păşunatul în pădurile în care este interzis acesta, dacă valoarea prejudiciului
adus pădurii, stabilită conform legii, este de până la 5 ori preţul mediu al unui metru
cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării faptei.
COMENTARIU lit d):
16
-în situația în care pășunatul în pădurile în care este interzis acest lucru, cauzează un
prejudiciu de peste 5 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior
la data constatării, fapta este infracțiune iar încadrarea juridică va fi ce prevăzută de
art. 108 din Legea nr. 46/2008.
- se va efectua o cercetare la fața locului cât mai aproape de momentul sesizării
pentru a fi vizibile distrugerile provocate prin pășunare.
-contravenientul este obligat să realizeze lucrările necesare pentru readucerea la
ART. 12

a) instalarea în fondul forestier de corturi, tonete, rulote, fără drept sau în alte locuri
decât cele aprobate şi delimitate de deţinătorul terenului forestier respectiv;
b) amplasarea stupilor sau stupinelor în fondul forestier proprietate publică în alte
locuri şi în alte condiţii decât cele aprobate;
c) aducerea şi menţinerea pe vetrele de stupină instalate în fondul forestier de
animale domestice şi păsări;
d) efectuarea de împrejmuiri în păduri fără aprobare legală;
COMENTARIU:
-contravențiilor prevăzute de lit. a)-d) sunt aplicabile prevederile Legii Prevenirii nr.
270/2017, caz în care se întocmește plan de remediere.
e) trecerea animalelor domestice însoţite sau neînsoţite prin fondul forestier, fără
aprobare legală. Sancţiunea se aplică însoţitorului turmei, dacă animalele sunt
însoţite, sau proprietarului, dacă animalele sunt neînsoţite;
f) aruncarea sau depozitarea în fondul forestier naţional a reziduurilor menajere,
industriale, petroliere sau rezultate din prelucrarea lemnului, a substanţelor chimice şi
a apei sărate. În acest caz se aplică şi sancţiunea complementară de obligare a
contravenientului de a aduce terenul de îndată la starea iniţială, pe cheltuiala sa;
g) neluarea de către proprietarii sau deţinătorii de obiective legal amplasate în
fondul forestier sau limitrof acestuia a măsurilor privind salubrizarea şi igienizarea
pădurilor limitrofe obiectivelor;
h) înfiinţarea sau funcţionarea de centre sau puncte de colectare permanente sau
volante de achiziţie a ciupercilor şi fructelor de pădure, precum şi a celorlalte produse
nelemnoase specifice fondului forestier, fără avizul ocolului silvic care asigură
administrarea sau serviciile silvice.
COMENTARIU:
-contravențiilor prevăzute de lit. g)-h) sunt aplicabile prevederile Legii Prevenirii nr.
270/2017, caz în care se întocmește plan de remediere.
17
- contravenția prev. de lit h) se aplică numai după notificarea făcută de agentul
constatator pentru o perioadă de maximum 7 zile. În situaţia în care, după notificare,
agentul constatator constată că în continuare a fost încălcată legea, aplică sancţiunile
corespunzătoare.
- În cazul comiterii contravențiilor prevăzute de acest articol 12, contravenientul este

obligat să realizeze lucrările necesare pentru readucerea la starea iniţială a fondului
forestier, la starea prevăzută de reglementările în vigoare sau, după caz, să suporte
costurile necesare pentru realizarea acestor lucrări.
ART. 15
(1) Constituie contravenţii silvice şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei
până la 10.000 lei următoarele fapte:
f) autorizarea spre exploatare a masei lemnoase sau continuarea exploatării de către
operatorii economici care nu deţin certificat de atestare pentru lucrări de exploatare
forestieră valabil, cu excepţiile prevăzute la art. 62 alin. (3) şi (4) din Legea nr.
46/2008, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
COMENTARIU:
ART. 62 din Legea nr. 46/2008, rep.
(1) Exploatarea masei lemnoase se face după obţinerea autorizaţiei de exploatare şi

predarea parchetului, cu respectarea regulilor silvice şi în conformitate cu
instrucţiunile privind termenele, modalităţile şi perioadele de colectare, scoatere şi
transport ale materialului lemnos, aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii
publice centrale care răspunde de silvicultură. În zonele de deal şi de munte se dă
prioritate tehnologiilor bazate pe funiculare.
(2) Exploatarea masei lemnoase se face doar de operatori economici atestaţi de
către comisia de atestare, care funcţionează în cadrul asociaţiei patronale şi
profesionale din domeniul forestier recunoscută la nivel naţional.
(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) proprietarii de fond forestier, persoane
juridice şi fizice, care pot exploata, fără atestare, din proprietatea lor un volum de
până la 20 mc/an, în condiţiile legii.
(4) De prevederile alin. (3) beneficiază şi persoanele fizice care au facilităţile
prevăzute de Legea nr. 33/1996 privind repunerea în unele drepturi economice a
locuitorilor Munţilor Apuseni, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi
membrii formelor de proprietate asociative prevăzute de lege.
Art. 16
(1) Constituie contravenţii silvice şi se sancţionează cu amendă de la 6.000 lei
până la 10.000 lei următoarele fapte:
18
a) exploatarea masei lemnoase din partizi contractate, fără autorizaţie de exploatare
şi proces-verbal de predare-primire a parchetului. Dacă fapta contravenţională este
săvârşită de către operatori economici atestaţi pentru exploatări forestiere, instituţia
din care face parte agentul constatator care a constatat fapta solicită Comisiei de
atestare a operatorilor economici pentru lucrări de exploatare forestieră sancţiunea
retragerii certificatului de atestare, în condiţiile legii. Materialele lemnoase rezultate
în urma exploatării se confiscă
b) exploatarea masei lemnoase din parchete în afara termenelor prevăzute în
autorizaţia de exploatare sau în actul de constatare încheiat la expirarea termenului
înscris în autorizaţia de exploatare;
COMENTARIU:
-chiar dacă arborii sunt exploatați fără drept, fapta nu poate fi încadrată ca tăiere
ilegală de arbori ( infracțiune sau contravenție) deoarece aceștia sunt destinați
exploatării, au fost inventariați și puși în valoare ocazie cu care au fost marcați cu
ciocanul silvic cu amprenta rotundă. Într-o situație de acest gen Ocolul Silvic are
posibilitatea de a întocmi un nou act de punere în valoare ( APV ) pentru a fi tăiați
arborii rămași neexploatați din perioada de valabilitate a autorizației.
e) exploatarea masei lemnoase de către persoanele fizice în alte condiţii decât cele
prevăzute la art. 62 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 46/2008, republicată, cu modificările
şi completările ulterioare.
ART. 17

c) recoltarea din fondul forestier naţional a produselor nelemnoase specifice, fără
acordul proprieta rului şi/sau al ocolului silvic care asigură administrarea pădurii;
COMENTARIU:
- Conform art . 52 alin 3 din Codul silvic, produsele nelemnoase specifice
fondului forestier naţional sunt reprezentate prin:
faună de interes cinegetic; peşte din apele de munte, din crescătorii, bălţi şi iazuri
din fondul forestier; fructe de pădure; seminţe forestiere; trufe şi alte ciuperci
comestibile din flora spontană din cuprinsul acestuia; plante medicinale şi
aromatice din cuprinsul acestuia; răşină;
(4) Produsele pădurii aparţin proprietarilor sau deţinătorilor acesteia, după caz,
cu excepţia faunei de interes cinegetic şi a peştelui din apele de munte.
(5) Recoltarea şi/sau achiziţionarea produselor nelemnoase specifice fondului
forestier naţional se fac/se face pe baza autorizaţiilor emise de ocolul silvic care
asigură administrarea sau serviciile silvice, conform instrucţiunilor aprobate prin
ordin al autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, precum şi pe
19
baza autorizaţiei de recoltare/achiziţionare emise de autoritatea competentă
pentru protecţia mediului.
(6) În cazul fondului forestier care nu se află în administrarea unui ocol silvic,
autorizaţiile prevăzute la alin. (5) se vor emite doar în baza acordului scris al
proprietarului fondului forestier.
Produsele nelemnoase au reprezentat, la începuturile silviculturii, principalul

produs al pădurilor, demn de amintit fiind mai ales vânatul. Fructele de pădure,
ciupercile și vânatul sunt cele trei mari clase din
gama produselor nelemnoase care prin comercializare pot aduce venituri importante ș
i astfel ar compensa veniturile din exploatarea pădurii.
d) executarea neautorizată a drumurilor de tractor sau fără respectarea traseelor

aprobate;
COMENTARIU:
lucrări.
- în situația în care cu ocazia executării neautorizate de drumuri de tractor se taie
ilegal arbori de pe traseul drumului apreciem că nu se mai poate aplica
sancțiunea contravențională mai susmențioantă. În funcție de prejudicul cauzat
fapta va fi infracțiune sau contravenție de tăiere fără drept de arbori.
Fotografia de mai sus au fost executată cu ocazia unei acțiuni în fondul

forestier când a fost surprinsă în flagrant o societate care executa drumnri de tractor
neuatorizate. În condițiile în care s-a putut demonstra că au fost tăiați ilegal arbori
de pe traseul drumului ( o parte din materialul lemnos a fost găsit la fața locului) ,
încadrarea juridică a faptei a fost cea prevăzută de art. 107 din Legea nr. 46/2008
( tăierea ilegală de arbori).
CAP. III.1 CONTRAVENȚII PE TIMPUL TRANSPORTULUI
20
Înainte de a aplica vreo contravenție pe timpul transportului trebuie avute în
vedere prevederile art. 19 alin 12:
Pentru contravenţiile constatate în timpul transportului materialelor lemnoase
sancţiunea principală se aplică:
a) conducătorului autovehiculului rutier pe care este încărcat materialul lemnos
sau al autovehiculului rutier care tractează orice părţi de autovehicule rutiere distinct
înmatriculate/ neînmatriculate pe care este încărcat materialul lemnos, conducătorului
atelajului dacă fapta este cea prevăzută la alin. (1) lit. i), alin. (2) lit. b) şi d), alin. (4)
lit. c) sau art. 21 lit. k);
b) operatorului economic care realizează transportul, în cazul în care materialul
lemnos se transportă cu mijloc de transport naval sau feroviar, după caz, dacă fapta
este cea prevăzută la alin. (1) lit. i), alin. (2) lit. b) şi d), alin. (4) lit. c) sau art. 21 lit.
k);
c) operatorului economic emitent al documentelor de însoţire a materialelor
lemnoase, în măsura în care fapta nu constituie infracţiune potrivit legii penale,
pentru faptele prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) şi i) şi alin. (2) lit. b)-e).
ART. 19

la 10.000 lei şi confiscarea materialelor lemnoase în cauză următoarele fapte:
a) expedierea, transportul, primirea, depozitarea şi/sau prelucrarea de către
deţinătorii depozitelor, ai altor spaţii destinate depozitării temporare şi/sau ai
instalaţiilor de prelucrare a materialelor lemnoase fără provenienţă legală, aşa cum
este stabilită de normele referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea
materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al
instalaţiilor de prelucrat lemn rotund;
COMENTARIU:
Materialele lemnoase nu au proveniență legală, pe timpul transportului, în
următoarele cazuri:
-Se prezintă avizul de însoțire, însă nu are înscris nr. actului de punere în valoare de
unde a fost exploatat lemnul (în cazul lemnului rotund, buștean exploatat de pe picior
și transportat de la locul de recoltare, din partidă) sau nu are înscris nr. filei din
registru de evidență intrări ieșiri și poziția în cazul transportului de cherestele sau
materiale lemnoase altele decât cherestelele ( de ex.: lemnul rotund care pleacă din
depozit, nu din pădure sau rampă).
În practică a mai fost întâlnită și situația în care o societate comercială a

transportat o cantitate de cherestea având ca document de însoțire un aviz, altul decât
cel cu regim special, înseriat și tipărit de Imprimeria Națională. Astfel, societatea care
a transportat materialul lemnos ( considerat fără proveniență legală ) a fost
sancționată cu amendă, pentru fapta prev. de art. 19 alin. 1 lit. a din Legea nr.
21
171/2010, s-a confiscat faptic materialul lemnos și s-a confiscat și mijlocul de
transport. Verificările au fost extinse la societatea care a expediat materialul lemnos,
respectiv cheresteaua. Astfel s-a aplicat o sancțiune contravențională conform art. 19
alin. 1 lit. a. Nu s-a mai dispus confiscarea valorică a materialului lemnos expediat
deoarece a fost deja confiscat de la societatea care a transportat lemnul. Acea
cherestea a fost considerată ca fiind fără proveniență legală deoarece a fost
transportat fără aviz de însoțire secundar formular cu regim special conform Legii
171/2010, pentru că în registru de intrări ieșiri materiale lemnoase de la societatea
expeditoare nu figura această cantitatea ca fiind expediată legal și pentru că,
pentru acea cantitate de material lemnos nu s-a obținut cod unic SUMAL.
b) expedierea, transportul, primirea, depozitarea materialelor lemnoase fără avize

de însoţire a materialelor lemnoase sau cu avize de însoţire din care nu rezultă
provenienţa legală, aşa cum sunt prevăzute de normele referitoare la provenienţa,
circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare
a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, cu excepţia
situaţiilor prevăzute de aceste norme;
COMENTARIU:
Contravenția de față, în legătură cu transportul de materiale lemnoase, este cea
mai des întâlnită în practică. Poate fi comisă atât de persoane fizice cât și de persoane
juridice.
*Amenda se aplică în baza aceluiași articol 19 alin. 1 lit. b).
*Confiscarea materialului lemnos se dispune în baza art. 19 alin. 1.
*În situația în care se constată că se transportă materiale lemnoase fără aviz,
obligatoriu se va lua măsura complementară a confiscării mijlocului de transport,
conform art. 19 alin. 13 din legea 171/2010, dacă : valoarea materialelor lemnoase
transportate depăşeşte de 5 ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe
picior sau dacă se constată repetarea faptei în interval de 6 luni de la data constatării
primei fapte.
Evaluarea masei lemnoase se realizează conform prevederilor art. 22 alin. (7).
De exemplu: se trasnportă fără aviz 2 mc de cherestea rășinoasă. Valoarea
materialului lemnos este dată de produsul dintre cantitatea de 2 mc și prețul unitar
care este dat de ordinul anual al Ministerului Apelorși Pădurilor pentru stabilirea
preţurilor de referinţă, pe specii şi sortimente, stabilite în raport cu valoarea de
circulaţie a materialelor lemnoase. Dacă suma rezultată depășește de 5 ori preţul
mediu al unui metru cub de masă lemnoasă se confiscă mijlocul de transport.
Dacă suma NU depășește de 5 ori preţul mediu al unui metru cub de masă
lemnoasă se confiscă mijlocul de transport, agentul constatator trebuie să verifice
dacă persoana în cauză nu a mai fost sancționată contravențional pentru aceeași faptă
( transport fără aviz sau fără cod online/offline) în interval de 6 luni. Poate să obțină
22
această informație prin verificări în SNRI-SEIMD, evidențele unității de poliție, în
aplicația EVIDENȚA CONTRAVENȚII de la Centrul Operațional sau MEMORIA
COLECTIVĂ/INDIVIDUALĂ A COLEGILOR COROBORATĂ CU COPIA
PROCESULUI VERBAL DE CONSTATARE A CONTRAVENȚIEI. Cu ocazia
verificării în aplicația EVIDENȚA CONTRAVENȚII de la Centrul Operațional
polițistul va cere dispecerului să noteze în registrul special constituit pentru a avea
dovada că a efectuat verificarea.
NU contează ce clasă de calitate este încadrată cheresteaua ce urmează a fi

confiscată. NU contează prețurile de referință ale Ocolului Silvic ce urmează să
primească în custodie lemnul.
Cu privire la măsura confiscării mijlocului de transport se vor face mențiuni
obligatorii în cuprinsul procesului verbal, chiar dacă nu este rubricatură specifică.
Astfel, se va menționa temeiul juridic ( art. 19 alin. 13 și art. 25 din Legea nr.
171/2010 rep.) nr. de înmatriculare, marca, seria de șasiu,avarii vizibile și
proprietarul mijlocului de transport.
În cuprinsul pvcc se pot face aceste mențiuni la această rubrică:
pt. că avem în față o confiscare faptică și prin urmare nu se folosesc aceste rânduri.
În cuprinsul procesului verbal de reținere confiscare se vor face mențiunile despre
măsura confiscării mijlocului de transport la această rubrică:
*La momentul opririi în trafic se pot realiza câteva fotografii concludente de către
agentul constatator la avizul de însoțire (când acesta este prezentat) și la mijlocul de
transport cu materialul lemnos. Fotografiile pot fi folosite ulterior ca mijloc de probă.
* Se verifică obligatoriu în aplicația IwoodTracking orice transport de material

lemnos, cu excepția celor realizate cu atelaje hipo. Avizele de însoțire a materialelor
lemnoase transportate cu atelaje hipo se introduc în SUMAL în termen de 7 zile. Cu
această ocazie se confruntă datele înscrise în avizul de însoțire cu cele încărcate în
aplicație. Când sunt neconcordanțe se aplică prevederile legale, de la caz la caz, art.
19 și urm. din Legea nr. 171/2010 modif. Transportul este însoțit obligatoriu de
exemplarul nr. 1 al avizului.
Au fost identificate, în practică, situații în care în aplicația SUMAL era înregistrat

un transport de material lemnos în cantitate de 1,1 mc, iar în cuprinsul avizului de
însoțire era înscrisă cantitatea de 11 mc. Faptic, pe mijlocul de transport era tot 11
23
mc. În această situație pot fi întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de fals
în înscrisuri sub semnătură privată ( dacă avizul e eliberat de o societate comercială )
sau fals intelectual ( dacă avizul e eliberat de un pădurar).
c) primirea de către personalul operatorului de transport feroviar, al

administratorului şi/sau gestionarului infrastructurii căii ferate în vederea expedierii
şi/sau expedierea materialelor lemnoase fără avizele de însoţire a materialelor
lemnoase valabile sau cu avize de însoţire din care nu rezultă provenienţa legală ori
fără documentele comunitare echivalente acestora, prevăzute de normele referitoare
la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul
spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn
rotund;
d) primirea de către operatorii portuari a materialelor lemnoase fără avize de

însoţire a materialelor lemnoase valabile sau cu avize de însoţire din care nu rezultă
provenienţa legală ori fără documentele comunitare echivalente acestora, prevăzute
de normele referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor
lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor
de prelucrat lemn rotund;
e) primirea, depozitarea şi/sau prelucrarea materialelor lemnoase de către

deţinătorii depozitelor, pieţelor, târgurilor, oboarelor şi altele asemenea, ai altor spaţii
destinate depozitării temporare şi/sau ai instalaţiilor de prelucrare a materialelor
lemnoase fără provenienţă legală, aşa cum este stabilită de normele referitoare la
provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor
de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund;
f) depunerea/acceptarea declaraţiei vamale de export pentru materiale lemnoase

fără avizul de însoţire valabil sau, după caz, fără documentul comunitar echivalent
avizului de însoţire, prevăzut de normele referitoare la provenienţa, circulaţia şi
comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare a
materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund;
g) primirea, depozitarea şi/sau prelucrarea materialelor lemnoase de către

deţinătorii depozitelor, pieţelor, târgurilor, oboarelor şi altele asemenea, ai altor spaţii
lemnoase fără avize de însoţire valabile sau cu avize de însoţire din care nu rezultă
provenienţa legală ori fără documentele comunitare echivalente acestora, prevăzute
de normele referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor
24
h) vânzarea şi/sau cumpărarea materialelor lemnoase fără provenienţă legală sau
fără avizele de însoţire valabile ori cu avize din care nu rezultă provenienţa legală sau
documentele echivalente acestora, prevăzute de normele referitoare la provenienţa,
circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare
a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund;
i) expedierea şi/sau transportul materialelor lemnoase în mod repetat, în baza

aceluiaşi aviz de însoţire. Repetabilitatea se demonstrează prin interogarea aplicaţiei
Iwood Tracking, cu martori sau cu informaţii cu caracter oficial obţinute de la alte
autorităţi ale statului.
COMENTARIU:
Fapta poate demonstrată prin imaginile camerelor video de pe traseu, declarații
de martori, diagrame, constatare directă ( când a fost vizat avizul anterior de către un
alt agent constatator).
Dacă există o discrepanță mare de timp între momentul plecării transportului și
momentul identificării în trafic, raportat la distanța parcursă, agentul constatator
poate reține materialul lemnos în vederea stabilirii provenienței, în baza art. 71 din
Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic și art. 42 alin. 5 din Legea nr. 171/2010
modif. întocmindu-se în acest sens un proces verbal de custodie cu organul silvic.
Ulterior, în termenul stabilit de agentul constatator, se vor efectua verificări cu
privire la eventualitatea unor transporturi repetate.
De asemenea, se va realiza un cubaj strict al materialului lemnos sau chiar o
inventariere piesă cu piesă. În situația în care, de exemplu, se transportă lemn de foc,
fasonat în butuci, este aproape imposibil să coincidă cantitatea faptică cu cea
scriptică. În acest caz se poate interpreta că este vorba de un alt transport, chiar dacă
se prezintă un aviz de însoțire al materialului lemnos, emis cu câteva ore înainte.
Primul transport a fost realizat, s-a transportat volumul înscris în aviz, al doilea
transport, cu un volum diferit trebuia să fie însoțit de un alt aviz.
La stabilirea volumului materialului lemnos trebuie să se țină cont și de
toleranțele admise de O MMAP 2526/2017, astfel că:
La calculul volumului lemnului rotund inventariat în condiţiile alin. (1) lit. a) şi
b) se admit următoarele toleranţe:
a) ±2% din volumul total în cazul inventarierii unui număr de piese mai mare de
100 bucăţi;
b) ±3% din volumul total în cazul inventarierii unui număr de piese cuprins între
50 şi 100 bucăţi;
c) ±4% din volumul total în cazul inventarierii unui număr de piese mai mic de 50
bucăţi.
La calculul volumului lemnului aşezat în figuri geometrice, toleranţa de
măsurare admisă este de ±2% din volumul total.
25
Chiar dacă stabilirea volumului materialului lemnos este apanajul organului
silvic, polițistul este agent constatator și poartă răspunderea celor consemnate în
procesul verbal de constatare a contravenției și în legătură cu volumul și esența /
specia materialului lemnos.
Se dispune și confiscarea mijlocului de transport în condițiile prevăzute de art.
19 alin. 13, deoarece materialele lemnoase transportate ulterior primului transport
( care este cel legal) sunt fără cod online sau offline.
În situația în care conducătorul auto susține că a avut o defecțiune la

mijlocul de transport, afirmația trebuie confirmată de organul de poliție sau organul
silvic care a fost înștiințat despre întreruperea transportului. Obligația este prevăzută
de art. 16 lit. a din Normele de aplicare a HG 470/2014: (2) În cazul întreruperii
transportului din motive obiective, fără a fi necesară transbordarea, conducătorul
auto se adresează celui mai apropiat ocol silvic sau post de poliţie, anunţând despre
momentul iniţial al întreruperii, care trebuie să fie cuprins în interiorul termenului
de valabilitate al avizului de însoţire. Reprezentantul împuternicit al ocolului silvic
sau al postului de poliţie consemnează în rubrica corespunzătoare a avizului de
însoţire perioada de întrerupere a transportului, certificând cu nume, semnătură şi
sigiliu.
Solicitarea de întrerupere a transportului se va înregistra în registrul de
intrare al ocolului silvic care prelungeşte valabilitatea avizului de însoţire a
materialelor lemnoase.
Necunoașterea acestei prevederi legale nu poate fi invocată de nimeni. Cu toate
acestea, legiuitorul nu a prevăzut o sancțiune în situația în care nu se anunță
întreruperea transportului.

la 6.000 lei şi reţinerea în vederea stabilirii provenienţei şi/sau confiscarea
materialelor lemnoase în cauză următoarele fapte:
a) deţinerea de materiale lemnoase fără documente care să ateste îndeplinirea

condiţiilor cu privire la legalitatea provenienţei acestora, fără avize de însoţire a
materialelor lemnoase valabile sau cu avize de însoţire din care nu rezultă
provenienţa legală sau fără documentele comunitare echivalente acestora, prevăzute
de lege;
COMENTARIU:
Contravenția nu se aplică cu ocazia opririi în trafic a mijlocului de
transport. Se poate aplica totuși când materialul lemnos este deținut în interiorul
unui mijloc de transport aflat în staționare și nu poate fi demonstrată acțiunea de
26
transport. Conducătorul auto poate invoca faptul că a găsit materialul lemnos
abandonat, a oprit mijlocul de transport, l-a încărcat și a fost surprins de organele de
poliție înainte să pornească din locul respectiv. Nu se confiscă mijlocul de transport
dacă se aplică sancțiunea pentru deținere de material lemnos fără proveniență legală.
b) transportul materialelor lemnoase, după caz, cu aviz de însoţire a materialelor

lemnoase a cărui valabilitate a expirat, cu aviz de însoţire fără cod unic online sau
offline generat de aplicaţiile Sistemului informatizat de urmărire a materialelor
lemnoase, denumit în continuare SUMAL, şi înscris în aviz, cu excepţiile prevăzute
de normele legale, cu aviz de însoţire în care nu s-au înscris data şi ora plecării
transportului şi, respectiv, valabilitatea, în funcţie de distanţa până la destinaţie;
COMENTARIU:
-există obligația înscrierii valabilității în funcție de distanța până la destinație doar
pe avizele primare, cele cu seria AP sau AR.
ATENȚIE: dacă lipsește din cuprinsul avizului înscrierea olografă cu privire la
valabilitate se confiscă lemnul. Există juristprudență în acest sens: dosarul civil nr.
10124/190/2016, Judecătoria Bistrița, sentință definitivă, menținută și în apel.
Art. 4 alin.7 din Normele HG 470/2014:
Termenul de valabilitate a avizelor de însoţire prevăzute la alin. (1) şi (2), în
aplicarea reglementărilor în vigoare, este de maximum:
a) 10 ore de la data şi ora plecării, pentru materialele lemnoase expediate pe
o distanţă de până la 50 km inclusiv;
b) 14 ore de la data şi ora plecării, pentru materialele lemnoase expediate pe
o distanţă de la 50,1 km până la 100 km inclusiv;
c) 24 de ore de la data şi ora plecării, pentru materialele lemnoase expediate
pe o distanţă de la 100,1 km până la 200 km inclusiv
d) 48 de ore de la data şi ora plecării, pentru materialele lemnoase expediate
pe o distanţă de la 200,1 km până la 500 km inclusiv;
e) 72 de ore de la data şi ora plecării pentru materialele lemnoase expediate
pe o distanţă de peste 500 km.
Dacă se prezintă avizul de însoțire, se constată că este înregistrat în SUMAL

însă nu are codul unic înscris în cuprinsul avizului, sunt incidente prevederile art. . 19
alin. (2) lit. b) .
c) transportul de materiale lemnoase ale căror caracteristici nu corespund cu cel

puţin unul dintre elementele înscrise în avizul de însoţire referitoare la:
(i) volum pe specii/grupe de specii, cu luarea în considerare a toleranţelor;
(ii) specie/grupe de specii.
Sancţiunea complementară de confiscare se aplică asupra volumului, cu luarea în
considerare a toleranţelor, care nu corespunde pe specii/grupe de specii cu care se
27
depăşeşte volumul înscris în avizul de însoţire. Confiscarea se poate realiza valoric în
condiţiile art. 22 alin. (7) sau fizic;
COMENTARIU:
!!! Sancțiunea se aplică emitentului avizului de însoțire!!!
Se dispune și confiscarea mijlocului de transport în condițiile prevăzute de art.

19 alin. 13, deoarece volumul aferent pieselor care nu corespund ca specie, diametru
şi lungime cu cele înscrise în avizul de însoţire sunt fără cod online sau offline. Este
cu cod online / offline ( cu proveniență legală ) doar volumul aferent pieselor care
corespund ca specie, diametru şi lungime cu cele înscrise în avizul de însoţire.
Dacă volumul este mai mic, se realizează o confiscare valorică, persoana

contravenientului va plăti contravaloarea materialelor ce nu se găsesc, caz în care nu
se mai pune problema confiscării mijlocului de transport.
d) expedierea şi/sau transportul materialelor lemnoase din locurile identificate

prin coordonate geografice, altele decât cele corespunzătoare provenienţei legale, cu
excepţia situaţiilor generate de erori de localizare justificate obiectiv, inclusiv prin
emiterea de coduri unice offline/online de la locul de încărcare a materialului lemnos;
COMENTARIU:
Se confruntă obligatoriu datele din aplicația Iwood Tracking cu cele înscrise în
aviz. Nu se confiscă mijlocul de transport. Se confiscă doar materialele lemnoase
transportate.
Se aplică 2 contravenții: una celui care transportă ( ocazie cu care se confiscă
și lemnul) și alta celui care a expediat. Există și situații de unicitate, când cel care a
expediat este și cel care a transportat.
De exemplu: se transportă o cantitate de material lemnos, lemn rotund cu aviz
seria AP nr. ….. . Dacă avizul de însoțire are seria AP ( adică aviz primar) înseamnă
că lemnul provine direct din fondul forestier, proaspăt exploatat. Se verifică
poziționarea coordonatelor GPS pe hartă ocazie cu care se constată că datele au fost
introduse în aplicația SUMAL din altă parte decât din fondul forestier ( de la sediul
firmei care a exploatat lemnul spre exemplu) . În această situație se aplică prevederile
art. 19 alin. 2 lit. d) din legea nr. 171/2010. Se sancționează atât persoana juridică ce
a expediat lemnul cât și persoana ( fizică sau juridică ) care a transportat. Conform
art. 3 din HG 470/2014 la momentul începerii transportului materialelor lemnoase de
la locul de recoltare... emitentul avizului de însoţire are obligaţia încărcării online
sau offline ... a informaţiilor standardizate. Se confiscă materialul lemnos de la cel
identificat în trafic. Nu se confiscă mijlocul de transport. Se confiscă doar
materialele lemnoase transportate.
!!! Exisă și o excepție de la această regulă, atunci când se expediază material
lemnos dintr-o partidă de lemn din pădurea unei persoane fizice. În această situație,cf
28
O .MAP 767/2018 pădurarul poate emite aviz de pe raza cantonului, fără să fie
obligat să se deplaseze în rampa primară, la locul de încărcare.
e) expedierea şi/sau transportul materialelor lemnoase pentru care nu au fost

introduse în aplicaţia informatică elementele prevăzute de normele referitoare la
provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la regimul spaţiilor
de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund şi nu
s-au obţinut codurile online şi/sau offline, după caz, cu excepţiile prevăzute de
normele referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor
Conform art. 3 din GH 470/2014 la momentul începerii transportului
materialelor lemnoase de la locul de recoltare/depozitare/achiziţie/
custodie/transbordare/după acordarea liberului de vamă în cazul importului,
emitentul avizului de însoţire are obligaţia încărcării online sau offline, după caz, de
pe orice terminal electronic pe care rulează aplicaţia SUMAL, denumit în continuare
dispozitiv, aflat în mod obligatoriu la locul începerii transportului, a informaţiilor
standardizate în aplicaţie, în vederea transmiterii acestora; aplicaţia se pune la
dispoziţie, în mod gratuit, utilizatorilor prevăzuţi la art. 2 alin. (4) de către
autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.
Conform art 6 alin. 9 din HG 470/2014 materialele lemnoase aflate în
circulaţie fără codul unic, precum şi fără data, ora, minutul şi secunda, prevăzute la
art. 3 alin. (2), sau cele fără cod offline prevăzut la art. 3 alin. (4) ori cu cod unic sau
cod offline invalid, cu excepţia celor prevăzute la art. 3 alin. (10), sunt considerate
fără provenienţă legală.
De exemplu: în situația în care se prezintă avizul de însoțire a mărfii însă odată

cu verificarea avizului în aplicația Iwood Tracking se constată că nu figurează, nu
este înregistrat, în acest caz materialul lemnos identificat este fără proveniență legală
( cu excepția lemnului trasnportat cu atelaje hipo până în 3 mc).
Dacă nu se prezintă avizul de însoțire al materialului lemnos sunt incidente
prevederile art. 19 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 171/2010.
Dacă se prezintă avizul, se constată că nu este înregistrat în SUMAL , nu are
codul sunt incidente prevederile art. . 19 alin. (2) lit. e) .
Dacă se prezintă avizul, se constată că este înregistrat în SUMAL însă nu are
codul unic înscris în cuprinsul avizului, sunt incidente prevederile art. . 19 alin. (2)
lit. b) .
f) achiziţia şi comercializarea de materiale lemnoase pentru care este interzisă

achiziţia/comercializarea.
COMENTARIU:
29
- Materialele lemnoase pentru care este interzisă achiziția/comercializarea sunt
cele obținute de către persoanele fizice din fondul forestier aflat în proprietatea
comunei, din partizile pentru populație.
(3) Constituie contravenţii silvice şi se sancţionează cu amendă de la 4.000

lei până la 6.000 lei şi confiscarea materialelor lemnoase în cauză următoarele
fapte:
b) refuzul importatorului de a returna în ţara exportatoare cantitatea de

mărfuri care depăşeşte cu mai mult de 10% volumul sau greutatea indicate în
«licenţa pe suport de hârtie», cât şi «licenţa electronică», aşa cum sunt definite
în art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 1.024/2008 al Comisiei din 17 octombrie
2008 de stabilire a măsurilor detaliate de aplicare a Regulamentului (CE) nr.
2.173/2005 al Consiliului privind instituirea unui regim de licenţe FLEGT
pentru importurile de lemn în Comunitatea Europeană - denumit în continuare
licenţa FLEGT, sau, după caz, duplicatul sau substitutul licenţei FLEGT, emis
şi validat de autoritatea de acordare a licenţelor, pe cheltuiala importatorului.
(3^1) Constituie contravenţii silvice şi se sancţionează cu amendă de la 500 lei la

2.000 lei introducerea în aplicaţiile informatice din SUMAL prevăzute de normele
referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor lemnoase, la
regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat
lemn rotund şi/sau înscrierea în avizul de însoţire a materialelor lemnoase a unui
număr de înmatriculare diferit de cel al mijlocului de transport efectiv încărcat.
Poliția Română nu are competență în aplicarea acestei sancțiuni

contravenționale. Se recomandă contactarea unui personall silvic împreună cu
care să se încheie contravenția.
(4) Următoarele fapte constituie contravenţii silvice şi se sancţionează după

cum urmează:
a) neutilizarea SUMAL, cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei. Sancţiunea se

aplică după notificarea de către structura teritorială de specialitate a autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură în caz de neconformare;
COMENTARIU:
- utilizarea SUMAL ( Sistemului de Urmărire a Masei Lemnoase) este

obligatorie pentru societățile comerciale din domeniul silvic, ocoale silvice și
pentru piețele autorizate .
g) netransmiterea de către profesionişti a raportării lunare a datelor în SUMAL,
cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei şi cu suspendarea acordului de distribuire
30
şi utilizare a documentelor cu regim special pe o perioadă de până la 90 de zile.
Sancţiunea se aplică după notificarea de către structura teritorială de
specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură;
COMENTARIU:
-se aplică legea prevenirii nr. 270/2017
l) neîndeplinirea de către operatorul economic destinatar al materialelor lemnoase,

la momentul primirii în depozit, a obligaţiei de a verifica veridicitatea codului unic,
precum şi data, ora, minutul şi secunda, prin interogarea aplicaţiei SUMAL, cu
amendă de la 3.000 lei la 7.000 lei; materialele lemnoase primite fără cod unic valid
se confiscă;
m) nerespectarea de către utilizatorii SUMAL a obligaţiilor referitoare la modul de

operare a datelor în SUMAL, cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei; nu se
sancţionează profesionistul care notifică structura teritorială de specialitate a
autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură cu privire la săvârşirea erorii
materiale;
COMENTARIU:
o) încălcarea prevederilor art. 5 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr.
607/2012 al Comisiei din 6 iulie 2012 privind normele detaliate referitoare la
sistemul «due diligence» şi la frecvenţa şi natura controalelor privind organizaţiile de
monitorizare prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului
European şi al Consiliului de stabilire a obligaţiilor care revin operatorilor care
introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn, cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei.
COMENTARIU:
ART. 21
Constituie contravenţii silvice şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000

lei următoarele fapte:
a) permiterea comercializării materialelor lemnoase şi/sau pomilor de Crăciun în

pieţe, târguri, oboare, burse de mărfuri şi altele asemenea, neautorizate conform
normelor referitoare la provenienţa, circulaţia şi comercializarea materialelor
lemnoase, la regimul spaţiilor de depozitare a materialelor lemnoase şi al
instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, în vigoare;
COMENTARIU:
31
-spre exemplu: o persoană fizică deține fond forestier din care exploatează o
anumită cantitate de lemn rotund rășinos pe care o transportă la o instalație de
prelucrat. De la locul de recoltare ( adică din pădure) pădurarul emite un aviz
de însoțire primar cu punct de descărcare la sediul societății. Societatea
înregistrează materialul lemnos în registrul de materiale lemnoase după care
procedează la debitatarea lemnului rotund și la transformarera lui în cherestea.
Apoi societatea emite un aviz de însoțire secundar ( cu seria AC... pentru
cherestele) și la solicitarea persoanei fizice înscrie ca punct de descărcare
locația unei piețe, unui târg, obor sau a unei burse de mărfuri unde
intenționează să își comercializeze cheresteaua rezultată din lemnul rotund
exploatat din fondul forestier propriu. Piața respectivă trebuie să fie autorizată
de către Garda Forestieră și să dețină registru de evidență a materialelor
lemnoase. Când persoana fizică ajunge cu cheresteaua în piață, administratorul
înregistrarează avizul în registru și îi permite acesteia să comercializeze
materialul lemnos. Pentru cheresteaua vândută de acea persoană fizică
administratorul pieței emite aviz de însoțire. Astfel cumpărătorul transportă
legal lemnul.
b) neîmprejmuirea de către deţinători a depozitelor, a altor spaţii destinate

depozitării temporare şi/sau a instalaţiilor de prelucrare a materialelor lemnoase;
COMENTARIU:
-se aplică legea prevenirii nr. 270/2017, se întocmește plan de remediere
c) nedeţinerea registrului de evidenţă a intrărilor-ieşirilor de materiale lemnoase

sau neînscrierea la zi şi în ordine cronologică în acesta a avizelor de însoţire de către
deţinătorii depozitelor, ai altor spaţii destinate depozitării temporare şi/sau ai
instalaţiilor de prelucrare a materialelor lemnoase;
d) nerespectarea de către emitenţi a prevederilor legale privind modul de

completare şi eliberare a avizelor de însoţire a materialelor lemnoase;
e) prezentarea la autoritatea vamală a avizului de însoţire ori a documentului

echivalent acestuia întocmit cu încălcarea prevederilor normelor privind circulaţia
materialelor lemnoase sau conţinând neconcordanţe cu datele înscrise în declaraţia
vamală ori în permisele vamale eliberate sau în documentele anexate la acestea;
f) neprezentarea de către transportator a avizului de însoţire în vederea efectuării

controlului vamal al materialelor lemnoase exportate;
g) nepredarea în custodie, în termen de 30 de zile, la structura teritorială

competentă a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură a dispozitivelor
32
dreptunghiulare de marcat lemn şi a documentelor cu regim special nefolosite, de
către persoanele juridice care le deţin, în cazul încetării activităţii pentru care au fost
confecţionate aceste dispozitive, dizolvării sau reorganizării persoanei juridice,
pierderii autorizării, fie ca urmare a expirării certificatului de atestare în activitatea de
exploatare forestieră, fie ca urmare a aplicării sancţiunii complementare de retragere
a autorizaţiei de funcţionare a ocolului silvic, după caz;
h) nerespectarea prevederilor legale privind declararea pierderii, furtului sau

distrugerii formularelor cu regim special ori documentelor de provenienţă, a celor de
însoţire, precum şi a registrului de intrări-ieşiri de materiale lemnoase, prevăzute de
normele privind circulaţia materialelor lemnoase în vigoare;
i) transportul de la locul de recoltare al pomilor de Crăciun recoltaţi de pe teritoriul

naţional şi al materialelor lemnoase nemarcate cu amprenta dispozitivului
dreptunghiular prevăzut de normele privind circulaţia materialelor lemnoase în
vigoare; pomii de Crăciun se confiscă şi se valorifică prin vânzare directă;
COMENTARIU:
- se marchează cu ciocanul dreptunghiular doar pomii de Crăciun și bucățile de
lemn cu diametrul lmai mare de 20 cm
- există această obligație doar pentru materialele lemnoase transportate direct din
fondul forestier, nu și dacă sunt expediate dintrun depozit.
j) refuzul expeditorului de a plăti cheltuielile de transport al materialelor lemnoase

confiscate în condiţiile legii, la locul de păstrare în custodie stabilit de agentul
constatator;
k) refuzul transportatorului de a transporta materialele lemnoase confiscate/reţinute
în vederea confiscării sau mijlocul de transport confiscat la locul indicat de agentul
constatator;
COMENTARIU:
- chiar dacă stabilirea sancțiunii este apanajul agentului constatator, se

recomandă totuși aplicarea amenzii la comiterea unei asemenea fapte. Ar fi de
neacceptat pentru imaginea Poliției Române o atitudine gen: Scuză-mă că exist,
domnule contravenient!
l) neprezentarea organelor de control a registrului de evidenţă a intrărilor-ieşirilor

de materiale lemnoase la punctele de lucru ale deţinătorilor depozitelor, ai altor spaţii
lemnoase.
33
CAP. IV ASPECTE LEGATE DE CONSTATAREA CONTRAVENȚIILOR
SILVICE
ART. 24 alin (1) Au obligaţia şi dreptul să efectueze controlul, să constate

contravenţiile silvice şi să aplice sancţiunile prevăzute în prezenta lege (...) ofițerii și
agenții de poliție din cadrul Poliției Române.
COMENTARIU:
- conform OG 2/2001 avertismentul poate fi aplicat verbal. Cu toate acestea,

când se impune luarea măsurii complementare a confiscării (materialului lemnos sau
mijlocului de transport ) este obligatoriu încheierea unui pvcc.
* În cazul confiscărilor faptice de material lemnos exemplarul nr. 1 al procesului

verbal de reținere/confiscare se înmânează personalului silvic ce are calitate de
custode.
* În cazul confiscărilor valorice exemplarul nr. 1 al procesului verbal de

reținere/confiscare rămâne la polițist și va fi trimis în debit, în temeiul art. 22 alin. 8
din Legea 171/2010, în cazul în care nu se achită contravaloarea lemnului, în termen
de 30 de zile de la expirarea termenului de contestare , adică după 45 de zile.
* Atenție la rubricatura procesului verbal de constatare a contravențiilor silvice, puțin

diferită. La rubrica perioada....se completează data comiterii faptei:
CAP. V MODUL DE COMPLETARE A AVIZELOR DE ÎNSOȚIRE
Avizele de însotire a materialelor lemnoase se emit în 3 exemplare.
34
Exemplarul 1 al avizului de însotire a materialelor lemnoase însoteste materialele
lemnoase în timpul transportului si ramâne la beneficiar, exemplarul 2 ramâne la
contabilitatea în care este deschisa gestiunea, care poate fi proprie sau diferită de cea
a emitentului, dupa caz, iar exemplarul 3 ramâne la cotorul carnetului de avize,
respectiv la emitent; în cazul exportului, la biroul vamal se depune o copie a avizului
de însotire a materialelor lemnoase.
Rubrica 1 si 6 se completeaza cu denumirea si forma juridica în cazul persoanelor

juridice sau numele si prenumele în cazul persoanelor fizice;
Rubrica 6 "Destinatar" se completeaza cu datele de identificare ale cumparatorului
materialelor lemnoase - în cazul materialelor lemnoase care se transporta la un
custode pentru depozitare temporara, pe avizul de însotire al materialelor lemnoase
pâna la depozitul de custodiere.
In cazul materialului lemnos provenit din statele membre ale Uniunii Europene, în
rubrica "Document de provenienta" se înscrie documentul intracomunitar, iar în
rubrica "Destinatar" se înscriu si datele de identificare ale transportatorului care
asigura transportul marfurilor în afara teritoriului României. Aceste date se
completeaza de reprezentantul expeditorului, cu consemnarea lizibila a numelui si
prenumelui celui care întocmeste documentele.
Pentru materialele lemnoase materialele care nu se comercializeaza, dar sunt
supuse transportului tehnologic intern sau sunt destinate consumului propriu
avizul de însotire a materialelor lemnoase se va completa astfel:
a) în cazul în care expeditorul, ca detinator initial al materialelor lemnoase, este
aceeasi persoana cu destinatarul, ca detinator final al acestora, în rubricile nr. 1 si nr.
6 se înscriu datele de identificare ale aceleiasi persoane juridice sau fizice, punctul de
încarcare din rubrica nr. 2 fiind diferit de punctul de descarcare din rubrica nr. 7;
Rubrica 7 "Punct de descarcare" în cazul materialelor lemnoase care se

transporta la un custode pentru depozitare temporara, se completeaza cu datele de
identificare ale custodelui si localizarea punctului de descarcare respectiv,
Rubrica 3 se completeaza cu :
1.elementele de identificare a APV-ului generat în SUMAL - în cazul în care
punctul de încarcare este situat la locul de recoltare a masei lemnoase, indiferent daca
titularul autorizatiei de exploatare este si expeditor, "stoc APV nr. ......., "; acest
numar fiind valabil si în cazul în care exploatarea se realizeaza prin prestari de
servicii, indiferent daca se preda sau nu gestiunea
2.numarul paginii și poziția la care a fost înregistrata ieșirea materialelor
lemnoase în
registrul de evidența a intrarilor-ieșirilor de materiale lemnoase- în cazul în care
materialele lemnoase se expediaza din depozit , pagina și poziția din avizul de
însoțire trebuie sa coincida cu pagina și poziția din registru;
35
3.declaratia vamala de import sub forma "DVI nr. ...../data ...."; - în cazul
comercializarii/ expedierii materialelor lemnoase provenite din import din state terte ;
4. documentul intracomunitar al statului emitent - în cazul
comercializarii/expedierii materialelor lemnoase provenite din state membre ale
Uniunii Europene
Rubrica 4 se completeaza cu codul unic generat de SUMAL( WOOD

TRACKING) dupa introducerea de catre emitentul avizului de însotire a
informatiilor standardizate transmise în format corect si complet în aplicatie, aplicatie
care se pune la dispozitie, în mod gratuit, utilizatorilor, de catre autoritatea publica
centrala care raspunde de silvicultura, aflata în mod obligatoriu la locul începerii
transportului materialelor lemnoase de la locul de recoltare/depozitare/achizitie/
custodie/transbordare/dupa acordarea liberului de vama în cazul importului;
La momentul emiterii avizelor de însotire primare pentru materialele lemnoase al
caror volum este de pâna la 3 metri cubi rezultate în urma exploatarii masei lemnoase
si care se transporta cu atelaje, nu exista obligatia înscrierii a codului unic, a datei,
orei, minutului si secundei si nici a codului offline prevazute la alin. (2) si (4),
existând doar obligatia înscrierii datei si orei plecarii t ransportului; emitentul
avizelor de însotire primare a materialelor lemnoase are obligatia ca, în termen de
maximum 7 zile de la data si ora plecarii transportului, sa obtina codul unic pentru
fiecare aviz emis si sa îl înscrie pe exemplarul 2 al avizelor de însotire.
Rubrica 8 se completeaza în cazul transportului materialului lemnos cu

dimensiunea minima a sectiunii transversale la capatul subtire este mai mare sau
egala cu 20 cm , in cazul in care expedierea materialului lemons se realizeaza din
parchetele de exploatare cu avize de insotire primare;
Rubrica 10 se completeaza
- la Col. (1) cu numarul total al pieselor din acelasi sortiment si cu aceleasi
caracteristici dimensionale;
- la Col. (5) cu volumul total, cu doua zecimale, corespunzator numarului total al
pieselor din acelasi sortiment si cu aceleasi caracteristici dimensionale;
Specificatia se completeaza, pe baza masuratorilor efectuate în momentul încarcarii
în mijlocul de transport, cu denumirea sortimentelor pe specii sau grupe de specii,
dimensiunile si volumul;
A. LEMN ROTUND CU DIAMETRUL LA CAPATUL SUBTIRE MAI MARE

SAU EGAL CU 20 CM se înscriu, pe specii, numarul curent pentru fiecare piesa,
lungimea în metri, diametrul la mijloc în centimetri si volumul exprimat în m3 , în
numere cu doua zecimale;
B. LEMN ROTUND CU DIAMETRUL LA CAPATUL SUBTIRE SUB 20 CM
36
se înscrie numarul total de piese cu aceleasi caracteristici dimensionale - lungimea,
exprimata în metri, diametrul, exprimat în centimetri, si volumul total al pieselor
respectiv, exprimat în m, în numere cu doua zecimale;
C. LEMN FASONAT ÎN STERI, LEMNUL DE FOC, CRACI SI FASCINE se
completeaza numai în coloana (5), în care se înscriu cantitatile exprimate în unitati
conventionale si echivalentul în mc, în numere cu doua zecimale, nu si în coloanele
(1), (3) si (4);
D. LEMN CU COAJA, volumul se evalueaza pentru lemnul brut, inclusiv coaja,
prin masuratori, conform metodei de evaluare, si se înscrie în avizul de însotire, iar în
situatia în care lemnul este cojit, volumul se evalueaza pentru lemnul net, fara coaja,
prin masuratori, conform metodei de evaluare, si se înscrie în avizul de însotire;
E. ÎN CAZUL AVIZELOR DE ÎNSOTIRE SECUNDARE, CHERESTELELE
TRANSPORTATE ÎN VRAC, se completeaza cu denumirea sortimentului, pe
specii sau grupe de specii, numarul de bucati corespunzator fiecarui sortiment si
volumul acestora exprimat în m c , în numere cu doua zecimale;
F. ÎN CAZUL AVIZELOR DE ÎNSOTIRE SECUNDARE, CHERESTELELE
TRANSPORTATE PACHETIZAT, se completeaza cu denumirea sortimentului, pe
specii sau grupe de specii, cu numarul de pachete si volumul acestora, exprimat în m3
, în numere cu doua zecimale;
G. PENTRU CHERESTELE, ÎN AVIZUL DE ÎNSOTIRE, la rubrica "TOTAL"
se înscrie obligatoriu volumul determinat în baza dimensiunilor efective; operatorii
economici si comerciantii pot înscrie si volumul conform specificatiilor din contract
sau specificatiilor din standarde la rubrica "Alte specificatii."
Rubrica "Recapitulatie": numarul total al pieselor de lemn rotund si volumul total

al acestora din aceeasi specie sau grupa de specii; la importul materialelor lemnoase
din specii exotice se trece distinct specia/denumirea stiintifica a speciei
În situatia în care spatiul destinat specificatiei de la rubrica nr. 10 în avizul de însotire

a materialelor lemnoase este insuficient, emitentul întocmeste o specificatie-anexa
similara rubricii nr. 10, pe care se înscrie în mod obligatoriu mentiunea "Specificatie-
anexa la avizul de însotire, seria ........... si nr. ....", înscriindu-se seria avizului de
însotire pe care îl completeaza anexa respectiva. Totodata, pe avizul de însotire se
înscrie în mod obligatoriu mentiunea "Continuare specificatie în anexa", iar în rubrica
nr. 10 se cuprinde în mod obligatoriu întreaga cantitate încarcata pe mijlocul de
transport, incluzându-se si cantitatea din specificatia anexata
Rubrica 11 se completeaza cu data si ora plecarii transportului se completeaza de

catre emitentul avizului de însotire; codul offline se genereaza de pe telefonul
conducatorului autovehiculului, în situatii de inaccesibilitate GSM, se înscrie în
avizul de însotire de catre emitentul avizului, care semneaza de înscriere alaturi de
37
conducatorul autovehiculului și cu data, ora si minutului pâna la care este valabil
avizul de însotire.
Termenul de valabilitate a avizelor de însotire este de maximum:
a) 10 ore de la data si ora plecarii, pentru materialele lemnoase expediate pe o
distanta
de pâna la 50 km inclusiv;
b) 14 ore de la data si ora plecarii, pentru materialele lemnoase expediate pe o
distanta
de la 50,1 km pâna la 100 km inclusiv;
c) 24 de ore de la data si ora plecarii, pentru materialele lemnoase expediate pe o
distanta de la 100,1 km pâna la 200 km inclusiv;
d) 48 de ore de la data si ora plecarii, pentru materialele lemnoase expediate pe o
distanta de
la 200,1 km pâna la 500 km inclusiv;
e) 72 de ore de la data si ora plecarii pentru materialele lemnoase expediate pe o
distanta de
peste 500 km.
Rubrica 12 si 15 se completeaza pe exemplarul 1 al avizului de însotire, cu datele

corespunzatoare la destinatie.
Rubrica 15 se completeaza cu denumirea persoanei juridice din cadrul careia face
parte persoana împuternicita/persoana fizica desemnata sa receptioneze materialele
lemnoase specificate în avizele de însotire;
Rubrica 13 se completeaza cu denumirea persoanei juridice din cadrul careia face
parte persoana împuternicita sa emita avize de însotire;
ÎN CAZUL VÂNZARII MATERIALULUI LEMNOS DE CATRE

PERSOANELE FIZICE,
- avizul de însotire a materialelor lemnoase este emis de ocolul silvic care asigura
administrarea sau serviciile silvice;
ÎN CAZUL PERSOANELOR JURIDICE CARE CUMPĂRĂ MATERIALE
LEMNOASE DE LA PERSOANE FIZICE PROPRIETARE DE PADURI,
- aviz de însotire a materialelor lemnoase este emis de catre ocolul silvic care asigura
administrarea sau serviciile silvice pentru proprietatea respectiva, emis în baza
avizului de însotire a materialelor lemnoase care a însotit transportul acestora de la
pădure la proprietar.
Achizitorul este obligat sa întocmească borderoul de achiziție a materialelor

lemnoase. Completarea datelor În avizul de însoțire a materialelor lemnoase se face
cu pasta de pix, citeț,sau electronic, după caz.
Prin excepție este permisa aplicarea stampilelor specifice cu denumirea si datele de
identificare ale persoanei juridice, după caz, daca stampila respectiva contine cel
38
puțin datele de identificare cerute de formular, cu condiția ca textul imprimat sa fie
lizibil.
Documentele se completează în mod obligatoriu la toate pozițiile din formular, iar
acolo unde
nu este cazul a fi înscrise date, poziția respectiva se barează cu o linie orizontala.
CAP. VI ASPECTE CE SE URMĂRESC CU OCAZIA CERCETĂRII LA

FAȚA LOCULUI ÎN CAZUL INFRACȚIUNILOR DE TĂIERE FĂRĂ DREPT
DE ARBORI ȘI FURT DE ARBORI.
ART. 107 din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic
39
(1) Tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept,
de arbori, puieţi sau lăstari din fondul forestier naţional şi din vegetaţia forestieră
situată pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, constituie
infracţiune silvică şi se pedepseşte după cum urmează:
a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului
produs este de cel puţin 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă
lemnoasă pe picior la data comiterii faptei;
b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului
produs nu depăşeşte limita prevăzută la lit. a), dar fapta a fost săvârşită de cel puţin
două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a prejudiciului produs depăşeşte
limita prevăzută la lit. a);
c) cu închisoare de la un an la 5 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel
puţin 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe
picior la data comiterii faptei;
d) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel
puţin 50 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe
picior, la data comiterii faptei.
(2) Limitele speciale ale pedepselor prevăzute la alin. (1) se majorează cu jumătate,
în cazul în care faptele au fost săvârşite în următoarele împrejurări:
a) de o persoană având asupra sa o armă sau o substanţă narcotică ori paralizantă;
b) în timpul nopţii;
c) în pădurea situată în arii naturale protejate de interes naţional;
d) de personal silvic.
(3) Tentativa se pedepseşte.
Art. 109 din Legea nr. 46/2008 privind Codul Silvic
(1) Furtul de arbori doborâţi sau rupţi de fenomene naturale ori de arbori, puieţi sau
lăstari care au fost tăiaţi ori scoşi din rădăcini, din păduri, perdele forestiere de
protecţie, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire şi
din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional, precum şi al oricăror
altor produse specifice ale fondului forestier naţional constituie infracţiune şi se
pedepseşte după cum urmează:
a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea materialului
lemnos sustras este de cel puţin 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub
de masă lemnoasă pe picior;
b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă fapta a fost săvârşită de
cel puţin două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a materialului lemnos
depăşeşte valoarea prevăzută la lit. a);
c) cu închisoare de la un an la 5 ani, dacă valoarea materialului lemnos sustras este
40
de cel puţin 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă
d) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea materialului lemnos sustras
depăşeşte de 50 de ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.
(2) Limitele speciale ale pedepselor prevăzute la alin. (1) se majorează cu jumătate
în cazul în care faptele au fost săvârşite în următoarele împrejurări:
a) de o persoană având asupra sa o armă sau o substanţă narcotică ori paralizantă;
b) în timpul nopţii;
c) în pădurea situată în arii naturale protejate de interes naţional;
d) de personal silvic.
În cazul infracțiunilor de tăiere fără drept de arbori și furt de arbori este

necesară constatarea directă în scopul determinării sau clarificării unor împrejurări de
fapt ce prezintă importanță pentru stabilirea adevărului.
La completarea procesului verbal de constatare cu ocazia identificării unei

cioate provenite dintr-un arbore tăiat ilegal, se va ține cont de următoarele aspecte:
1. Locația ( UP. ___ , ua. ___, canton nr. ___, pe raza Ocolului Silvic ____ )
2. Nr. de ordine dat de ing. silvic
3. Prezintă sau nu amprenta unui ciocan silvic ( este posibil ca arborele să
fi fost tăiat în delict dar să prezinte amprenta unui ciocan de marcat silvic )
4. Vechimea aproximativă ( informație furnizată de ing. silvic )
5. Diametru ( informație furnizată de ing. silvic )
6. Esență/specie ( informație furnizată de ing. silvic )
Descrierea cioatei:
7. Acoperită sau nu de pământ, crengi, frunze, etc.
8. Tăiată razant, la nivelul solului, sau la 10-30-50-etc. de cm de sol;
9. Se pot identifica sau nu, urme de rumeguș creat de motofierăstrău, lângă
cioată, urme de rulare pe sol create de anvelope în preajma cioatei, urme de
adâncire create de copite/potcoavă de cabaline pe sol, crengi provenite de la
arborele respectiv, urme de rulare create de arbore pe suprafața solului ca
urmare a faptului că a fost scos, tras de la cioată într-o zonă accesibilă
pentru a fi secționat și încărcat; ( se menționează în procesul verbal cele
constatate chiar dacă nu se observă urme de acest gen).
10.Se poate identifica tapa ( bucata de lemn tăiată din trunchiul arborelui
pentru a-i stabili direcția de căderea), ce ulterior poate constitui mijloc de
probă. În speța prezentată în imaginea de mai jos, tapa a fost identificată la
câțiva metri de cioată, aruncată în desiș în mod intenționat. Ulterior a fost
găsit materialul lemnos sustras, secționat deja în butuci. Butucul
corespondent cioatei s-a potrivit perfect cu tapa și cioata rămasă în pădure.
Cu o asemenea probă ...
41
11. În preajma cioatelor, pe o distanță de 10-50 m se identifică sau nu, pet-uri
cu sau fără conținut ( benzină, ulei de lanț, ulei de motor, apă, alcool), fân
folosit la furajarea cabalinelor; ( se menționează în procesul verbal cele
constatate chiar dacă nu se observă urme de acest gen).
12.Fotografie care să cuprindă ruleta în timpul măsurării cioatei cu nr. de
ordine (obligatoriu) și eventual una sau două fotografii cu celelalte aspecte
constatate.
CAP.VII ACTIVITĂȚI CE SE DESFĂȘOARĂ CU OCAZIA

CONFISCĂRII MIJLOCULUI DE TRANSPORT
În situația în care se impune confiscarea mijlocului de transport folosit la

transportarea materialelor lemnoase, dacă nu există spațiu pentru
depozitarea/păstrarea acestuia în siguranță ( la camera de corpuri delicte a I.P.J. sau la
sediul ocolului silvic) , acesta poate fi lăsat în custodia proprietarului/deținătorului,
sau oricărei alte persoane fizice sau juridice. Temei legal în acest sens: Ordinul MAI
42
nr. 73/2013 privind organizarea şi funcţionarea Camerelor de corpuri delicte, anexa 2,
art. 5: autovehiculele indisponibilizate în vederea confiscării sau recuperării
prejudiciului, de regulă, se lasă în custodia persoanelor fizice ori juridice care pot
asigura securitatea şi păstrarea acestora în condiţii optime.
ATENȚIE: în situația în care transportul ilegal se realizează cu un atelaj

hipo, se dispune confiscarea căruței. Doar căruța este mijloc de transport
nu și animalul de tracțiune.
Se întocmește un proces verbal de lăsare în custodie a mijlocului de transport

confiscat.
Se înaintează o adresă către Primăria de la locul de domiciliu al proprietarului

prin care se comunică măsura dispusă, cea de confiscarea a mijlocului de transport.
Adresa către Primăria de la locul de domiciliu se înaintează doar în cazul mijloacelor
de transport impozitate gen autovehicule, remorci/semiremorci supuse înmatriculării,
înmatriculate în România ( nu și în cazul căruțelor) .
După dispunerea măsurii de confiscare a mijlocului de transport se înștiințează

Camera de Corpuri Delicte a IPJ BN pentru luarea în evidență a bunului respectiv ca
fiind lăsat în custodie.
Lunar, până la momentul rămânerii definitive a măsurii confiscării, se

înaintează către Serviciul Cazier Judiciar și Evidență Operativă fișa statistică a
mijlocelor auto indiponibilizate. Măsura confiscării rămâne definitivă după trecerea
termenului de 15 zile, timp în care contravenientul poate depune contestație, sau după
rămânerea definitivă a sentinței civile în situația contestării procesului verbal de
constatare a contravenției.
În situația în care custodele nu respectă condițiile impuse în procesul verbal de

lăsare în custodie, pot fi întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz de
încredere.
CAP. VIII ACTIVITĂȚI CE SE DESFĂȘOARĂ ÎN VEDEREA

VERIFICĂRII LEGALITĂȚII TRANSPORTURILOR DE MATERIAL
LEMNOS ÎN CAZURILE SEMNALATE PRIN SNUAU 112
1 ACTIVITĂŢILE DESFĂŞURATE DE CĂTRE DISPECERII

UNITĂŢILOR TERITORIALE DE POLIŢIE
43
a) Preiau de la operatorii Centrelor unice pentru apeluri de urgenţă ale S.T.S.,
semnalările referitoare la transporturile de materiale lemnoase, identificate fără cod
unic sau cu cod unic invalid.
b) Solicită de la apelant date suplimentare cu privire la :
- locul şi ora la care a fost văzut transportul de material lemnos;
- numărul de înmatriculare și tipul autovehiculului care transportă materialul
lemnos şi direcţia de deplasare (dacă se află în mişcare);
- sortimentul materialului lemnos transportat (cherestea, buştean, lemn de
foc, deşeuri, pomi de Crăciun, etc.);
- dacă sunt deţinute alte date cu privire la conducătorul auto, proprietarul
autovehiculului, al materialului lemnos, locul de încărcare, etc.
c) Transmit datele obţinute, personalului principal de serviciu de la subunităţile
de poliţie competente, sau după caz, direct efectivelor din teren, respectând principiul
„cel mai apropiat de locul producerii evenimentului sesizat intervine”.
d) Informează dispeceratele de poliție ale județelor limitrofe în cazul în care
autovehiculul care transportă materialul lemnos se află la limita cu alte județe și
există posibilitatea deplasării către acestea.
e) În acest caz, vor fi alertate și echipajele de poliție aflate pe posibilele trasee de
deplasare ale autovehiculului.
2. ACTIVITĂŢILE DESFĂŞURATE DE CĂTRE POLIŢIŞTII

DIRECŢIONAŢI CĂTRE LOCUL UNDE SE AFLĂ AUTOVEHICULUL
SEMNALAT CU TANSPORT ILEGAL DE MATERIALE LEMNOASE:
a) După primirea datelor transmise de către dispecer sau ofiţerul principal de

serviciu, în cazul în care le consideră insuficiente, solicită detalii suplimentare privind
localizarea transportului de material lemnos, itinerariul de deplasare, ora la care a fost
semnalat, măsurile preliminare ce au fost sau urmează a fi luate, etc.;
b) Se deplasează în cel mai scurt timp la locul indicat în sesizare, iar în situaţia
în care autovehiculul se află în mişcare, evaluează posibilitatea reală de a-l urmări şi
opri în trafic;
c) Solicită prin dispecerat sau direct (luând legătura cu echipajele de poliţie
aflate pe itinerariul de deplasare al autovehiculului urmărit), instituirea unor filtre
pentru oprirea acestuia;
d) Se edifică asupra situaţiei existente, informând ofiţerul principal de serviciu
în legătură cu situaţia constatată (dacă sesizarea se confirmă sau nu, dacă intervenţia
este de competenţa lor, măsurile luate iniţial şi solicită, dacă se impune intervenţia
altor structuri/persoane/instituţii).
44
Intervenţia se realizează cu respectarea prevederilor legale şi a celorlalte
proceduri în vigoare, referitoare la oprirea în trafic a autovehiculelor, folosirea
mijloacelor de intervenţie din dotare, etc.
3. ACTIVITĂŢILE DESFĂŞURATE DE CĂTRE POLIŢIŞTI, DUPĂ

IDENTIFICAREA/OPRIREA ÎN TRAFIC A AUTOVEHICULULUI SEMNALAT
a) Verifică următoarele documente:

- actul de identitate şi permisul de conducere ale conducătorului auto;
- certificatul de înmatriculare al autovehiculului;
- atestatul de transport;
- licenţa de transport;
- asigurarea obligatorie;
- rovigneta.
b) Solicită şi verifică documentul de însoţire a mărfii, respectiv avizul de
însoţire a materialului lemnos, care poate fi primar sau secundar.
În cadrul C.N. Imprimeria Naţională S.A. se tipăresc următoarele documente
necesare transportului de materiale lemnoase:
- Aviz de însoţire primar;
- Aviz de însoţire secundar (Cherestele);
- Aviz de însoţire secundar (Materiale lemnoase altele decât cherestele).
Fiecare tip de aviz de însoţire este format din 3 file (exemplarul 1, exemplarul
2, exemplarul 3).
Pentru tipărirea documentelor a fost folosită hârtie autocopiativă de 80
grame/mp (exemplarul 1), 63 grame /mp (exemplarul 2), respectiv 60 grame / mp
(exemplarul 3).
Substratul folosit pentru tiparul exemplarului 1 are două elemente de securitate:
- Filigran (se poate verifica prin vizualizarea documentului contra unei surse de
lumină);
- Fibre inserate în masa hârtiei (vizibile cu ochiul liber la lumină normală şi
fluorescente prin expunere la lumină ultraviolet.
Verificarea documentului de însoţire a mărfii se efectuează cu privire la

următoarele elementele:
 autenticitatea acestuia (elemente de securizare specifice, seria şi numărul
avizului, semnăturile existente);
 prezentarea de ştersături/adăugări sau completarea cu cerneală
termosensibilă1;
 încadrarea în termenul de valabilitate în funcţie de distanţa parcursă;
1
Completarea datelor pe avizele de însoţire se face cu pastă de pix, citeţ, sau electronic, după caz.
45
 existenţa codului unic online sau a codului offline precum şi a datei, orei,
minutului şi secunda generării de către SUMAL - Wood Tracking;
 provenienţa materialului lemnos (expeditor-persoană fizică/juridică, punctul
de încărcare, actul de punere în valoare – A.P.V.-ul/alt aviz de însoţire/ fila şi poziţia
din registrul de evidenţă a intrărilor-ieşirilor de materiale lemnoase /document
intracomunitar/factură externă/declaraţie vamală de import/ licenţă FLEGT, proces-
verbal de reţinere/confiscare/dare în custodie);
 destinatarul materialului lemnos (persoană fizică/juridică) şi a punctului de
descărcare;
 specificaţia materialului lemnos transportat (nr. bucăţi/sortiment/specia/
dimensiuni/volum);
 indicativul dispozitivului silvic dreptunghiular, în cazul avizului de însoțire
primar;
 existenţa pe versoul avizului de însoţire primar a amprentei dispozitivului
dreptunghiular precizat la rubrica "Menţiuni", imprimată cu tuş sau vopsea, în cazul
avizului de însoțire primar;
 verificarea marcării lemnului rotund şi a pomilor de Crăciun cu amprenta
dispozitivului dreptunghiular (Lemnul rotund cu diametrul la capătul subţire mai
mare sau egal cu 20 cm/Pomii de Crăciun recoltaţi de pe teritoriul naţional, care se
transportă de la locul de recoltare, se marchează la capătul subţire al fiecărei piese
cu amprenta dispozitivului dreptunghiular specific emitentului din cadrul căruia face
parte personalul împuternicit să elibereze avizul de însoţire primar);
 data şi ora plecării transportului;
 data, ora și minutul până la care este valabil avizul de însoțire, în funcție de
distanță;
 datele emitentului/persoanei împuternicite şi semnătura acestuia;
 datele conducătorului auto şi a numărului de înmatriculare al mijlocului de
transport;
 datele expeditorului;
 semnătura conducătorului auto.
c) Verifică dacă materialul lemnos transportat corespunde din punct de vedere

al sortimentului/speciei/dimensiunilor/volumului cu cel înscris în avizul de însoţire.
d) Solicită dispeceratelor unităţilor de poliţie reverificarea în aplicaţia iWood
Tracking a codului unic în cazul în care se constată că pe avizul de însoțire al
materialului lemnos există un cod unic;
e) În cazul constatării unor nereguli care impun reţinerea în vederea stabilirii
provenienţei/confiscarea materialului lemnos, solicită, telefonic, Gărzilor forestiere
competente teritorial, deplasarea, de urgenţă, la faţa locului, a personalului silvic, în
vederea acordării sprijinului de specialitate;
46
f) Identifică şi stabileşte, de comun acord cu reprezentantul ocolului silvic de pe
raza de activitate respectivă, locul şi spaţiul în care urmează a fi depozitat materialul
lemnos ce a fost reţinut în vederea stabilirii provenienţei/confiscării și procedează la
predarea în custodie a acestuia;
g) În cazul constatării unor fapte de natură contravenţională sau penală,
procedează la întocmirea actelor de constatare/procedurale, conform competenţelor.
4. ACTIVITĂŢILE DESFĂŞURATE DE CĂTRE POLIŢIŞTI LA

FINALIZAREA VERIFICĂRII ASPECTELOR SEMNALATE PRIN S.N.U.A.U.
112.
a) Dacă autovehiculul semnalat nu a fost identificat, poliţiştii care au fost

anunţaţi pentru a interveni la eveniment vor informa ofiţerul de serviciu al unităţii de
poliţie cu privire la acest aspect;
b) În situaţia în care, după identificarea şi verificarea autovehiculului semnalat, a
conducătorului acestuia, precum şi a materialelor lemnoase transportate, se constată
încălcări ale prevederilor legale în domeniul silvic, poliţiştii vor comunica rezultatele,
ofiţerului de serviciu al unităţii de poliţie respective;
c) Detaliile privind intervenţia la evenimentului semnalat prin S.N.U.A.U. 112,
vor fi consemnate în fişa de intervenţie la eveniment.
Sancțiunile contravenționale potrivit prevederilor art. 32, alin. 1, lit. b

(alertarea falsă a agențiilor specializate pentru intervenție, din O.U.G. 34/2008,
privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de
Urgenţă), vor fi aplicate numai după ce agentul constatator a apreciat și a evaluat
corect cauzele și împrejurările care au condus la comiterea unei astfel de
contravenții și numai dacă intenția apelantului nu corespunde scopului pentru
care a fost operaționalizată aplicația ,,Inspectorul Pădurii”(cetățenii neavând de
unde să cunoască faptul că în situația unui ansamblu de vehicule, cap
tractor/semiremorcă, numărul de înmatriculare al capului tractor nu se
implementează în aplicația SUMAL).
Opinia publică poate avea un aport deosebit în prevenirea și combaterea
ilegalităților în domeniul silvic și în special al transporturilor rutiere de material
lemnos, chiar și prin simpla sesizare a unor astfel de fapte prin S.N.U.A.U. 112.
Utilizarea unor practici din partea polițiștilor, de a aplica sancțiuni
contravenționale cetățenilor, fără a aprecia corect gradul de periculozitate al
faptei și fără a se face o documentare temeinică cu privire la împrejurările și
cauzele care au condus la comiterea acesteia, va conduce implicit la descurajarea
cetățenilor de bună credință în a mai lua atitudine fața de persoanele care comit
fapte ce pot aduce atingere fondului forestier național și chiar la diminuarea
încrederii față de instituția Poliției Române.
47
La nivelul I.P.J. BN în anul 2017 a fost demarată campania 6768-Tăierile
ilegale te afectează! prin intermediul căreia se încearcă încurajarea cetățenilor
să folosească aplicația inspectorulpădurii.ro și să contacteze organele de poliție
prin SNUAU 112 în cazul în care se identifică un transport ilegal de material
lemnos.
CAP. IX INTERVENȚIA ÎN FONDUL FORESTIER
Nu de puține ori polițiștii sunt solicitați de către persoanlul silvic să intervină

în fondul forestier pentru a acorda sprijin prinderii în flagrant a unor persoane care
taie ilegal arbori sau urmează să transporte arborii rezultați în urma unor astef de
acțiuni.
48
Pentru realizarea în bune condiții a acestei îndatoriri de serviciu polițiștii vor
ține cont de următoarele aspecte:
- Se deplasează la fața locului întotdeauna 2 polițiști, cu ținuta și dotarea
corespunzătoare anotimpului, itinerariului de deplasare și particularitățile zonei
având asupra lor obligatoriu muniția și armamentul din dotare;
- Nu se vor folosi autospecialele din dotare de tipul Dacia Logan sau
Wolksvagen Polo pe drumurile forestiere nepietruite pentru simplul motiv că
acestea nu sunt fabricate pentru deplasări off-road iar avarierea acestora va
avea consecințe nefaste asupra buzunarului polițistului. Mersul pe jos nu este
desființat.
- Se va evita folosirea semnalelor luminoase și acustice pe timpul deplasării
către locul de intervenție,
- Odată ajunși în fondul forestier, într-o zonă în care nu mai e posibilă
deplasarea cu auto, mijloacele de transport din dotare vor fi pregătite pentru
întoarcere iar un membru al echipei ( polițist, personal silvic, sau chiar
persoană de încredere) va rămâne lângă autospeciale pentru paza acestora. E
posibil ca persoanele căutate să se depalseze pe alte căi, trasee, să ajungă exact
în zona în care polițiștii și-au parcat autospecialele și să le avarieze.
- Oprirea autospecialelor se va realiza într-o zonă cât mai largă, care să permită
accesul autovehiculelor de mare tonaj care transportă lemn din exploatările
forestiere.
- Pânda, se va realiza înr-o zonă obligatorie de trecere dinspre fondul forestier
spre drumurile forestiere de acces.
- Se vor folosi stațiile TETRA pentru comunicare;
- se solicită obligatoriu prezența la fața locului a unui specialist silvic de la
ocolul silvic competent teritorial ( pădurar, șef district , responsabil cu paza
pădurilor), în situația în care polițiștii se sesizează din oficiu cu privire la
comiterea unor delicte silvice în incinta fondului forestier;
- odată ajunși la fața locului, la solicitarea personalului silvic, se stabilește
modalitatea concretă și împrejurările în care s-a comis fapta;
- dacă e cazul,iar raportul de forțe este defavorabil polițiștilor se solicită
intervenția echipei SAS pentru prinderea autorilor,
- în cazul tăierilor ilegale de arbori sau sustragere a materialului lemnos,
specialistul silvic calculează volumul de masa lemnoasa în vederea
stabilirii prejudiciului cauzat, în funcție de care se încadrează fapta
- se efectuează cercetarea la fața locului,
- în cazul infracțiunilor flagrante se va efectua reconstituirea cu
autorul/autorii;
- declarațiile consemnate autorilor trebuie să fie cât mai detaliate, cuprinzătoare,
care să clarifice toate aspectele referitoare la eventuali instigatori, complici,
49
modalitatea de săvârșire a faptei, mijloacele și utilajele folosite, proprietarii
acestori mijloace sau utilaje, locul de destinație al lemnului, sumele de bani ce
urmau a fi încasate, de la cine. Dacă autorii sunt audiați superficial și își
schimbă declarațiile pe parcursul procesului penal este destul de greu să mai
poată fi ulterior combătute. Chiar dacă autorii nu spun adevărul, este preferabil
să se consemneze o declarație enervant de amănunțită. O să se încurce în
detalii și astfel niciun judecător sau procuror nu o să creadă versiunea lor.
- În cazul în care autorii au fost inițial necunoscuți, fiind ulterior identificați se
va realiza o conducere în teren cu aceștia, o reconstituire, în prezența
martorului asistent ( unul sau chiar doi martori asistenți) ocazie cu care se va
întocmi un proces verbal, planșă foto și DVD cu filmarea activității.
- Cu ocazia reconstituirii se solicită făptuitorilor indicarea cioatelor arborilor
taiați ilegal, a locului de unde au sustras arborii, a traseului pe unde au
transportat lemnul, a locului de depozitare, a mijloacelor materiale folosite la
faptei, etc., aspecte ce vor fi consemnate în cuprinsul procesului verbal.
- Făptuitorul, pădurarul și martorii vor fi întrebați dacă au sau nu de
făcut observații și obiecții în legătură cu cele consemnate în procesul verbal,
aspect ce va fi consemnat. ATENȚIE: cel care conduce ancheta este organul
de cercetare penală, nu partea vătămată, făptuitorul sau avocatul acestuia.
Polițistul va consemna întrun mod cât se poate de obiectiv activitățile ce se
desfășoară în fondul forestier și nu va accepta să i se dicteze de către alte
persoane ce să scrie . Din acest motiv exisă rubrica :
OBSERVAȚII/OBIECȚIUNI la finalul procesului verbal.
- Este de preferat pe cât posibil, ca întocmirea tuturor actelor de cercetare
penală să se realizeze cât mai aproape de momentul săvârșirii faptei,
respectiv imediat după recunoașterea săvârșirii acesteia de către făptuitor.
- dacă tăierile ilegale de arbori sunt săvârșite de mai multe persoane
împreună, prin cercetările efectuate, se stabilește cu exactitate numărul de
arbori taiați de fiecare făptuitor în parte, respectiv volumul acestora, se va
calcula prejudiciul individual creat, având în vedere faptul că, în funcție de
prejudiciul cauzat, se stabilește încadrarea juridică a faptei.
- în cazurile privind falsificarea ciocanului silvic de marcat sau de folosire
fără drept a acestuia, concomitent cu ridicarea cioplajelor ce poartă
amprenta mărcii, se vor efectua si controale sau percheziții urmărindu-se,
identificarea ciocanului silvic falsificat, respectiv a celui original (în cazul
folosirii fără drept a acestuia), în vederea efectuării constatării/ expertizei
tehnico-stiintifice,
50
- în situațiile când materialul lemnos este găsit la fața locului sau este
identificat și ridicat ulterior, se va încheia procesul verbal de predare în
custodie a acestuia.
- în funcție de gravitatea faptei polițistul poate lua și măsura reținerii
autorului conform dispozițiilor Codului de Procedură Penală;
- activitățile enumerate mai sus sunt orientative și nu limitative, ele urmând a fi
completate cu cele dispuse de procurorul care exercită supravegherea urmăririi
penale în cauză.
51
CAP. X ACTIVITĂȚI CE SE DESFĂȘOARĂ CU OCAZIA
CONTROALELOR DESFĂȘURATE LA DEPOZITELE DE MATERIALE
LEMNOASE
Cu ocazia controlului la un agent economic ce are ca obiect de activitate

exploatarea, depozitarea și prelucrarea masei lemnoase, se desfășoară în principal
următoarele activități:
- la intrarea în interioriul spațiului destinat desfășurării activității comerciale,

polițistul își declină identitatea, se legitimează și arată scopul prezenței în acel loc.
- se va proceda la legitimarea administratorului societății sau responsabilului
punctului de lucru;
- se va proceda la legitimarea tuturor persoanelor prezente indiferent că sunt
muncitori în incinta punctului de lucru sau doar gură cască ( de regulă avem nevoie
de martori)
- se vor solicita informații cu privire la existența contractelor de muncă pentru
persoanele identificate în incinta spațiului destinat activității economice și care
desfășurau activități specifice în momentul controlului;
- dacă se idenitifică persoane fără contract individual de muncă se contactează
reprezentanții I.T.M;
- se vor solicita registrele de evidență a materialelor lemnoase și nelemnoase care
vor fi barate după ultima rubrică completată;
- se va stabili stocul faptic de material lemnos în incinta depozitului pe specii și
sortimente;
- se va stabili stocul scriptic de material lemnos pe specii și sortimente conform
datelor din SUMAL și registru;
- se vor efectua verificări cu privire la modul de completare a registrului de
evidența a materialelor lemnoase;
- se vor verifica avizele de însoțire a materialului lemnos emise de agentul
economic controlat cu privire la respectarea modului de completare a acestora;
- se vor verifica avizele de însoțire a materialului lemnos emise de agentul
economic controlat cu privire la locul emiterii codului online;
- se vor efectua verificări prin Garda Forestieră cu privire la respectarea obligației
agentului economic de a confirma codurile online în SUMAL la efectuarea recepției
materialului lemnos;
- se vor efectua verificări cu privire la înregistrarea unor documente de provenienţă
conţinând operaţiuni ireale, pentru a legaliza masa lemnoasă achiziţionată de la
diferite persoane fizice din proprietăţi fără documente de provenienţă;
- în cazul constatării mai multor contravenții se încheie un singur proces verbal;
52
- se va întocmi un proces verbal cu privire la aspectele constatate cu ocazia
controlului, ce va constitui mijloc de probă în instanță în cazul contestării măsurii de
sancționare contravențională;
- se vor efectua fotografii cuprinzând aspectele constatate în depozit;
- se va întocmi un buletin de eveniment către Centrul Operațional cu privire la
rezultatul controlului.
53
CAP XI CONFISCAREA VALORICĂ ȘI STABILIREA VALORII
MATERIALULUI LEMNOS
Când se dispune confiscarea valorică se întocmește, ca și în situația confiscării

faptice, procesul verbal de reținere / confiscare ( cel cu seria CBR ...).
În cazul aplicării sancţiunii complementare a confiscării, pentru materialele
lemnoase care nu se găsesc sau care nu pot fi identificate, contravenientul este
obligat la plata contravalorii lor în lei, confiscarea valorică. Cu privire la măsura
confiscării valorice se face referire în pvcc la rubrica:
Calculația anexată la care se face referire în cuprinsul pvcc este procesul

verbal de reținere confiscare ( cel cu seria CBR...) . Mențiunile se fac la rubrica :
La completarea acestei rubrici se va avea în vedere sortimentul de lemn față de

care se dispune confiscarea ( lemn de foc, lemn rotund pentru construcții, lemn
rotund pentru cherestea, etc) , unitatea de măsură este metrul cub, cantitatea este cea
stabilită conform verificărilor, prețul unitar este dat de ordinul anual al ministrului de
resort pentru stabilirea preţurilor de referinţă, pe specii şi sortimente, stabilite în
raport cu valoarea de circulaţie a materialelor lemnoase, valoarea totală este produsul
dintre cantitate și prețul unitar.
 În situația confiscării faptice, rubricile prețul unitar și valoarea totală nu se
mai completează.
La stabilirea valorii materialului lemnos se pot avea în vedere următoarele 2

situații concrete:
Dacă materialul lemnos sustras este identificat fizic, specialistul silvic va stabili
sortimentația lemnului ( care este destinația lui: lemn de lucru pentru construcții
rurale, lemn de foc, lemn de lucru pentru cherestea, etc.) . Valoarea materialului
lemnos este dată de produsul dintre cantitatea identificată și prețul unitar care este
dat de ordinul anual al ministrului de resort pentru stabilirea preţurilor de referinţă, pe
specii şi sortimente, stabilite în raport cu valoarea de circulaţie a materialelor
lemnoase. Dacă valoarea rezultată depășește de 5 ori prețul mediu al unui metru cub
54
de masă lemnoasă pe picior polițistul se sesizează din oficiu pentru infracțiunea de
furt de arbori în condițiile art. 109 din Codul silvic.
De exemplu: pentru anul 2018 prețul mediu al unui metru cub de masă
lemnoasă pe picior a fost stabilit prin Legea nr. 265/2017 la suma de 164 de lei. De 5
ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior rezultă valoarea de
820 de lei. Dacă lemnul identificat fizic provenind dintr-o contravenție de furt este în
cantitate de 2 mc de lemn rotund rășinos sortimentația, stabilită de personalul silvic
ca fiind buștean pentru gater, agenții constatatori vor consulta ordinul anual al
ministrului de resort pentru stabilirea preţurilor de referinţă, pe specii şi sortimente,
stabilite în raport cu valoarea de circulaţie a materialelor lemnoase ( adică Ordinul
Ministerului Apelor și Pădurilor nr. 45/2018) și vor constata că 1 mc de buștean gater
din specia rășinoasă are o valoare de 333 lei. Așadar 2 mc sustrași x 333 de lei rezultă
valoarea de 666 de lei. Se constată că valoarea materialului lemnos sustras este de
666 de lei, sub pragul de 820 de lei. În consecință se va aplica o contravenție de furt
de arbori, conform art din Legea 171/2010 și se va confisca lemnul sustras în temeiul
art. 25 din Legea nr. 171/2010.
În situația în care se probează și fapta de tăiere ilegală de arbori, personalul
silvic va stabili prejudiciul conform OG 85/2006 înmulțind volumul rezultat după
diametrul la cioatei cu factorul K la care se adaugă funcțiile pădurii nerealizate,
conform art. 105 din Legea nr. 46/2008. Prejudiciul la cioată, dacă este sub pragul de
infracțiune se impută contravenientul și va fi înscris în cuprinsul pvcc. Dacă nu se
achită acest prejudiciu pvcc se trimite în debit. ATENȚIE: e posibil ca autorul să
plătească doar amenda, nu și prejudiciul. În acest caz pvcc se trimite în debit numai
cu privire la valoarea prejudciului.
La depistarea în flagrant a unei persoane care a sustras arbori, după evaluarea

cantității și sortimentației, dacă se probează și fapta de tăiere fără drept de arbori se
va face obligatoriu cercetare la cioată, chiar atunci, sau maxim a doua zi. Nu se vor
lua măsuri de sancționare contravențională pentru transport fără aviz sau furt de
arbori până nu se efectuează cercetarea la fața locului. În tot acest timp lemnul va fi
reținut în vederea stabilirii provenienței, ocazie cu care se va întocmi procesul verbal
de reținere / confiscare cel cu seria CBR. Dacă valoarea prejudiciului produs prin
tăierea ilegală de arbori depășește pragul de infracțiune, polițistul se va sesiza pentru
comiterea infracțiunii prev. de art. 107 din Legea nr. 46/2008.
Dacă lemnul nu este identificat fizic specialistul silvic nu poate stabili
sortimentația lemnului, pentru că nu îl are în față. În cazul unei
infracțiuni/contravenții de furt de arbori, valoarea lemnului este dată de produsul
dintre cantitatea sustrasă ( cantitatea se determină după diametrul cioatei conform
OG 85/2006, din care se scade eventualul volum de material elmnos rămas la fața
locului ) și valoarea unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii
faptei, stabilit prin lege.
55
Dubiul cu privire la sortimentație, trebuie interpretat în favoarea făptuitorului
( principiul in dubio pro reo).
În cazul unui dosar penal, procurorul care supraveghează cauză poate să
dispună recalcularea valorii lemnului sustras și stabilirii celei mai miici valori
probabile pe ideea aplicării principiului in dubio pro reo.
În cazul contravenției de furt de arbori, când lemnul nu se găsește, valoarea
materialului lemnos se calculează așa cum am arătat mai sus. NU se mai încheie
procesul verbal de reținere confiscare, cel cu seria CBR … În cuprinsul pvcc se
menționează cantitatea sustrasă și valoarea. Dacă nu se achită contravaloarea
lemnului, pvcc se trimite în debit și cu privire la valoarea materialului lemnos și
cu privire la valoarea amenzii. În procesul penal, o să avem constituire de parte
civilă.
Lemnul nu este confiscat în conformitate cu prevederile art. 22 alin 6 și 7
tocmai pentru că nu îi știm sortimentația. Legiuitorul nu a reglementat situația
în care nu se poate stabili sortimentația. Varianta de calcul de mai sus cu prețul
mediu este agreată pentru a stabili dacă fapta este contravenție sau infracțiune.
În condițiile în care legiuitorul nu a prevăzut varianta de stabilire a valorii
materialului lemnos sustras în situația în care lemnul nu se găsește sau nu poate fi
identificat, singura variantă de a stabili această valoare este aceea de a aplica valoarea
prețului mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior și a o înmulți cu cifra ce
reprezintă cantitatea sustrasă. Aplicând contravaloarea unui metru cub de masa
lemnoasa pe picior se respectă în acest fel principiul predictibilității legii și aplicării
unitare a acesteia. Prețul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior este o
valoare stabilită prin lege aplicabilă pe teritoriul țării. Apreciem că nu este corectă
stabilirea valorii materialului lemnos sustras ca produs dintre cantitatea sustrasă și
prețurile interne, ale ocolului silvic. Există astfel riscul ca aceeași faptă în Bistrița
Năsăud să fie contravenție pe baza prețului ocolului silvic din localitatea X iar în
județul Constanța să fie încadrată ca infracțiune pe baza prețului dat de Ocolul Silvic
din localitatea Y. Același lucru se poate întâmpla chiar și în același județ.
Apreciem că singura speță identificată până în prezent în practică, în cazul unei
contravenții de furt de arbori, în care se poate aplica și este chiar obligatoriu, să se
aplice confiscarea valorică a materialului lemnos, este atunci când polițistul surprinde
autorul în timpul comiterii contravenției de furt de arbori, adică îl oprește pe timpul
transportului undeva în preajma fondului forestier, stabilește că lemnul este sustras
din pădure, stabilește volumul de masă lemnoasă sustrasă și identifică sortimentația
împreună cu pădurarul. Apoi, îi solicită contravenientului să transporte materialul
lemnos până la locul de depozitare dar acesta refuză. În cazul unui raport de forțe
inegal, nu sunt necesare actele de eroism deoarece avem variante legale, elegante la
îndemână. În această situație agenții constatatori, polițist și pădurar, au identificat
materialul lemnos, au stabilit volumul și sortimentația, însă după ce i-au cerut
contravenientului să îl transporte la locul indicat acesta a refuzat. În acest fel agenții
56
constatatori vor aplica două sancțiuni contravenționale, în concurs, ( fără a depăși
dublul maximului celei mai mari) una pentru furt de arbori și cealaltă pentru refuz și
sunt obligați ca în temeiul articolului 25 din Legea 171/2010, să dispună confiscarea
bunurilor rezultate de pe urma comiterii contravenției, respectiv materialul lemnos.
Confiscarea nu se va realiza faptic ci valoric. Așa cum am arătat, în condițiile în care
agenții constatatori au apucat să stabilească volumul și sortimentația pot stabili
valoarea materialului lemnos în conformitate cu prețurile anuale de referință pe specii
și sortimente, nu vor calcula valoarea materialului lemnos în funcție de prețul mediu
al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.
În cuprinsul prevederilor de la art. 22 alin 6 și 7 se face clar referire la ordinul
anual privind prețurile de referință pe specii și sortimente.
Art. (6) În cazul aplicării sancţiunii complementare a confiscării, pentru
materialele lemnoase care nu se găsesc sau care nu pot fi identificate,
contravenientul este obligat la plata contravalorii lor în lei în termenul legal, în
numerar sau prin virament, în contul indicat în procesul-verbal.
(7) Calculul contravalorii materialelor lemnoase prevăzute la alin. (6) se face la
preţuri de referinţă, pe specii şi sortimente, stabilite anual în raport cu valoarea de
circulaţie a materialelor lemnoase, prin ordin al conducătorului autorităţii publice
centrale care răspunde de silvicultură, pe baza preţului pieţei, rezultat prin
calcularea mediei ultimelor preţuri de vânzare, comunicate de administratorii
fondului forestier proprietate publică, care au vândut sortimentul respectiv în
ultimele 6 luni.
Astfel, s-a apreciat că art. 22 alin. 6 și 7 sunt aplicabile în situația în care se
poate stabili sortimentația lemnului. De altfel și textul de la alineatul 6 începe cu
sintagma în cazul aplicării sancțiunii complementare a confiscării. Asta înseamnă că
atunci când se dispune măsura complementară a confiscării se stabilește valoarea
lemnului în funcție de prețurile de referință anuale pe sortimente și specii. În
condițiile în care nu putem stabili sortimentația nu putem stabili valoarea astfel nu
putem lua nici măsura confiscării. Prin analogie nu se poate lua măsura confiscării
motofierăstrăului folosit la comiterea contravenției de tăiere ilegală de arbori dacă nu
îl găsești și nu îl ai în față pentru a-l descrie, a-i stabili marca, culoarea, seria de
identificare. În materie penală se poate dispune confiscarea bunurilor folosite la
comiterea infracțiunilor în echivalent. Spre exemplu, dacă din cercetări s-a stabilit că
autorul a folosit la extragerea din fondul forestier a arborilor tăiați ilegal un TAF
( tractor articulat forestier), se vor efectua veriicări cu privire la valoarea pe piață a
unui asemenea utilaj după care se va dispune confiscarea valorii în echivalent bănesc.
Deși legiuitorul nu ne indică cum să calculăm valoarea materialului lemnos
când nu îl găsim, sau nu îl putem identifica, ne-a cerut acest lucru prin conținutul
constitutiv al infracțiunii de tăire fără drept de arbori, fiind o condiție importantă la
stabilirea încadrării juridice. Din acest motiv, în urma dispuțiilor purtate cu
reprezentanții Gărzii Forestiere și ai Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița s-a
57
ales metoda înmulțirii cantității de lemn sustrase cu prețul mediu al unui metru cub de
masă lemnoasă pe picior.
ATENȚIE : diferența dintre prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe
picior și prețul unitar care este dat de ordinul anual al ministrului de resort pentru
stabilirea preţurilor de referinţă, pe specii şi sortimente, stabilite în raport cu valoarea
de circulaţie a materialelor lemnoase, explicată mai sus.
58
CAP. XII APLICAREA LEGII PENALE/CONTRAVENȚIONALE
MAI FAVORABILE
Art. 5 din NCP: În cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea

definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai
favorabilă.
De exemplu: În anul 2017, prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă
era stabilit la valoare de 115 lei, prin Legea 4/2015. Pragul dintre infracțiune și
contravenție era în 2017 de 575 de lei ( de 5 ori prețul mediu ...) . O persoană a comis
o faptă de tăiere fără drept de arbori, s-a stabilit prejudiciul la suma de 700 de lei, s-a
deschis dosar penal pt că fapta lui a fost încadrată ca infracțiune.
În anul 2018, prin Legea nr. 265/2017 prețul mediu al unui metru cub de masă
lemnoasă a fost stabilit la valoarea de 164 de lei. Pragul dintre infracțiune și
contravenție este de 820 de lei ( de 5 ori prețul mediu ...). În cadrul dosarului penal
mai sus descris, sub formă ipotetică, se va dispune clasarea cauzei pentru fapta de
tăiere fără drept de arbori cu un prejudiciu de 700 de lei nu mai este prevăzută de
legea penală.
Chiar dacă pare puțin aiurea, gândiți-vă la cel care a comis o tăiere ilegală de
arbori în 2017 cu un prejudiciu de 700 de lei și la cel care a comis o tăiere ilegală de
arbori în 2018 cu același prejudiciu. Pe primul îl băgăm în pușcărie, pe celălalt îl
sancționăm contravențional ( dacă mai dă și de un polițist milos ce îi aplică
avertisment...treaba-i bună!)
59
CAP. XIII POMII FRUCTIFERI ȘI MATERIALELE LEMNOASE
Legea 171/2010 și Codul silvic sunt aplicabile masei lemnoase ce provine din
exploatări forestiere, speciilor forestiere cum sunt: salcia, teiul, castanul, aninul,
stejarul, fagul, alun, anin, mesteacanul, ulmul, artarul, frasinul, carpenul, gorunul,
molidul, pinul, bradul, jneapãnul, tisa, plop, rãchita .
Pomii fructiferi cultivați pe teritoriul Românie, conform Legii pomiculturii nr.
348/2003 sunt: măr, păr, gutui, prun, cireș, vișin, cais, piersic și nectarin, nuc,
migdal, castan.
Pomii fructiferi nu fac parte din categoria speciilor forestiere.
În concret, în situația în care se identifică în trafic un transport de lemn de foc

din categoria pomilor fructiferi polițistul este dator să efectueze minime verificări
( simpla interogare a transportatorului, verificarea succintă a celor declarate de acesta,
executarea câtorva fotografii, etc ) cu privire la proveniența lemnului. Dacă lemnul
provine din defrișarea unor plantații de pomi fructiferi și este destinat comercializării,
materialul lemnos trebuie să fie însoțit de autorizația de defrișare eliberată de Direcția
județeană pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, precum și de avizul de însoțire a
materialului lemnos ( art. 15 din Legii pomiculturii nr. 348/2003). În cazul
neprezentării unor asemenea documente, apreciem că în cauză sunt incidente
prevederile Legii nr. 12/1990. În cazul în care nu există o autorizație de defrișare
eliberată în conformitate cu prevederile prezentei legi, se va aplica sancțiunea prev de
art. 28 din Legea pomiculturii 348/2003: Defrișarea fără autorizație a plantațiilor de
pomi fructiferi, indiferent de forma de proprietate, cu o suprafață mai mare de 0,5
ha, sau a plantațiilor de arbuști fructiferi cu o suprafață mai mare de 0,2 ha, precum
și a nucilor sau a castanilor comestibili, indiferent de sistemul de cultură, constituie
contravenție și se pedepsește cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.
Dacă materialul lemnos provine dintr-o acțiune de tăiere ilegală a unor pomi
fructiferi de către alte persoane decât proprietarul, fără acordul acestuia, încadrarea
juridică va fi infracțiunea de distrugere din Codul penal.
60
CAP. XIV DIFERENȚA DINTRE CHERESTELE ȘI PRODUSE
SEMIFABRICATE, PREFABRICATE, FINITE
Conform art. 2 din Normele de aplicare ale HG 470/2014, cherestelele sunt

piese de lemn obţinute prin tăierea longitudinală ori aşchierea buştenilor sau lemnului
brut şi, eventual, o retezare şi/sau prelucrări ulterioare pentru o anumită exactitate. În
categoria cherestelelor sunt cuprinse şi: scânduri, dulapi, bulzi, şipci, rigle, frize,
grinzi şi lăturoaie; lăturoaiele sunt cherestele netivite rezultate din flancurile
buşteanului, cu faţa interioară complet ferăstruită, iar cealaltă faţă ferăstruită pe cel
mult jumătate din lungime, cu lungimea de minimum 1 m, iar grosimea de maximum
6,0 cm;
Conform art.7 din Normele HG 470/2014, lemnul şi produsele din lemn care nu
fac parte din categoria materialelor lemnoase, aşa cum sunt definite în anexa la Legea
nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare, sunt:
a) lemn sub formă de aşchii sau particule, rumeguş, deşeuri şi resturi de lemn,
chiar aglomerate, brichete, pelete sau forme similare - cod 4401;
b) lemn lipit prin îmbinare cap la cap cu o grosime de peste 6 mm sau lemn
derulat - cod 4407.
Lemnul şi produsele din lemn, menționate mai sus, trebuie să fie însoţite de
avize de însoţire a mărfii pe perioada transportului, potrivit reglementărilor în
vigoare, adică avize de însoțire a mărfii de tipul celor comune, pentru care nu
este obligatorie înregistrarea în SUMAL și obținerea unui cod unic.
HG 470/2014 transpune în legislația românească Regulamentul UE 995 din .
Aceste două acte normative au drept obiect principal urmărirea, trasabilitatea
lemnului din pădure până la destinația finală. Odată ce lemnul, este transformat în
cherestea iar cheresteaua respectivă a primit o utilizare ( gen cofraj pentru fundație în
construcții) , legiuitorul a considerat că nu mai este important să îi urmărească
traseul.
De exemplu:
1. cherestea ( scândură și grinzi) achiziționată de o persoană fizică și
transportată cu aviz de însoțire cu regim special din domeniul silvic ( cel cu seria
AC…) la un atelier de tâmplărie. Acolo i se dă o destinație finală prin geluire,
șlefuire, etc, și devine un foișor. De la atelierul de tâmplărie spre destinatarul final, nu
este nevoie, pe timpul transportului de aviz cu regim special din domeniul silvic (cel
cu seria AC…) . Atelierul de tâmplărie poate emite un aviz comun, pe timpul
transportului și ulterior factură fiscală și chitanță pentru contravaloarea serviciilor
prestate.
61
Exemplu de produs finit
2. o societate ce are ca obiect de activitate construcții civile, achiziționează

cherestea ( scândură ) pe care o folosește ca și cofraj la edificarea fundațiilor de
beton. După ce a apucat să folosească materialul lemnos și i-a dat o destinație finală
( aceea de cofraj- se observă resturi de beton , urme de cuie) transportul bunurilor nu
se mai realizează cu aviz cu regim special ( cel cu seria AC…) . Societatea poate
emite în schimb, un aviz de însoțire comun.
62
CAP. XV UTILIZAREA DISPOZITIVELOR SPECIALE DE
MARCARE
Forma, dimensiunile şi însemnele dispozitivelor speciale de marcat,

confecţionarea, înregistrarea, evidenţa, păstrarea şi folosirea acestora sunt şi se fac în
conformitate cu prevederile Ordinului Ministerului Mediului și Pădurilor nr.
1346/2011.
Dispozitivul special de marcat ( ciocanul silvic) are două capete: unul poartă
însemnele dispozitivului, iar celălalt are muchie tăietoare.
Dispozitivele speciale de marcat au următoarele forme, dimensiuni şi însemne

specifice:
a) dispozitivul special de marcat cu amprentă circulară, cu diametrul exterior al

cercului de 30 mm, care se foloseşte de ocoalele silvice autorizate. Indicativul înscris
pe amprentă constă în indicativul judeţului în care ocolul silvic îşi are sediul social,
urmat de codul ocolului, sub care se înscrie codul numeric atribuit de structura
teritorială a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Se folosește pentru marcarea arborilor destinaţi recoltării din fondul forestier
naţional şi din vegetaţia forestieră de pe terenurile situate în afara acestuia. Amprenta
dispozitivului special de marcat se aplică pe cioplaje, la baza trunchiului, cât mai
aproape de nivelul solului, sau pe o rădăcină evidentă, pe terenurile în pantă în partea
din aval, iar imprimarea mărcii se face folosind vopsea. Pentru arborii marcaţi
destinaţi recoltării se întocmeşte un act de punere în valoare, care se generează şi se
autorizează în SUMAL, cu respectarea celorlalte reglementări specifice.
63
b) dispozitivul special de marcat cu amprenta pătrată, a cărui dimensiune
corespunde pătratului înscris într-un cerc cu diametrul de 40 mm, care se foloseşte de
ocoalele silvice autorizate.
Indicativul are acelaşi conţinut ca la dispozitivul special de marcat cu amprenta
circulară.
Se folosește pentru delimitarea suprafeţei parchetelor destinate exploatării, în
condiţiile prevăzute de normele tehnice privind evaluarea masei lemnoase.
Dispozitivul special de marcat se aplică pe arborii de limită care nu se recoltează ( în
cazul controlului de exploatare obligatoriu se verifică existența și integritatea acestor
arbori limită), pe un cioplaj făcut pe trunchi la înălţimea de 1,30 m de la sol, orientat
spre suprafaţa parchetului, iar imprimarea mărcii se face folosind vopsea.
c) dispozitivul special de marcat cu amprenta pentagonală, de forma şi

dimensiunea unui pentagon echilateral înscris într-un cerc cu diametrul de 40 mm,
care se foloseşte de ocoalele silvice autorizate. Indicativul are acelaşi conţinut ca şi
dispozitivul special de marcat cu amprenta circulară.
Se folosește pentru marcarea cioatelor arborilor tăiaţi ilegal. Dispozitivul
special de marcat se aplică pe un cioplaj făcut la baza şi pe secţiunea tăieturii cioatei,
iar imprimarea mărcii se face folosind vopsea.
64
d) dispozitivul special de marcat cu amprentă triunghiulară, de forma şi
dimensiunea unui triunghi echilateral înscris într-un cerc cu diametrul de 40 mm, care
se foloseşte de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi structura
teritorială de specialitate a acesteia. Indicativul înscris pe amprentă constă în
indicativul judeţului, sub care se înscrie codul numeric atribuit de structura teritorială
de specialitate din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Se folosește pentru marcarea cioatelor arborilor tăiaţi ilegal. Dispozitivul
special de marcat se aplică pe un cioplaj făcut la baza şi pe secţiunea tăieturii cioatei,
iar imprimarea mărcii se face folosind vopsea. Are dreptul să folosească acest
dispozitiv de marcat numai personalul silvic împuternicit din cadrul autorităţii
publice centrale care răspunde de silvicultură şi din cadrul structurilor de specialitate
ale acestora, adică Garda Forestieră, cu ocazia controalelor din fondul forestier.
e) dispozitivul special de marcat cu amprenta dreptunghiulară, de forma unui

dreptunghi cu laturile de 42 mm şi 22 mm, care se foloseşte de emitenţii
documentelor de însoţire a materialelor lemnoase şi de operatori economici autorizaţi
pentru producerea de materiale forestiere de reproducere, în condiţiile prevăzute de
art. 16 alin. (2) lit. b). Indicativul înscris pe amprentă constă în indicativul judeţului
65
în care utilizatorul îşi are sediul social, urmat de codul numeric atribuit de structura
teritorială a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Se folosește de către emitenţii documentelor de însoţire a materialelor lemnoase
pentru marcarea lemnului rotund care se transportă cu diametrul la capătul subţire
mai mare sau egal cu 20 cm, precum şi a pomilor de Crăciun proveniţi de pe teritoriul
naţional, la locul de recoltare.
ATENȚIE: dacă bucățile de material lemnos transportate poartă amprenta unui

dispozitiv dreptunghiular nu înseamnă neaparat că transportul este legal. Trebuie
efectuate verificări deoarece au fost situații întâlnite în practivă în care s-a aplicat
dispozitivul dreptunghiular tocmai pentru a crea o aparență de legalitate transportului.
Au fost situații în care autorii au ales doar să aplice un punct de vopsea pe secțiunea
de tăiere a lemnului în același scop, ca în imaginea de mai jos:
66
CAP. XVI STABILIREA VOLUMULUI LEMNULUI
La oprirea în trafic a unui mijloc de transport cu material lemnos

polițistul trebuie că confrunte datele înscrise în cuprinsul avizului de însoțire cu
privire la cantitatea, specia și sortimentul lemnului transportat cu ceea ce există
faptic în interiorul mijlocului de transport.
Foto nr. 1 scriptic 4,53, faptic - un plus 1,80 mc
67
Foto 2.
Foto nr. 3
Foto nr. 2 și 3 Scriptic 42,50 mc conform avizului prezentat…. faptic 50,25
Când o semiremorcă de genul celei din imaginile 3 și 4 este încărcată la
maxim, în interior sunt aproximativ 50 mc de cherestea. Dacă pe aviz e trecută o
cantitate mai mică…. rezultă ?????? ( CHIAR MULTE).
Când polițiștii identifică în trafic un transport de material lemnos pentru care se

prezintă un aviz de însoțire, este recomandabil să se realizeze un cubaj aproximativ al
acestuia, câteva verificări simple de natură a stabili dacă se transportă lemn în plus.
Sau chiar în minus.
În situația unui transport de cherestea( foto 2 și 3), polițistul măsoară paleții
de cherestea pe lungime, lățime și înălțime aplicând un factor de așezare de 0.9.
Formula va fi următoarea: L x l x h x 0,9. Rezultatul va fi cantitatea aproximativă de
cherestea aflată în mijlocul de transport. Dacă rezultatul diferă de cel înscris în aviz
cu cel puțin 20% atunci ar fi cazul să contactați un personal silvic împreună cu care
să se măsoare cheresteaua bucată cu bucată.
În situația unui transport de lemn rotund ( foto 4), polițistul va număra
bucățile existente pe mijlocul de transport și va confrunta cifra cu numărul de bucăți
înscris în cuprinsul avizului de însoțire. De asemenea, vor fi identificate acele piese
cu dimensiuni atipice, cu mult diferite de celelalte. De exemplu: în cuprinsul avizului
68
de însoțire sunt înscrise un număr de 15 buc de lemn rotund cu lungimea de 4 m și
alte 3 cu lungimea de 6 m. Cele 3 buc. cu lungimea de 6m ar trebui să fie ușor de
identificat, astfel încât la o primă și scurtă verificare polițistul să își poată da seama
dacă este în fața unui transport legal de material lemnos. În același mod se va proceda
și cu bucățile de material lemnos care sunt mai puține la număr și sunt din specii
diferite de celelalte bucăți transportate. Dacă sunt suspiciuni cu privire la cantitate de
lemn transportată polițistul va cere transportatorului să se deplaseze într-un loc
indicat pentru realizarea unui cubaj strict, împreună cu personalul silvic prin
măsurarea bucăților cu clupa forestieră, la mijlocul lemnului. Pont: măsurarea
lemnului bucată cu bucată se poate realiza chiar la locul de descărcare. Oricum
lemnul urma să fie descărcat așa că ce vă împiedică să măsurați lemnul împreună cu
personalul silvic chiar acolo. Dacă se impune confiscarea lemnului, agenții
constatatori pot decide să îl depoziteze chiar în spațiul de destinație, cu acordul
deținătorului, astfel că nu mai e nevoie de alt mijloc de transport care să ducă lemnul
în altă parte, rugăminți la prieteni, cunoștințe, obligații , favoruri, etc.
Foto nr. 4
Când se transportă lemn de foc fasonat în butuci, ( foto nr. 5) polițistul

măsoară spațiul destinat transportului ( remorca, bena, etc.) pe lugime, lățime și
înălțime ( înălțimea de la podeaua spațiului destinat transportului până învârful
grămezii de butuci) aplicând un factor de așezare de 0.62 sau 0,7 ( în funcți de cât de
bine sunt așezate lemnele. Formula va fi următoarea: L x l x h x 0,62 sau 0,7.
Rezultatul va fi cantitatea aproximativă de lemn de foc aflată în mijlocul de transport.
Dacă rezultatul diferă de cel înscris în aviz cu cel puțin 40% atunci ar fi cazul să
contactați un personal silvic împreună cu care să se măsoare lemnul.
69
Foto nr. 5 – stabilirea cubajului la lemn de foc fasonat în butuci.
Metru ster in realitate este o unitate de masura "fictiva" si reprezinta o
grămadă de lemne așezate într-un metru cub (1m / 1m / 1m) luând în calcul și spațiile
goale dintre ele. Totul depinde de cum sunt tăiate, aranjate și stivuite într-un metru
ster sau cub. Un metru ster ca și unitate de masură este mai mic decât un metru cub.
1 m ster = 0.65 mc
1 mc = 1.65 ms
Factorul de așezare se aplică la stabilirea volumului în metri cubi cu

aproximație și reprezintă acele goluri de aer dintre bucățile de lemn. Deci: dacă în
față avem o remorcă cu dimensiunea de 3 m Lungime, 2 m lățime și 1 m înălțime
( înălțimea lateralelor) și ar fi umplută cu apă, factorul de așezare este egal cu 1
( pentru că nu sunt goluri de aer). Prin urmare volumul remorcii ar fi de 3 x 2 x 1 x 1
adică 6 mc. Dacă remorca este încărcată cu cherestea tivită și este foarte bine așezată,
ca în fig. nr. 1, factorul de așezare va fi egal cu 0,9. Prin urmare, în interiorul
remorcii ar trebui să fie o cantitate aproximativă de 5,4 mc de cherestea. Dacă
remorca este încărcată cu lemn de foc fasonat în butuci clădiți bine, ca în fig. nr. 3,
factorul de așezare va fi egal cu 0,7. Prin urmare, în interiorul remorcii ar trebui să
fie o cantitate aproximativă de 4,2 mc de lemn de foc. Dacă lemnul nu este bine
clădit, factorul de așezare va fi mai mic, de 0,62 sau chiar 0,5.
De cele mai multe ori transportatorii pentru a obține venituri ilegale rapide,
aleg să încarce mai mult material lemnos decât apare înscris în cuprinsul avizului,
bazându-se probabil pe neglijența sau nepriceperea polițistului care îl oprește în trafic
și se mulțumește cu simpla verificare a existenței avizului de însoțire. Puțini sunt cei
70
care se încumetă să mai transporte lemn fără niciun document de însoțire, tocmai
pentru că este foarete riscant, odată cu apariția aplicației inspectorulpădurii.ro prin
intermediul căreia oricine poate să verifice legalitatea transportului. O cantitate de 8
mc de cherestea pusă în plus la un aviz de 40 mc, de nesesizat cu ochiul liber,
reprezintă o sumă minimă de 5.000 de lei bani negri, pentru care s-a tăiat ilegal o
cantitate de 10 mc de lemn rotund, adică cel puțin 3 arbori, dacă nu chiar mai mulți
( în funcție de diametru și calitate), tăiere ilegală ce ne afectează pe noi toți.
De asemenea, activitatea de prevenire a delictelor silvice este la fel de

importantă ca și aceea de combatere, a cărei modalități au fost prezentate mai
sus.
Prin urmare, nu ratați șansa de:
A planta arbori :
De a educa generațiile viitoare:
71
Și de a colabora:
Prezenta procedură nu exclude şi nu limitează obligaţia personalului

implicat în aceste activităţi de a-şi însuşi şi respecta actele normative/dispoziţiile
în vigoare, precum şi prevederile din fişa postului.
72
Elaborarea prezentelor recomandări ca mod de lucru s-a realizat cu avizul
consultativ al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bistrița precum și al
specialiștilor din cadrul Gărzii Forestiere Cluj și Bistrița-Năsăud.
Activitatea de constatare a contravențiilor și infracțiunilor silvice intră în
sfera de atribuții ale Poliției Române, rezultatele obținute fiind atent
monitorizate de conducerea I.G.P.R. și M.A.I.
ŞEFUL BIROULUI pentru COMBATEREA DELICTELOR SILVICE

Subcomisar de poliţie,
CODĂREAN RADU LIVIU
SURSE:
- scribd.com
- bucuresti.gardaforestiera.ro
- lemnedefoc.ro
- casasidesign.ro
73

Tema Pregatire Silvic

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tema Pregatire Silvic

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

R O M Â N I A

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE NESECRET

INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE Nr. 97.636/2019

LUPȘA MIHAI OVIDIU

-Constatarea și aplicarea sancțiunilor contravenționale din domeniul

CAP. II CADRUL LEGISLATIV.............................................................................4

Cap. III CONTRAVENȚII PREVĂZUTE DE LEGEA NR. 171/2010 MODIF. CE

 TĂIEREA ȘI FURTUL DE ARBORI, contravențiile .....................10

CAP. III.1 CONTRAVENȚII PE TIMPUL TRANSPORTULUI............................21

CAP. IV ASPECTE LEGATE DE CONSTATAREA CONTRAVENȚIILOR

CAP. I CONTEXTUL GENERAL

CAP. II CADRUL LEGISLATIV

Art. 3 , alin (3) Constituie contravenţii silvice şi se sancţionează cu amendă de la

Art. 3 , alin (3) Constituie contravenţii silvice şi se sancţionează cu amendă de la

-contravenția se aplică pădurarului deoarece este obligația lui să întrețină aceste

d) mutarea semnelor amenajistice.

- la constatarea acestei contravenții trebuie avute în vedere și prevederile legii

(1) Constituie contravenţii silvice următoarele fapte:

- În baza art. 25 din Legea 171/2010 se dispune și confiscarea bunurilor

- În toate situaţiile agentul constatator descrie în procesul-verbal de constatare a

- În cazul aplicării sancţiunii complementare a confiscării, pentru materialele

Calculația anexată la care se face referire în cuprinsul pvcc este procesul

Materialul lemnos nu se găsește atunci când polițistul depistează autorul furtului de

Prejudiciul la tăierea fără drept de arbori diferă de prejudiciul la furt de

ATENȚIE: dacă se identifică un transport ilegal de material lemnos în fondul

Materialul lemnos confiscat faptic se dă în custodie numai personalului silvic.

În situația în care se identifică proprietarul lemnului tăiat ilegal sau sustras,

Despre confiscarea materialului lemnos ( faptic sau valoric) se face mențiune

(2) Faptele prevăzute la alin. (1) se sancţionează după cum urmează:

Chiar dacă rubricatura nu permite este obligatoriu să se invoce textul de lege

(4) Constituie contravenţie silvică şi se sancţionează cu amendă de la 20.000 lei la

- în cazul contravențeii de la lit f) se aplică Legea prevenirii nr. 270/2017, ocazie cu

Constituie contravenţii silvice şi se sancţionează cu amendă de la 600 lei până la

Constituie contravenţii silvice şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei până la

- În cazul comiterii contravențiilor prevăzute de acest articol 12, contravenientul este

(1) Exploatarea masei lemnoase se face după obţinerea autorizaţiei de exploatare şi

Constituie contravenţii silvice şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei până la

Produsele nelemnoase au reprezentat, la începuturile silviculturii, principalul

d) executarea neautorizată a drumurilor de tractor sau fără respectarea traseelor

Fotografia de mai sus au fost executată cu ocazia unei acțiuni în fondul

CAP. III.1 CONTRAVENȚII PE TIMPUL TRANSPORTULUI

(1) Constituie contravenţii silvice şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei până

În practică a mai fost întâlnită și situația în care o societate comercială a

b) expedierea, transportul, primirea, depozitarea materialelor lemnoase fără avize

NU contează ce clasă de calitate este încadrată cheresteaua ce urmează a fi

* Se verifică obligatoriu în aplicația IwoodTracking orice transport de material

Au fost identificate, în practică, situații în care în aplicația SUMAL era înregistrat

c) primirea de către personalul operatorului de transport feroviar, al

d) primirea de către operatorii portuari a materialelor lemnoase fără avize de

e) primirea, depozitarea şi/sau prelucrarea materialelor lemnoase de către

f) depunerea/acceptarea declaraţiei vamale de export pentru materiale lemnoase

g) primirea, depozitarea şi/sau prelucrarea materialelor lemnoase de către

i) expedierea şi/sau transportul materialelor lemnoase în mod repetat, în baza

În situația în care conducătorul auto susține că a avut o defecțiune la

(2) Constituie contravenţii silvice şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei până

a) deţinerea de materiale lemnoase fără documente care să ateste îndeplinirea

b) transportul materialelor lemnoase, după caz, cu aviz de însoţire a materialelor

Dacă se prezintă avizul de însoțire, se constată că este înregistrat în SUMAL

c) transportul de materiale lemnoase ale căror caracteristici nu corespund cu cel

Se dispune și confiscarea mijlocului de transport în condițiile prevăzute de art.

Dacă volumul este mai mic, se realizează o confiscare valorică, persoana

d) expedierea şi/sau transportul materialelor lemnoase din locurile identificate

e) expedierea şi/sau transportul materialelor lemnoase pentru care nu au fost

De exemplu: în situația în care se prezintă avizul de însoțire a mărfii însă odată