Sunteți pe pagina 1din 9

UNIVERSITATEA "VALAHIA" DIN TÂRGOVIŞTE

FACULTATEA DE DREPT ŞI ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE

Răspunderea disciplinară a funcționarilor publici

COORDONATOR:
Lect. univ. dr. Mihai GRIGORE

STUDENT:
Mihaela Ana-Maria
BADEA

2021
CUPRINS

INTRODUCERE RASPUNDEREA DISCIPLINARA A


FUNCTIONARILOR PUBLICI DIN ROMANIA
CAPITOLUL I RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ A
FUNCȚIONARILOR PUBLICI DIN ROMÂNIA
1.Competența comisiilor de disciplină și sesizarea acestora
2.Admiterea probelor pentru aflarea adevărului
CAPITOLUL II PROCEDURA APLICĂRII SANCȚIUNILOR
DISCIPLINARE
1.Cercetarea disciplinară conform Legii nr.188/1999
2.Cercetarea disciplinară in cazul funcționarilor publici parlamentari
CAPITOLUL III SANCȚIUNILE DISCIPLINABILE APLICABILE
FUNCȚIONARILOR PUBLICI
1.Responsabilitatea și răspunderea juridică funcționarilor publici
2.Noțiunea de sancțiune disciplinară
3.Sancțiunile disciplinare prevăzute de Legea nr 188/1999
4.Sancțiunile disciplinare aplicabile funcționarilor publici Parlamentari
BIBLIOGRAFIE

2
Introducere

Răspunderea disciplinara a funcționarilor publici își are izvorul in


dispozițiile art.77 alin.(10 din Legea nr 188/1999 privind Statutul
funcționarilor publici, potrivit cărora ,,încălcarea cu vinovăție de către
funcționarii publici a îndatoririlor corespunzătoare funcției publice pe
care o dețin si a normelor de conduită profesională și civică prevăzut de lege constituie
abatere disciplinara si atrage răspunderea disciplinară a
acestora”.
alin.trailescu@e-uvt.ro
Această lege a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I,nr.365 din 29 mai 2007 si a fost modificată și completată succesiv, ultima
dată prin Legea nr.92/2014.
CAPITOLUL I
1.Competența comisiilor de disciplină si sesizarea acestora.
Cercetarea disciplinară a funcționarilor publici ca etapă prealabilă
aplicării sancțiunilor disciplinare este reglementată, în mod amănunțit, de
H.G. nr 1334/2007 potrivit căreia competența de efectuare a cercetării
disciplinare aparține, de regulă, comisiei de disciplină din cadrul autorității
sau instituției publice unde este numit funcționarul public a cărui faptă a
fost sesizată ca abatere disciplinară.
Prin excepție în cazul funcționarilor publici numiți prin act administrativ
au autorității sau instituției publice ierarhic superioare(cum ar fi, spre
pilda, conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale

3
ministerelor)comisia de disciplină competența să desfășoare procedura
disciplinară este cea constituită in cadrul autorității sau instituției publice
superioare .Dacă numirea în funcția publică se face prin act administrativ
al conducătorului altei autorități sau instituției publice decât cea ierarhic
superioară, comisia de disciplină competența să desfășoare procedura
disciplinară este cea constituita în cadrul autorității sau instituției publice al
căror conducător emite actul administrativ de numire in funcția publică.
Este de precizat că în situația în care, la data sesizării abaterii
disciplinare, funcționarul public este transferat la altă autoritate sau
instituție publică, competența de efectuare a cercetării disciplinare aparține
comisiei de disciplină din cadrul autorității publice unde era numit
funcționarul public la data săvârșirii abaterii disciplinare.
Comisia de disciplina procedează la cercetarea disciplinara a funcționarului
public numai daca i-a fost adresată in acest sens o sesizare, întocmită cu
respectarea cerințelor prevăzute de lege. În situația în care i se adresează
mai multe sesizări. Deși, legea nu prevede expres, comisia de disciplină se
poate sesiza și din oficiu ori de cate ori ia cunoștință de existența vreunor abateri
disciplinare, putând demara cercetarea disciplinară a funcționarilor
publici în vederea sancționări lor disciplinare.
numele și funcția reprezentantului legal;
b) numele și prenumele funcționarului public a cărui faptă este sesizată
ca abatere disciplinară și denumirea autorității sau a instituției publice în
care își desfășoară activitatea;
c) descrierea faptei care constituie obiectul sesizării și data săvârșirii
acesteia;
d) prezentarea dovezilor pe care se sprijină sesizarea;
e) adresa de corespondență, dacă este alta decât cea prevăzută la lit. a);
f) data;
g) semnătura”.
În continuare, alin. (3) al acestui articol de lege prevede că „În situația în

4
care persoana care formulează sesizarea nu cunoaște informațiile prevăzute
la alin. (1) lit. b), sesizarea poate să cuprindă alte elemente de identificare
a funcționarului public ale cărui fapte sunt sesizate ca abateri disciplinare”.
În cazul în care sesizarea nu conține elementele constitutive la art. 28 alin.
(1) lit. a)‐c) și f)‐g) sau funcționarul public nu poate fi identificat pe baza
elementelor furnizate în conformitate cu art. 28 alin. (3), aceasta se
clasează, întocmindu‐se, în acest sens, un raport al comisiei de disciplină
[art. 29 alin. (2) din H.G. nr. 1344/2007]
2.Administrarea probelor pentru aflarea adevărului.
Dacă este sesizată cu privire la săvârșirea unei abateri disciplinare, comisia de
disciplină procedează, într-o primă etapă, la convocarea persoanei ca a făcut
sesizarea, precum și a funcționarului public acuzat de săvârșirea abaterii disciplinare
în vederea audierii acestor persoane. În a doua etapă, comisia de disciplină
administrează probele solicitate de persoanele interesate, sub condiția ca acestea să
servească la aflarea adevărului și să se circumscrie obiectului sesizării, nefiind, deci,
posibil ca cercetarea disciplinară a funcționarului public să fie extinsă și la alte fapte
care nu fac obiectul sesizării.
În fine, procedura de cercetare disciplinară se finalizează, după caz, la închiderea
dezbaterii cazului sau dacă intervine decesul funcționarului public a cărui faptă a fost
sesizată ca abatere disciplinară. În această ultimă situație, sesizarea se clasează
întocmindu‐se în acest sens un raport care se înaintează conducătorului autorității
publice, precum și persoanei care a formulat sesizarea.
8 Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că din interpretarea textului art. 77 alin.
(5) din Legea nr. 188/1999 (care stipulează că „sancțiunile disciplinare se aplică în
termen de cel mult 1 an de la data sesizării comisiei de disciplină cu privire la
săvârșirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 2 ani de la data săvârșirii abaterii
disciplinare”) rezultă că cele două termene nu sunt alternative, fiind obligatoriu ca la
aplicarea sancțiunii disciplinare să se țină seama de ambele termene, astfel că,
nerespectarea oricăruia dintre ele, constituie un viciu de nelegalitate (ICCJ, S. cont.
adm. şi fisc., dec. nr. 1107/2012, disponibilă pe site‐ul www.scj.ro). 9 „Persoanele se

5
convoacă, în vederea audierii, prin citație care fie se remite destinatarului, sub
semnătură de primire, fie se transmite prin scrisoare recomandată cu confirmare de
primire la domiciliul sau reședința celui citat ori la adresa de corespondență. Citația se
comunică, sub sancțiunea nulității, cu cel puțin 5 zile lucrătoare înaintea termenului
stabilit pentru audiere și va cuprinde un exemplar al sesizării, precum şi copii ale
înscrisurilor depuse de către persoana care a formulat sesizarea, dacă este cazul. Dacă
persoana citată refuză să primească citația sau să semneze dovada de primire se
încheie un proces‐verbal, iar procedura de citare se considerată îndeplinită. Citația se
consideră comunicată părților și în cazul în care destinatarul refuză primirea sau nu se
prezintă la oficiul poștal pentru a o ridica, deși există dovada avizării sale. Prezența
persoanei citate în fața comisiei de disciplină, personal sau prin mandatar, acoperă
orice vicii de procedură” (a se vedea dispozițiile art. 35‐37 din H.G. nr. 1344/2007)
CAPITOLUL II
PROCEDURA APLICARII SANCTIUNILOR DISCIPLINARE
1.Cercetarea disciplinara conform Legii nr.188/1999
1.1. Cercetarea disciplinară conform Legii nr. 188/199964 Nici o sancțiune
disciplinară nu va putea fi legal aplicată decât după cercetarea prealabilă a
faptei săvârșite și după audierea funcționarului public [art. 66 alin. (3)]65.
Competente să cerceteze și să propună sancționarea disciplinară
funcționarilor publici sunt comisiile de disciplină (constituite potrivit art.
67 din Legea nr. 188/1999 și Hotărârea Guvernului nr. 1344/2007 privind
normele de organizare și funcționarea comisiilor de disciplină66), a căror
activitate are la bază următoarele principii: - prezumția de nevinovăție; -
garantarea dreptului la apărare; - celeritatea procedurii; -
contradictorialitatea; - proporționalitatea (asigurarea unui raport corect între
gravitatea abaterii și sancțiunea disciplinară propusă să fie aplicată); -
legalitatea sancțiunii disciplinare; - unicitatea sancțiunii disciplinare. 1.2.
2.Cercetarea disciplinară în cazul funcționarilor publici parlamentari
Sancțiunea disciplinară și în această situație nu poate fi aplicată decât după
cercetarea prealabilă a faptei imputate și după audierea funcționarului.
6
Audierea trebuie consemnată în scris, sub sancțiunea nulității. Refuzul celui
în cauză de a se prezenta la audiere sau de a semna o declarație privitoare la
abaterile imputate se consemnează într-un proces-verbal. În astfel de
situații, sancțiunea poate fi aplicată fără audierea acestuia. În cadrul
Camerei Deputaților și Senatului se constituie câte o comisie de disciplină.
Secretarul general și secretarul general adjunct al celor două camere pot fi
sancționați disciplinar de către Biroul permanent al Camerei Deputaților
sau al Senatului, după caz. Sancțiunea disciplinară se aplică de către
secretarul general al Camerei Deputaților sau Senatului, după caz, în cel
mult 30 de zile de la data luării la cunoștință despre abaterea săvârșită, dar
nu mai mult de un an de la data săvârșirii acesteia. Mustrarea şi
avertismentul se pot aplica direct de către șefii de departament ori directorii
generali sau, după caz, de către directorii structuri
4 Privind Statutul funcționarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, modificată ulterior, inclusiv
prin Legea nr. 284/2010 (publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010). 65 Actul administrativ
sancționator emis fără audierea funcționarului public în cauză este lovit de
nulitate; CSJ, secția contencios administrativ, decizia nr. 3434/2003
(publicată în Alexandru Țiclea, Laura Georgescu, Ana Cioriciu, Vlad
Barbu, Dreptul public al muncii, Editura Wolthers Kluwer, București, 2010,
p. 380).
CAPITOLUL III
SANCTIUNILE DISCIPLINABILE APLICABILE
FUNCTIONARILOR PUBLICI
1.Responsabilitatea și răspunderea juridică funcționarilor publici
În mod tradițional, în legătură cu funcționarii publici se analizează doar
fenomenul răspunderii juridice fără a se aborda și problematica
responsabilității sociale a acestora.
Responsabilitatea socială a funcționarilor publici a fost definită prin
7
raportarea conștientă la nevoile sociale, la sarcinile pe care le au și pe care
le consideră îndatoriri de prim ordin. Pentru funcționarii publici,
responsabili social, realizarea sarcinilor de serviciu, rezolvarea cu
promptitudine și seriozitate a problemelor cetățenilor, reprezintă felul de a
fi și scopul existenței lor sociale.
În comportamentul funcționarilor publici trebuie sa primeze
responsabilitatea “îndeplinirea funcției cu o convingere ce derivă din
înțelegerea fenomenelor și a sarcinilor sale, convins fiind că slujirea cu
credință a interesului public este baza comportamentului său profesional si
moral”
2.Noțiunea de sancțiunea disciplinară
Sancțiunile disciplinare sunt măsuri specifice dreptului muncii reflectându-se prin
consecințelor lor asupra raportului juridic de serviciu, fără a afecta
celelalte drepturi personale și patrimoniale ale angajaților.
3.Sancțiunile disciplinare prevăzute de Legea nr. 188/1999
Art. 65 alin. (3) din acest act normativ stabilește următoarele sancțiuni disciplinare:
a) mustrarea scrisă;
b) diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioadă de până la 3 luni ;
c) suspendarea dreptului de avansare în grade de salarizare sau, după caz, de
promovare în funcția publică pe o perioadă de la 1 la 3 ani;
d) retrogradarea în treptele de salarizare sau retrogradarea în funcția publică pe o
perioadă de până la un an;
e) destăinuirea din funcția publică
4.Sancțiunile disciplinare aplicabile funcționarilor publici parlamentari
Conform art.80 din Legea nr 7/2006 , sancțiunile disciplinare care se pot aplica
funcționarilor publici parlamentari, proporțional cu gravitatea faptelor, sunt:
a)mustrarea;
b)avertismentul
c) diminuarea drepturilor salariale lunare brute cu 5-10%, pe o perioadă de la o lună la
3 luni;

8
d) suspendarea dreptului de promovare pe o perioadă de 1-3 ani;
e) trecerea într-o funcție inferioară, pe o perioadă de 6-12 luni, cu diminuarea
corespunzătoare a salariului de bază;
f) revocarea din funcția de conducere ocupată și trecerea pe o funcție de execuție;
g) destituirea din funcție.

BIBLIOGRAFIE
I Acte normative
1. Constituția României
2. Codul muncii
3. Codul civil
4. Codul de procedura civilă
5.O.U.G. nr.57/2019 privind Codul administrativ (publicată în M.Of.nr
555/5.07.2019)
II Surse Internet
file:///C:/Users/ANA/Downloads/toaz.info-raspunderea-disciplinara-a-
functionarilorpublici-pr_5d49b89703c8a97b07bbd62ad00c052b%20(1).pdf

https://drept.uvt.ro/administrare/files/1481047525-lect.-univ.-dr.-alin-tra--
ilescu.pdf?
fbclid=IwAR2QYAx31yCVr3UPRIkUoDtIA0huIfCO5LvnVNOVDDDXDx5mpwXn
b8Jsa4

http://lexcafe.ro/2021/09/20/procedura-de-desemnare-a-consilierului-de-etica/
#more68207

S-ar putea să vă placă și