METABOLISMUL LIPIDIC

CURSUL NR.1

Prezentare curs :

-definiții

- structura și importanța biologică a principalelor clase de compuți lipidici

- oxidarea acizilor grași

Termenul de lipid - se atribuie unor compuși cum ar fi grăsimi, uleiuri, ceruri care
prezintă o serie de proprietăți generale comune:

- Sunt de origine animala sau vegetala

- Sunt insolubile in apa, dar solubile in solventi organici
- Au structuri cu catene lungi de carbon si hidrogen si continut variabil de
oxigen, azot, fosfor sau sulf.

Definiție  : lipidele sunt molecule organice cu rol biologic, insolubile in apa, dar
solubile in solventi organici.

Lipidele constituie o vasta categorie de compusi organici cu multiple roluri dintre

care :

Roluri:

- Depozit de energie (trigliceridele)

- Componente ale membrane celulare
- Precursori ai unor hormoni (h.steroizi)
- Precursori ai sarurilor biliare
- Rol termoizolant si de protectie mecanica
- Precursori ai prostaglandinelor
Clasificarea

A. Lipide simple
a. Gliceride – esteri ai acizilor grasi cu glicerolul
b. Ceride – esteri ai acizilor grasi cu un alcool alifatic cu lant lung de
atomi de carbon
B. Lipide complexe – glicerofosfolipide, sfingolipide, glicolipide, lipoproteine
C. Derivati lipidici
- compusi rezulta din hidroliza lipidelor – acizi grasi, steroli
- vitamine liposolubile (A, E, D, K)

ACIZI GRAȘI :
Acizi organici, acizi slabi, cu un număr par de atomi de carbon. Majoritatea acizilor grași de
interes biologic au un număr de atomi de carbon cuprins între 14-22, alții neavând rol biologic
major. Sunt molecule amfipatice orientabile (interes pentru structura lipidelor membranare), cu
un pol hidrofil (2 atomi de O ai funcției acid carboxilic care pot stabili legături slabe ,de tip
punte de hidrogen, cu apa) și o regiune hidrofobă reprezentată de lanțul hidrogencarbonat.

Acizii graşi liberi sunt insolubili in apã şi sunt transportaţi in circulaţie legaţi de albumina.
I. CLASIFICAREA ACIZILOR GRAȘI:

I.a După natura legăturilor chimice:

Saturaţi -Exemple
- Acidul butiric(C4) CH3-CH2-CH2-COOH
- Acidul capric(C10)
- Acidul palmitic(C16)
- Acidul stearic(C18)
- Acidul lignoceric (C24) prezent în lipidele din substanța nervoasă CH3(CH2)22COOH

Acizii graşi saturaţi au catena liniară.

- Cei mai comuni acizi grasi saturati sunt acidul palmitic si acidul stearic
(fig.1)

Fig.1
NESATURAȚI
Nesaturaţi-au una(mononesaturaţi) sau mai multe duble legături (polinesaturaţi).

Mononesaturați

Acizii grasi nesaturați sunt mai raspandiți în natura ca cei nesaturați..Dubla legatura din
structura acizilor grasi poate exista in forma cis sau trans.

In organism acizii grasi nesaturati prezinta forma cis. (fig.2)

 Deținut!! Formele naturale sunt izomeri*cis* (fig,2)

Izomerul trans nu poate fi metabolizat in organism .

Ex. O structură de acid gras nesaturat trans obținut prin hidrogenarea partiala a grasimilor
vegetale se găsește în margarină.Fig.3

Fig.3
 Acizii grași nesaturați – pot prezenta una sau mai multe duble legături. Există două
modalități de citire a a dublei legături dinspre gruparea COOH când se folosește prefixul 
cu precizarea atomului ca C ce poartă dubla legătură și o alta care folosește citirea dinspre
gruparea metil care folosește prefixul  cu precizarea atmului de C ce poartă dubla legătură.
Se consideră convențională denumirea de acizi  pentru cei din alimentație și pentru care se
fac referiri ale rolului lor nutrițional.(fig.4)

Acizi grași mononesaturați

- acidul palmitoleic Δ169 – abundent în grăsimile animalelor marine (fig.5)
Acidul palmitoleic- structură

Fig.5
- acidul oleic Δ189 sau ω9 – prezent în cantități crescute în produse de origine vegetală
(fig.6)

Acidul oleic- structură

Fig.6
 Acizi grași polinesaturați  (fig.7)

- Acid linoleic
- Acid linolenic
- Acid arahidonic

Acestia sunt acizi grasi esentiali deoarece nu pot fi sintetizati in organismul

mamiferelor, dar sunt indispensabili pentru cresterea si dezvoltarea
organismului fiind necesar aportul lor prin dieta.Sunt uzual folositi sub numele
de acizi  3 (ac.alfa linolenic) sau  6 (ex.ac.linoleic)

-acidul linoleic Δ189,12 sau ω6 – esențial

-acidul linolenic Δ189,12,15 sau ω3 - esențial (PUFA) – polinesaturat acid gras
-acidul arahidonic Δ205,8,11,14 sau ω6-devine esenţial atunci cand dieta este deficitarã in
acid linoleic.
!!!! Acidul arahidonic este precursor pentru eicosanoizi(tromboxani,prostaglandine,
leucotriene).
N.b. deficitul de acizi grași esențiali poate conduce la apariția unei dermatite exfoliative,
dar și la tulburări vizuale și neurologice.Această deficiență este rară.
 Fig.7

Gliceride – esteri ai acizilor grasi cu glicerolul

Grăsimile naturale sunt constituite aproape exclusiv din TG. Mono și di gliceridele sunt
intermediari în cursul degradării și sintezei TG, găsindu-se în cantități mici în țesuturi. (fig.8,9)
 Structură

Fig.8, 9

Ceride (fig.10) - Cerurile sunt lipide saturate cu caracter foarte pronuntat hidrofob.
 GLICEROFOSFOLIPIDE – lipidele complexe cele mai răspânite în organism,
fiind componente ale tuturor membranelor celulare.(fig.11)

Compusul cheie este acidul fosfatidic

Fig.11

- la radicalul său (fosfatidil) se leagă diverși compuși (radicali ), formând

fosfatidele (vezi tabel). Legare radical

 Exemplu
Fosfatidil colina cu 2 resturi dipalmitil este componentul lipidic principal al “surfactantului
pulmonar”, material care acopera alveolele pulmonare si impiedica colapsul la expirare.

De aplicat! !!!

Scrieți structura chimică a principalului component lipidic din surfactantul

pulmonar

SFINGOLIPIDELE- nu conțin glicerol, ci un alcool cu 18 C numit sfingozina.

- Acidul gras se leagă de gruparea NH2 a sfingozinei (vezi fig.12)

 Fig,12

Sfingolipidele au o distribuție predominantă în substanța nervoasă albă și

nervii periferici.
 Obs. Gangliozidele în creier au o concentrație ce se modifică cu vârsta
(exemplu , la om se înregistrează o crestere de până la 30 de ani)

COMPUȘI CU STRUCTURĂ STEROLICĂ

Compuși ce au ca structura de baza structura steroidiana (fig.13)

Fig.13

Cel mai reprezentativ compus al serie sterolilor de origine animală este

colesterolul (fig.14)

Fig.14
 Obs. Detalii și compușii derivați din colesterol vor fi discutați în acest semestru în
cursurile special dedicate !!!!!

METABOLISMUL ACIZILOR GRAŞI

De reamintit!

Clasificarea după

I. Structura:

II. După lungimea catenei:

- Cu lanț scurt (C4-C10)
- Cu lanț mediu – pană la C15
- Cu lanț lung – (C16-C20)

Această clasificare are utilitate practică în înțelegerea procesului de digestie, absorbție

și metabolizare a acizilor grași.
 Importanța: Acizii grasi reprezinta substratul energetic preferat al unor țesuturi precum
mușchi scheletic, miocard, in perioadele interprandiale.Creierul și alte țesuturi nervoase nu pot
utiliza direct acizii grasi ca sursa de energie.Eritrocitul neavand mitocondrii nu poate utiliza
acizii grasi ca sursa de energie.

La nivel hepatic cea mai mare cantitate de acetil-CoA formata prin oxidarea acizilor grasi
este convertita in corpi cetonici.

DIGESTIA LIPIDELOR

Începe în stomac - lipaza linguală și lipaza gastrică degradează TAG cu la cizi grași cu
lanț scurt și mediu (notă: importantă pentru nou-născuți)
 Digestia este un proces complex care pe lângă degradare necesită și solubilizarea pentru
menținerea într-un mediu apos a unor compuși hidrofobi. Acizii biliari deversați cu bila în
duoden împreună cu unele lipide alimentare au rol esențial în solubilizarea lipidelor și
încorporarea lor într-o formă ușor absorbabilă. Lipidele alimentare când vin în contact cu bila
care cuprinde cantități importante de acizi biliari și de lecitine sunt dispersate sub forma unei
soluții coloidale (emulsie). Asupra lipidelor emulsionate acționează hidrolazele pancreatice
specifice (lipaze, fosfolipaze, colesterol esteraza).

În duoden – emulsificarea pentru a permite acțiunea eficientă a enzimelor digestive.

Procesul de emulsificare se realizează prin două mecanisme: o intervenție a sărurilor biliare
ce actionează ca detergenți și o amestecare mecanică datorită mișcărilor peristaltice.
TAG – lipaza pancreatică- indepărtează acizii grași din pozițiile 1,3 acizi grași liberi
și 2- MAG
Esterii de colesterol – colesteraza pancreatică (activitate potențată de sărurile biliare)
 colesterol și acizi grași liberi
Fosfolipidele – fosfolipaze specifice – mai ales fosfolipaza A2 (activată de tripsină) 
acid gras și lizofosfolipid (LPL)

ABSORBȚIA LIPIDELOR- se realizează la nivelul enterocitelor- sub formă de micelii –

cu excepția acizilor grași cu lanț scurt și mediu.
 II. DEGRADAREA ACIZILOR GRAŞI

Acizii graşi supuşi degradãrii provin in principal din trigliceridele de natura exo- şi
endogena.Depozitele de trigliceride se gãsesc in ţesutul adipos, de unde sunt mobilizate atunci
cand rezervele de glicogen sunt epuizate şi organismul necesitã energie in cantitãţi sporite.

Glicerol
Lipaza hormon sensibila
TRIGLICERIDE

Acizi graşi CO2,H2O, E

Acizii grasi eliberaţi pãrãsesc adipocitul şi legaţi de albumina sunt transportaţi la ţesuturi,în
special la ţesutul muscular unde difuzeazã în celule şi sunt degradaţi. Acizii graşi liberi nu pot fi
utilizaţi ca sursa de energie de eritrocite (nu au mitocondrie) sau de creier din cauza barierei
hemato-encefalice slab permeabile și cu un echipament enzimatic deficitar.

A. Degradarea acizilor graşi saturaţi cu lanț lung și cu numãr par de atomi de

carbon
Calea principalã de catabolizare a acizilor graşi saturaţi este mitocondrialã, se numeste β-
oxidare şi presupune îndepărtarea fragmentelor de 2 atomi de carbon de la capãtul carboxil al
acil-CoA, cu producerea de acetil-CoA, NADH si FADH2. Degradarea acizilor graşi presupune
parcurgerea a trei etape:

1.Activarea acidului gras in citoplasma - necesitã HSCoA si ATP

Pentru activarea acidului gras se cheltuie 2 legaturi macroergice, deci 2 moli ATP.

Activarea are loc in citosol si este catalizata de acil CoA sintaza, enzima din clasa tiokinazelor. Se
formeaza interimar acil-adenilat dupa care are loc transferal restului acil pe HSCoA. (vezi fig.)
Explicație:

2. Transportul(translocarea) Acil-CoA din citoplasmã in mitocondrie

Deoarece β-oxidarea are loc in mitocondrie, acil-CoA trebuie transportat prin membrana
mitocondrialã internã care este impermeabilã pentru CoASH. Acest lucru se realizeazã cu
ajutorul unui transportor numit carnitină.
 Surse de carnitină: alimentație sau poate fi sintetizată din lizină și metionină la nivel
hepatic și renal, dar nu în mușchiul scheletic sau cardiac care depind exclusiv de sursele
endogene sau exogene.

Carnitina poate îndeplini rol de transportor al grupărilor acil-CoA, datorită grupărilor

încărcate (ionul cuaternar de amoniu care au hidrofilie crescută și sunt penetrabili prin
membranele mitocondriale lipoproteice).

Pentru a transporta un derivat acil-CoA dintr-un compartiment în celălalt au loc două

reacții de transacilare. Acest transfer se realizează cu ajutorul unui sistem enzimatic format din
trei enzime:

- Acil carnitil transferaza I ( CAT I)

- Translocaza
- Acil carnitil transferaza II ( CAT II)
 Deficienţa de carnitina are ca rezultat capacitatea scazutã a ţesuturilor de a utiliza acizii
graşi drept combustibil.

Aspecte clinice:
Deficitul genetic de CAT I afecteaza ficatul, determina scaderea capacității ţesutului
hepatic de a oxida acizii grasi. Ficatul nu va compensa prin gluconeogeneza scaderea
hipoglicemiei in timpul unei perioade de post (hipoglicemie severa,coma fara corpi cetonici).
Deficienţa de CAT II este intalnitã mai ales in muşchiul cardiac şi scheletic, ducand la
slãbiciune muscularã şi mioglobinemie dupã efort fizic prelungit.

Notă: acizii grași cu lanț scurt și mediu traversează membrana mitocondrială internă fără
ajutorul carnitinei fiind direct oxidați.
 3. β-oxidarea propriu-zisã

Calea de dgradare (de catabolizare) a acizilor grași este o cale mitocondriala denumita β –
oxidare, pe parcursul căreia fragmente de acetil-CoA sunt îndepartate succesiv de la capatul
carboxil al moleculei de acil-CoA, producandu-se Acetil-CoA, NADH+H+ , FADH2

Functie de lungimea catenei de carbon, acizii grasi patrund diferit in mitocondrie

Cei cu lanț scurt și mediu de atomi de carbon traversează membrana internă mitoondrială
fară ajutorul carnitinei. Ajunsi in mitocondrie sunt activați și apoi oxidati.

Primul ciclu al β – oxidarii consta intr-o succesiune de 4 reacții a carui rezultat constă în
scurtarea lanțului cu cate 2 atomi de carbon.

Etapele sunt

- O oxidoreducere cu producere de FADH2

- o hidratare
- a doua oxidoreducere cu formare de NADH+H+
- o clivare tiolitica in urma careia se formeaza o molecula de actil –CoA si un rest acil-
CoA mai scurt cu doi atomi de carbon

Cele 4 etape descrise se repeta de un numar (n/2)- 1 etape (unde n reprezinata numarul
atomilor de C din catena acidului gras).

Etapele  -oxidării acidului palmitic sunt prezentate în figura de mai jos:

  -oxidarea acidului palmitic

Degradarea completă a acidului gras are loc până când acidul gras cu catenă lungă este
complet degradat până la molecule de acetilcoenzimă A (acetil-CoA): aceasta este spirala Lynen.

Bilantul energetic pentru oxidarea unui acid gras saturat cu catena lunga (LCFA) de
atomi de carbon poate fi figurat astfel:
Bilanțul energetic pentru oxidarea acidului palmitic este:

Aplicație: Efectuați bilanțul oxidării unui acid gras cu 18 atomi de carbon (acidul stearic)
folosind datele de mai jos!!
 Aspecte clinice:

Deficienţa de acil-CoAdehidrogenaza (MCAD) specifică acizilor grași cu lanț mediu,

determină cea mai comună anomalie de metabolism a acizilor grași, fiind o afecțiune cu
transmitere autozomal recesivă, impiedicãnd β-oxidarea ceea ce duce la hipoglicemie severã
(ţesuturile sunt nevoite sa foloseascã glucoza ca sursă de energie).

Reglarea:

Alosteric
a. Inhibarea la nivelul transportului - Malonil-CoA (produs format în calea de sinteză a
acizilor grași) inhibã CAT I(carnitin-acil-transferaza I), impiedicand intrarea acidului activat in
mitocondrie. Malonil-CoA este precursor (produs de plecare) în sinteza acizilor graşi, care are
loc in citosol. Inhiband CAT I acidul gras nou format nu poate fi transferat în mitocondrie şi
degradat. Acest mecanism de reglare este eficient, fiind evitata desfasurarea simultana a oxidarii
si sintezei acizilor grasi.
b. Inhibarea etapelor 3 și 4 ale  oxidării mitocondriale:

- inhibarea dehidrogenazei daca raportul NADH+H+ /NAD 

- inhibarea tiolazei dacă acetil-CoA/CoA 

ÎN CONCLUZIE;
 B. Oxidarea acizilor graşi cu numar impar de atomi de carbon

-decurge identic cu β-oxidarea celor cu numãr par, dar produsul final este propionil-
CoA.Acest compus este metabolizat la un intermediar al ciclului Krebs şi anume succinil-CoA.

Succinil –CoA care poate intra în ciclul Krebs, fiind unicul precursor glucogenic obținut
în urma oxidării acizilor grași.

Deficitul vitaminei B12 poate duce la creșterea concentrației metilmalonil-CoA, care

crește sinteza acizilor grași cu catena laterală ramificată.Aceștia intră in structura substanței albe
avand drept consecința afectarea sistemului nervos central. Aşa se explică o parte din
manifestările neurologice in insuficiența de vitamina B12.

Lipsa vitaminei B12 poate duce la apariţia propionatului şi metil malonatului in

urinã(acidoza,retardare mintală).

C.β-oxidarea acizilor graşi nesaturaţi

-furnizeazã o cantitate mai micã de energie decat a celor saturaţi

Decurge identic cu β-oxidarea acizilor graşi saturaţi cu excepţia necesitãţii unei enzime
3,2 enoil CoA izomeraza,care converteşte derivatul 3 cis in 2 trans ( ex. acidul oleic) şi a unei
enzime denumitã CoA reductaza, NADPH dependentã la acizii graşi polinesaturaţi.