CONTROLUL DURERII-

SIMPTOMUL DE BAZA IN
AFECTIUNILE ONCOLOGICE
 DEFINITIE
■ Durerea- o experienta senzoriala si
emotionala dezagreabila, data de o leziune
tisulara veritabila sau potentiala.

■ Durerea este ceea ce pacientul spune ca

doare .
O.M.S. estimează că în întreaga lume, în mod
curent 4 milioane de oameni suferă din cauza
durerii dată de cancer, sau datorită unui
tratament antialgic necorespunzător (Hawthorn
& Redmind, 2008).
În România, la ora actuală, 35% dintre pacienţii
care mor din cauza cancerului suferă dureri
necontrolate, insuficient calmate. (Clark &
Wright, 2013)
 PRAGUL DURERII reprezintă toleranţa pe care
fiecare persoană o are la durere

Factorii ce ridică pragul Factorii care coboară

durerii pragul durerii
■ disconfortul
■ tratamentul simptomelor ■ insomnia
asociate
■ oboseala
■ somnul
■ compasiunea ■ anxietatea
■ înţelegerea ■ frica
■ activităţile creatoare ■ depresia
■ relaxarea ■ tristeţea / supărarea
■ scăderea anxietăţii
■ sentimentele de izolare,
■ creşterea tonusului psihic
■ analgezice corect folosite
abandon
■ furia, mânia
 OPIOIDELE ENDOGENE
Factorii care cresc Factorii care scad
nivelul opioidelor nivelul opioidelor
endogene: endogene:

■ emoţiile pozitive ■ emoţiile negative:

■ hipnoza teama, anxietatea,
■ tehnicile de relaxare depresia, furia.
■ masajul
■ exerciţiile fizice
 INCIDENTA DURERII

■ in toate stadiile: 30-40%

■ in stadii avansate 65-85%
■ in functie de localizare: < 2 localizari 80%
 CAUZELE DURERII
1. Cancer şi metastaze - 70%
■ metastaze osoase
■ compresie de nerv
■ invazie locală viscerală
■ infiltrarea ţesuturilor moi

2. Tratament anticanceros - 15%

■ Chirurgie
■ Chimioterapie
■ Radioterapie

3. Nelegată de cancer - coexistenţa altor afecţiuni

 CLASIFICARE
■ Dupa durata:-acuta
-cronica
-incidenta
-puseul dureros

■ Dupa fiziopatologie:
■ nociceptiva(somatica, viscerala)
■ neuropatica (centrala, periferica )
 Durerea acută
■ Acută - intensă, puternică, localizată. Durată
între 1 secundă şi câteva săptămâni. De obicei
rezultat al lezării bruşte de ţesut. În general
diminuează odată cu vindecarea.
■ De obicei răspunsul fizic este previzibil:
”REACŢIE DE LUPTĂ”
-ritm cardiac şi tensiune arterială crescute
-nelinişte, agitaţie
-tensiune musculară, transpiraţie
-geamat, grimasă
 Durerea cronică
■ Cronică -surdă,
-fară localizare precisă.
-persistă mai mult de cîteva
săptamani (peste 3 luni).
-rezultatul unei îmbolnăviri grave.
-Rareori însoţită de semne de activitate a
sistemului nervos autonom. (ne poate face
să afirmăm că “pacientul nu pare să aibă
dureri”).
 Durerea cronică
■ Asociată cu reacţii vegetative:
- insomnie,
-scăderea libidoului,
-scăderea interesului pt. viaţă,
-modificare de personalitate,
-anorexie,
-constipaţie
 TIPURI DE DURERE
■ răspuns la opioide:
-opioid responsivă (ex. durerea viscerală)
-opioid semiresponsivă (ex. durerea
neuropatică)
-opioid rezistentă (ex. contractura
musculară
 Durerea nociceptiva
■ Somatica (foarte bine localizata)
■ Piele
■ Oase
■ Muschi

■ Viscerala (dati cateva exemple)

■ Nu este strict localizata
■ Crampe abdominale, presiune, distensie,
 Durerea neuropata
■ Arsura
■ Intepatura
■ Iradiere
■ Senzatie electrica
■ Pulsatie
■ Alodinia
 Un pacient cu:cancer de rect
ar putea avea următoarele tipuri de durere:

■ cancer rectal operat ■ durere nociceptivă

recidivat viscerală
■ colostomă şi iritaţie ■ durere nociceptivă
peristomală somatică

■ metastaze cerebrale ■ cefalee

 Evaluarea durerii
A. Pacientul alert, cu care se poate comunica
verbal
1. Localizarea:
- internă / externă
-indicaţi partea corpului
afectată
-utilizaţi imagini
 Evaluarea durerii
A.Pacientul alert, cu care se poate comunica
verbal

2. Descriere: -palpitantă,
-vie,
-ascuţită,
-surdă
 Pacientul alert, cu care se poate
comunica verbal
3. Intensitate / gravitate

■ Utilizaţi o scală gradată – găsiţi o scală adecvată

pacientului şi folosiţi-o de fiecare dată când
evaluaţi durerea.

■ Cea mai bună cale de evaluare a eficienţei

controlului durerii şi de comunicare a
informaţiilor celorlalţi membri ai echipei.
 SCALA ANALOG VIZUALA
Cifre:
0 10
fără durere durere maximă
Scara analog-vizuală (VAS)

Cuvinte:
fără – uşoară – deranjantă – persistentă – gravă – insuportabilă
0 2 4 6 8 10
 Masurarea intensitatii durerii
■ Scale uni- şi multidimensionale:
■ unidimensionale: măsoară intensitatea,
“cantitatea” de durere :
■ Ex: verbală, numerică, analog vizuală (cea mai frecvent
folosită)
■ Pentru copiii sub 8 ani : scale faciale
■ Multidimensionale
■ evaluează şi “calitatea” durerii
■ Ex: chestionare despre durere
 Anamneza durerii

■ Anamneza durerii trebuie sa fie

amanuntita
 Anamneza
■ factorii care calmează/ accentuează durerea,
inclusiv antialgicele utilizate;
■ cum e resimţită / descrisa de pacient;
■ iradierea ;
■ severitatea, intensitatea ;
■ variaţii temporale (constantă/intermitentă) şi
evoluţia ei în timp

! trebuie identificată durerea incidentă

 Anamneza:
Factori care agraveaza perceptia durerii
■ durerea insasi: progresiva, cu limitarea activitatii,
■ aparitia unei dureri noi
■ alte simptome: tuse, varsaturi, insomnia, etc
■ probleme psihologice: depresie, anxietate
■ probleme emotionale: atitudine culturala,
bariere lingvistice
■ probleme sociale: familiale, de autoingrijire,
financiare
■ probleme spirituale / religioase
 Anamneza:
suferinta psihologica anxietatea si depresia
■ sunt frecvent întîlnite
■ depresia include tulburări de somn, anorexie,
astenie.
■ posibile comportamente disproporţionate faţă
de starea sănătăţii:
■ eschivarea de la lucru,
■ pierderea independenţei pentru activităţile zilnice
■ izolare socială
■ administrare dezordonată a medicaţiei
■ pentru evaluare se pot utiliza scale specifice
Anamneza: descrierea durerii
■ Durerea nociceptiva:
■ “ascutita”, “surda”, “junghi”
■ Somatica – bine localizata
■ Viscerala – mai difuza

■ Durerea neuropatica:
■ “arsura continua” sau “curent electric”
■ alodinia = foarte caracteristica
 Anamneza: variatiile temporale
■ Durerea incidenta: = episoade intermitente de durere
moderata sau severa survenite pe un fond de durere
controlata (intensitate cel mult moderata), cu debut
brusc si o cauza identificabila –mobilizare,ortostatism;

! diferita de durerea “breakthrough”-puseu dureros

aparut in timpul perioadei de actiune al analgezicului
administrat

! diferita de durerea “de sfirsit de doza”

Pacientul alert, cu care se poate
comunica verbal
4. Durata - constantă, intermitentă, scurtă

5. Factori care produc sau accentuează

durerea?

6. Factori care opresc sau atenuează

durerea?
 Pacientul alert, cu care se poate
comunica verbal
7. Efectul durerii asupra:
-aportului alimentar
-somnului
-capacităţii de a desfăşura activităţile zilnice /
curente
-capacităţii de a participa la activităţile recreative
-emotivităţii
-puterii de concentrare
-relaţiilor sociale
Pacientul alert, cu care se poate
comunica verbal
8. Alte simptome?

-greaţă, ameţeală, somnolenţă

-constipaţie / diaree
 B. Pacientul non-alert, confuz, cu
care nu se poate comunica verbal
1.Diagnosticul pacientului indică probabile
dureri?
-metastaze osoase,
-artrită,
-interesare viscerală,
-contracturi.
 Pacientul non-alert, confuz, cu care
nu se poate comunica verbal
2. Indicii non-verbale?
-grimasă, încruntare
-musculatura facială tensionată
-mâinile şi picioarele ţinute strâns lângă corp
-contractură musculară
-postură neobişnuită (poziţie fetală)
-apăsarea sau masarea zonelor dureroase
-nervozitate sau nelinişte
-inactivitate, poziţie liniştită
-suspine însoţite sau nu de mişcare
-repetarea unor cuvinte sau propoziţii

Dacă aveţi dubii sugeraţi încercarea unei medicaţii

analgezice
 Scopul terapiei antialgice
■ inlăturarea sau ameliorarea durerii
VAS<4/10 (repaus, mobilizare) cu
minim de reacţii adverse

■ Asigurarea confortului atât pentru

pacient cât şi pentru familie
CONCEPTE PRIVIND ANALGEZIA ÎN
MEDICINA PALIATIVĂ
1. Pentru îndepărtarea durerii trebuie luaţi în
considerare toţi factorii implicaţi;
-somatici, psihologici, sociali, spirituali.
2. Durerea cronică diferă de cea acută;
scopul terapiei este prevenirea reapariţiei
durerii.
3. Este necesară o scală de apreciere a
intensităţii durerii.
CONCEPTE PRIVIND ANALGEZIA ÎN
MEDICINA PALIATIVĂ
4. Analgezia:
■ să fie simplă
■ atenţie la efectele secundare
■ dozele trebuiesc frecvent revăzute
■ există doză optimă de opioid
CONCEPTE PRIVIND ANALGEZIA ÎN
MEDICINA PALIATIVĂ
4. Analgezia:

■ nu există doză maximă de opioid

■ adicţia şi toleranţa nu sunt probleme la

pacienţii cu stadii avansate de cancer
CONCEPTE PRIVIND ANALGEZIA ÎN
MEDICINA PALIATIVĂ
4. Analgezia:

■ tratamentul opioid trebuie să fie

neîntrerupt, la intervale regulate, “după
ceas”, plus suplimentare pentru “breaking
through pain”
CONCEPTE PRIVIND ANALGEZIA ÎN
MEDICINA PALIATIVĂ

5. Fiecare durere impune stabilirea

etiologiei, cu tratament specific
CONCEPTE PRIVIND ANALGEZIA ÎN
MEDICINA PALIATIVĂ
6. Se preferă administrarea orală sau
rectală. Când nu este posibil se
administrează subcutan:
-intermitent pe fluturaş sc.
-continuu cu seringa automată
CONCEPTE PRIVIND ANALGEZIA ÎN
MEDICINA PALIATIVĂ

7. Să fie utilizate corect coanalgezicele;

-sau procedurile de blocaj nervos local
sau regional.
 DURERE TOTALA
SPIRITU
AL

■ Controlul cu succes
SIMP. CULTUR
al durerii necesita FIZICE AL
DURER
evaluarea tuturor E
aspectelor
suferintei PSIHOL SOCIA
pacientului . OGIC L
 Ce semnificatie are durerea pentru
pacient
■ Prognostic infaust sau apropierea sfarsitului mai
ales daca se accentueaza

■ Limitarea autonomiei

■ Modificarea rolului social

■ Amenintare ca suferinta fizica se va accentuata

■ Scaderea calitatii vietii si a dorintei de a trai

 Evaluarea

■ Evaluare = abilitatea de a diagnostica

şi de a face un plan de tratament iniţial
(Twycross)
 Principii de evaluare a durerii
cronice

■ Pacientul trebuie crezut intotdeauna

■ Dacă sunt mai multe dureri,fiecare durere se
evaluază separat
■ Trebuie încurajată discuţia despre durere, nu
întotdeauna bolnavul cu durere cronică îşi
arată durerea
■ Intensitatea durerii trebuie masurata
 Principii de evaluare a durerii
cronice
■ Daca pacientul nu poate discuta:
■ observaţiile aparţinătorilor
■ alte semne verbale: gemete, suspine
■ expresii faciale, posturi neobişnuite,
apăsarea/masarea zonei dureroase
■ modificarea unor valori fiziologice (TA)
■ răspunsul la o doză test de analgetic

! Prezenţa tulburărilor cognitive= scale de

evaluare specifice.
 Reevaluarea
■ la intervale de timp regulate dupa initierea
sau schimbarea tratamentului

■ la schimbarea caracterului sau intensitatii

durerii
Factori clinici de predictie pentru o
durere greu tratabilă:

■ durerea neuropatică
■ durerea incidentă
■ alterarea funcţiei cognitive
■ suferinţa psihologică mare
 Recapitularea obiectivelor:
■ anamneză corectă a durerii

■ masurarea intensitatii durerii folosind SAV

■ definirea durerii incidente

■ identificarea corecta a factorilor de suferinţă psihologică

■ identificarea corecta a factorilor care fac o durere greu

tratabilă

■ plan de reevaluare
 Regulile OMS de analgezie

■ Administrare regulata

■ Administrare per os

■ Administrare conform
treptelor de analgezie
Scara de analgezie OMS

Opioide puternice

Opioide slabe
+/- Co-analgezice

Analgezice neopioide
+/- Co-analgezice

+/- Co-analgezice
 Analgezicele de treapta I
■ Aspirina
■ Paracetamol

■ Algocalmin

■ Piafen

■ AINS (Ibuprofen,Diclofenac,Indometacin,

Ketoprofen,Fenilbutazona)
 Analgezice treapta II
■ Codeina
■ Tramadol
■ Coproxamol
■ Dihidrocodeina
■ Oxicontin

■ Fortral !
Analgezice de treapta III
! Petidina (mialgin)
■ Metadona(sintalgon)
■ Hidromorfon
■ Morfina
■ Fentanyl
■ Oxicontin
 Codeina
■ Indicatii: tuse iritativa,dureri moderate, diaree

■ Efect analgetic: dupa 30-60 min

■ T1/2: 2,5- 3,5 ore

■ Excretie: renala si biliara

■ Doza echivalenta de morfina:1/10

 Codeina
■ Administrare
Adulti 30-60 mg la 4-8 ore
Copii 7,5-15 mg/zi 3-6 ani
15-30 mg/zi 7-15 ani
 Dihidrocodeina
■ Exista si preparate retard
■ Efect analgetic: dupa 30 min
■ T1/2: 3,5-45 ore
■ Interval de administrare :12 ore
■ Doza maxima: 360 mg
■ Efecte secundare: mai putin intense decit
codeina
■ Echipotenta la administrare cu codeina(adm per
os)
 Pentazocina (fortral)

■ Nu e indicata in trat durerii cronice in

cancer datorita efectelor secundare
psihomimetice
 Tramadolul
■ Adm po, sc, im, iv, sup
■ Doza max 400mg/zi (600mg/zi),la batrani
300mg/zi
■ Interval de administrare: 4-6 ore(prep
rapid), 12 ore (prep retard)
■ Doza echivalenta cu morfina:
-1/10- administrare injectabila
-1/5 – administrare per os
 Tramadolul
■ Se foloseste peste 14 ani

■ Se poate administra o alta doza dupa

30-60 min de la prima
 Tramadolul
■ Scade pragul de aparitie a convulsiilor

■ Efect constipant mult mai redus

■ ATENTIE LA VARSTNICI
 TREAPTA II
■ Au doza maxima peste care efectul
terapeutic e in plafon,predomina efectele
adverse

■ Se recomanda trecerea la treapta III

 Morfina
1. Preparate per os
■ Preparate cu actiune rapida
-Sevredol(cpr 10-20 mg)
■ Preparate retard
-Vendal- morfina clorhidrat(cpr10,30,60,100mg)
-MST- morfina sulfat(cpr 10,30,60,100,200 mg)
1. Preparat injectabil
-morfina injectabila-sol 2%(1 ml-20 mg)
 Morfina
■ Bine absorbita pe toate caile de
administrare (sublinguala insuficient
studiata)
■ Metabolizare in ficat
■ Excretie renala( atentie! Bolnavi
deshidratati, varstnici,cu insuficienta
renala)
■ Actioneaza pe receptorii opioizi din
maduva si SNC
 Morfina
■ Nu exista doza maxima !
-doza optima eficienta= doza ce controleaza
durerea cauzand ef. sec tolerabile, se
titreaza pentru fiecare pacient in parte
-doza initiala se calculeaza pe baza tabelului
de echivalenta
-Se incepe intotdeauna titrarea cu morfina
rapida
 Cum titram morfina
■ Se calculeaza doza echivalenta
■ Se incepe po cu preparat cu eliberare imediata, sc, iv
■ Se prescriu si dozele la nevoie(1/6 din doza de 24 ore)
■ Daca prima sau primele doze au efect analgetic redus se
cresc dozele regulate cu 50%-100%
■ Dupa 24 de ore se recalculeaza doza de morfina
introducand in doza uzuala si totalul dozelor extra
■ Se poate da doza dubla seara, la culcare pentru a nu mai
trezi pacientul noaptea
■ Dupa stabilirea dozei optime se trece la preparatul retard
 Morfina cu eliberare
imediata-Sevredolul
■ Administrare la 4 ore
■ Durata efectului 4-6 ore
■ Concentratie plasmatica stabila se obtine dupa
4-5 perioade de injumatatire(aprox 24 ore)
■ Se ajusteaza doza zilnic:
-durere usoara/moderata: crestere cu 30-50%
-durere severa/necontrolata: crestere cu 50-100%
-se ajusteaza mai rapid pt durere severa si
necontrolata
■ Poate fi administrat copiilor peste 3 ani
 Morfina cu eliberare
imediata-Sevredolul
pacienti opioid naivi - pentru initierea trat
cu opioid 10 mg la 4 ore
-pacienti varstnici, slabiti, + IR-5 mg la 4-6
ore
-in durerea incidenta sau in durerea de
breakthrought 1/6 din doza de 24 ore
 Morfina cu eliberare continua
■ Tratament de electie odata ce s-a stabilit
doza necesara /24 h
■ Complianta la trat mai buna
■ Ajustarea dozei se face la 2-4 zile( odata
atins stadiul stabil)
■ Administrare la 8, 12, 24 ore
 Dozele echianalgezice ale
analgezicelor opioide
Parenteral Oral
Morfină 10-15 mg 30 mg
Buprenorfină 0,4 mg sl
Codeină 240 mg
Diamorfină 4-5 mg 20 mg
Hidromorfon 1,5 mg
Metadonă 20 mg
Oxicodon 15-30 mg
Pentazocină 60 mg 180 mg
Petidină 75 mg
Tramadol 150-300 mg
 Fentanil
■ Patch de 25,50, 75, 100 μg/ora
■ Sistem terapeutic transdermic
■ Eliberare sistemica, continua si
controlata 72 ore
■ De 100 de ori mai potent decat morfina
■ Timp de injumatatire 13-22 ore
■ Metabolizare hepatica →compusi inactivi
■ Eliminare - preponderent scaun
 Trecerea de la morfina orala la
fentanil
■ Se calculeaza doza echivalenta( tabele de
echivalenta)
■ dispozitivul se monteaza cu 12 ore inainte
de ultima doza de morfina preparat retard
DEZAVANTAJE
■ Doza de fentanil poate fi ajustata doar la
72 de ore
■ Necesita alt opioid pt puseele dureroase
 Fentanil
■ Mai putina constipatie si efecte neuropsihice
■ Recomandat in rotatia opioidelor
■ Sfaturi practice pentru pacienti:

-sistemul transdermic nu se taie

-tegumentul pe care este aplicat sistemul nu se
spala cu sapun , nu se folosesc: ulei, lotiuni,
alcool sau alte iritante
-se evita expunerea la caldura (paturi electrice, bai
calde, bai de soare)
 Metadona ( sintalgon)
■ Indicata in durerea neuropata si la pacienti cu
intoleranta la morfina (rotatia opioidelor)
■ Mai putin constipanta comparativ cu morfina
■ Utila la pacientii cu IR
■ Timp de injumatatire: 8-80 de ore→toxicitate
cumulativa ( sedare ,confuzie→narcoza)
■ ! Administrata initial la 6 ore→ulterior la 8-12
ore +/- scaderea dozei
■ Metabolizare hepatica
■ Eliminare-pred fecala
 Oxicodonul
■ Proprietati similare cu morfina
■ Efecte secundare similare morfinei, aparent mai
bine tolerat; ef adverse, cu exceptia
constipatiei,scad in timp
■ Timp de injumatatire – 3,5 -4,5 ore
■ Administrare la -12 ore preparat
retard(oxycontin cpr
de 10, 20, 40, 80 mg)
■ Administrat oral este de 1,5-2 ori mai puternic
decat morfina administrata oral
 Petidina ( mialgin)
■ NU SE UTILIZEAZA IN TRATAMENTUL
DURERII CRONICE DIN CANCER
■ Indicat in durerea acuta severa
PROTOCOL DE UTILIZARE A OPIDELOR IN DUREREA
SEVERA SI A CO-ANALGEZICELOR

■ Durere cauzata de stimuli algici ce actioneaza pe

receptori pentru durere: sistemul nervos
periferic si central intact
■ Preparat morfina orala – prescriere la 4h (10
mg/doza sau 2.5-5mg pt. pacientii varstnici sau
casectici) si titrati dupa toleranta la durere a
pacientului.Atentie, NU exista DOZA MAXIMA.
■ Treceti pe medicatie retard odata ce aveti
pacientul pe doza stabila de morfina (ex. MST
Continus sau Vendal)
 DUREREA NOCICEPTIVA

■ MORFINA parenteral– din morfina orala: folositi 1/2-

1/3 din doza totala zilnica a morfinei orale
■ NB: administrati o doza subcutanata egala cu 1/6 din
totalul dozei zilnice si prescrieti aceasta doza si “prn
pentru pusee dureroase”. Nu uitati – nevoia crescuta
pentru doze – “prn pentru pusee dureroase” este un
semnal important pentru necesitatea cresterii dozei
tratamentului analgesic.
■ NB: LAXATIVELE (ex. Bisacodil si lactuloza ) sunt
necesare intotdeauna
■ NB:ANTIEMETICELE (ex. Metaclopramidul, Haloperidolul)
POT FI NECESARE
 DUREREA NEUROPATICA

■ Ex: amitriptilina 25-75mg seara (doza initiala redusa

pentru pacientii in virsta) pentru durere sub forma de
arsura sau hiperestezie superficiala
■ Carbamazepina-200-800 mg/zi-pentru Durere datorata
leziunilor nervoase, opioidele sunt mai putin eficiente:
asociati “stabilizatoare” neuronale
■ compresie nervoasa/infiltratie, durere sub forma de
junghi(Mai nou Gabapentin,Pregabalin)
■ Dexametazona 8-16 mg/zi pentru compresie nervoasa
sau cefalee datorata cresterii presiunii intracraniene
crescute si pentru hepatomegalie cu distensia capsulei
■ Clopromazina 25mg x3/zi pentru tenesme
 ALTE TIPURI DE DURERE

Dureri osoase metastatice – radioterapia

■ Mai poate fi folositor NSAID ex. Naproxen 500 mg x2/zi,
diclofenac 50mgx3/zi, Ketoprofen 100mg x2/zi
b) Durere data de spasme ale musculaturii netede
ex. colici in abdominale sau ureterale – hyoscine
butilbromide 20mgx3/zi
c) Durere data de contracturi ale muschulaturii
striate – Baclofen 5mgx3/zi cu crestere progresiva pina
la 20 mgx3/zi
d) Durere cauzata de infectia tesutului moale ex.
Celulita – antibiotice ex. Flucloxacilin 250mgx4/zi
clindamicin 300mg x4/zi
 MITURI DESPRE OPIOIDE
Mit
■ Daca am nevoie de morfina inseamna ca
sfarsitul este aproape
Realitate
■ Morfina se introduce in functie de
severitatea durerii si nu in functie de
stadiul bolii
■ Daca se administreaza corect morfina
poate fi utilizata timp indelungat si poate fi
compatibila cu un stil de viata normal
 MITURI DESPRE OPIOIDE
Mit
■ Morfina determina depresie respiratorie
Realitate
■ Riscul de aparitie a depresiei respiratorii
este mic
■ Toleranta la depresie respiratorie se
instaleaza rapid
■ Titrarea corecta a opioidelor reduce riscul
de depresie respiratorie
 MITURI DESPRE OPIOIDE
Mit
■ Pacientii care primesc morfina dezvolta
addictie
Realitate
■ Riscul de addictie (dependenta
psihologica) la pacientii cu durere este
mic.
■ Diferita de dependenta fizica
 MITURI DESPRE OPIOIDE
Mit
■ Toleranta la opioide se dezvolta rapid
Realitate
■ Toleranta se instaleaza destul de lent in
timpul tratamentului cu opioide pentru
durere
■ La pacientii cu cancer nevoia cresterii
dozelor se asociaza cu progresia bolii nu
cu instalarea tolerantei
 MITURI DESPRE OPIOIDE
Mit
■ Morfina are efecte secundare inacceptabile
Realitate
■ Greata, varsaturile si sedarea sunt efecte
secundare frecvente care apar la initierea
tratamentului cu opioide, dar dispar in
cateva zile
■ La constipatie nu se instaleaza toleranta,
de aceea se administreaza laxative
concomitent cu opioidul
 MITURI DESPRE OPIOIDE
Mit
■ Doza de opioid necesara pentru controlul
durerii este aceeasi pentru aproape toti
pacientii
Realitate
■ Raspunsul la analgezice opioide este
individualizat
■ Doza optima este doza care produce
analgezie cu efecte secundare tolerabile
 MITURI DESPRE OPIOIDE
Mit
■ Durerea severa raspunde numai la
tratamentul injectabil
Realitate
■ Ingrijirea paliativa a demonstrat ca
opioidele au efect analgezic si in
administrare orala
■ Realitatea clinica este un argument in plus
pentru studiile care au dovedit ca
preparatele cu eliberare structurata sau
patch-urile sunt eficiente
 MITURI DESPRE OPIOIDE
Mit
■ Prescrierea precoce a morfinei duce la
epuizarea mijloacelor de analgezie in
stadiile terminale
Realitate
■ Morfina nu are doza maxima, de aceea pe
parcursul evolutiei bolii doza poate fi
crescuta pentru obtinerea efectului
analgezic
 MITURI DESPRE OPIOIDE
Mit
■ Daca un opioid nu are efect, atunci nici
unul nu va fi eficient
Realitate
■ Raspunsul la opioide este individual
■ Daca un opioid nu este eficient se schimba
cu altul
 MITURI DESPRE OPIOIDE
Mit
■ Morfina face rau organismului si grabeste
moartea
Realitate
■ Opioidele nu afecteaza nici un organ si pot
fi administrate timp indelungat
■ Opioidele se utilizeaza ani de zile pentru
durerea din afectiuni cronice
non-oncologice
■ Morfina nu ucide
 MITURI DESPRE OPIOIDE
Mit
■ Este indicat sa reducem doza de opioide
cand pacientul este inconstient sau in faza
terminala
Realitate
■ In cazul pacientilor in faza terminala este
mai bine sa presupunem ca durerea este
inca prezenta si sa continuam
administrarea regulata a medicatiei,
asigurandu-ne astfel ca moartea este cat
mai putin dureroasa posibil
 MITURI DESPRE OPIOIDE
Mit
■ Opioidele se administreza numai in cancer
Realitate
■ Decizia de folosire a opioidelor trebuie
dictata de severitatea bolii, nu de tipul
bolii
■ Folosite in osteoartrite, dureri ale coloanei
vertebrale, durere postoperatorie, fracturi,
traumatisme, durere neuropatica
 Concluzii
■ Oricat de multe cunostinte teoretice am
acumula, aplicarea lor in practica se va lovi
de temerile si prejudecatile noastre legate
de utilizarea morfinei
■ Constientizarea acestor prejudecati este
un pas important in aplicarea unui
tratament corect al durerii la pacientii
nostri
 Concluzii
■ Scara de anagelzie OMS prevede terapia in
trei trepte a durerii in functie de
intensitatea durerii
■ Treapta I se poate combina cu II sau III
dar treapta II si III nu se pot
combina
■ Medicamentele opioide de pe treapta III
nu au doza maxima
 Concluzii
■ Se titreaza de obicei utilizand
medicamente cu eliberare imediata
■ Doza se creste cu 30-50-100%
■ Pentru puseele dureroase se adm 1/6 din
doza zilnica
■ Doza e cel mai sensibil influentata de
varsta, functia renala
■ Nu toate durerile raspund complet la
terapia cu opiode si necesita co-analgezice