Chimia şi patochimia lipidelor

Nihil dulcius quam omnia scire!

Nici un lucru nu
este mai plăcut
decât să știi
totul!  Erasmus,  The
Work of Adagios1528
 Rolul lipidelor
• Lipidele îndeplinesc roluri multiple în organism:
• 1. Rol plastic - constituienţi structurali ai membranelor
celulare şi intracelulare.;
• 2. Rol energetic, prin utilizarea energogenică a acizilor
graşi;
• 3. Depozit principal al rezervelor energetice ale
organismului.
• 4. Rol în procesul de comunicare şi
recunoaştere intercelulară.
 Rolul lipidelor
• 5. Protecţie mecanică a unor organe (rinichii);
• 6. Protecţie termică a organismului (depozitele de
grasime subcutanate);
• 7. Sursă de apă metabolică, utilizabilă în condiţii de
deshidratare şi inaniţie hidrică;
• 8. Materie primă utilizată în scopul biosintezei
unor substanţe liposolubile biologic active
(hormoni steroizi).
 Clasificarea structurală:
A. Lipide monocomponente (monomeri
lipidici) – lipide nesaponifiabile.

B. Lipidele policomponente -
1.Simple: gliceridele, steridele, cerurile.
2.Conjugate (mixte): fosfolipidele,
sfingolipidele, glicolipidele.
 A. Lipide monocomponente
1. Acizii graşi:
a. saturaţi – palmitic, stearic, etc.;
b. nesaturaţi:
* monoenici – palmitoleic, oleic, etc.
* polienici – linolic, linolenic,arahidonic,
2. Alcoolii, aminoalcoolii, cetonele şi aldehi-
dele superioare;
3. izoprenoizii şi derivaţii lor – carotenoizii, vit. A, vit. K,etc.
 B. Lipidele policomponente
1. Simple – esteri ai acizilor graşi şi
alcoolilor:
a) Acilgliceridele – mono-, di- şi
trigliceridele.
b) Cerurile.
 B. Lipidele policomponente
2. Conjugate – esteri ai acizilor graşi şi
alcoolilor, care conţin şi alte substanţe, cum
ar fi bazele azotate,fosfați, glucide etc.:
1) Fosfolipidele sau fosfogliceridele:
2) Sfingomielinele,
3) Glicolipidele.
 CLASIFICAREA LIPIDELOR
după proprietăţile fizico-chimice
1. Nepolare: 2.Polare:
• cerurile, • fosfolipidele,
• trigliceridele, • glicolipidele,
• esterii Col – • sfingomielinele,
colesteridele. • colesterolul.
Lipid nepolar Lipid polar
 CLASIFICAREA LIPIDELOR
după rolul biologic
1. Lipide membranare – din componenţa
membranelor biologice: fosfolipidele,
glicolipidele, sfingomielinele, colesterolul.
2. Lipide de stocare – din ţesutul adipos
(preponderent) – trigliceridele.
3. Lipoproteine (LP)- formele de transport sangvin
ale lipidelor.
 După importanța fiziologică
1. Lipide de rezervă – TG
2. Structurale – FL, Col, Sfingolipidele
3. Lipidele sângelui – Col, TG, LP
4. Lipidele constituie 10 – 20% din masa corpului:
- 10 – 20 kg lipide (2 – 3 kg – lipide structurale;
98% - concentrate în țesutul adipos)
 După importanța fiziologică
Se clasifică în 2 grupe:
1) LP “rele”(non-HDL) – Chilomicroni, VLDL, IDL, LDL.
2) ) LP “bune”(HDL – lipoproteine cu densitatea înaltă).
CLASIFICAREA LIPIDELOR DUPĂ
STRUCTURĂ
 Acizi Grași (AG) – structura, proprietăţi
• AG- derivaţii hidrocarburilor alifatice ce conţin
gruparea carboxil - COOH. Clasificarea:
• 1. După numărul atomilor de C:
a.- AG cu număr par saturaţi.
b.- AG cu număr par nesaturaţi.
• 2. După rolul fiziologic:
a.- esenţiali.
b.- neesenţiali .
 AG saturați
• CH3-COOH acetic (C2)
• CH3-(CH2)2-COOH butiric (C4)
• CH3-(CH2)4-COOH caproic (C6)
• CH3-(CH2)6-COOH caprilic (C8)
• CH3-(CH2)8-COOH capric (C10)
• CH3-(CH2)10-COOH lauric (C12)
• CH3-(CH2)12-COOH miristic (C14)
• CH3-(CH2)14-COOH palmitic (C16)
• CH3-(CH2)16-COOH stearic (C18)
• CH3-(CH2)18-COOH arahidic (C20)
• CH3-(CH2)18-COOH lignocerinic (C22)
 AG nesaturaţi
• AG nesaturaţi conţin una sau mai multe legături duble
etilenice care de regulă se află în poziţia C9 şi C10 – cis;
• AG mononesaturaţi care conțin o singură legătura dublă:
1. ac. palmitooleic (C16:1), omega 7:
• CH3-(CH2)5-CH=CH-(CH2)7-COOH
2. ac. oleic (C18:1), omega 9:
• CH3-(CH2)7-CH=CH-(CH2)7-COOH
3. ac. nervonoic (C22:1), omega 9:
• CH3-(CH2)7-CH=CH-(CH2)13-COOH
 AG polinesaturaţi (esențiali)
• Acid linoleic (C18:2 – cis 9, 12), omega 6:
• CH3-(CH2)4-CH=CH-CH2-CH=CH-(CH2)7- COOH;
• Acid a-linolenic (C18:3 – cis 9,12,15), omega 3:
• Acid γ-linolenic (C18:3 –cis 6,9,12), omega 6:
• Acid arahidonic (C20:4, cis 5,8,11,14), omega 6:
• Acid eucosopentaenic (C20:5, cis 5,8,11,14,16),
• omega 3;
• Acid docosohexaenic (C22:6, cis 4,7,10,13,16,18), omega 3.
 Baza biochimică pentru esențialitate
Acizii grași esențiali la oameni se sintetizează în cantități
insuficiente din cauză că activitatea enzimelor care pot
introduce legături duble dincolo de carbonul ῳ-9 al acizilor
grași – delta-6 desaturaza și delta-5-desaturaza este
joasă. Aceste enzime pot fi inhibate de mai mulți factori -
vârsta înaintată, stresul, alcoolul și dietele bogate în
grăsimi saturate, hipercolesterolemia și nivelurile scăzute
de Mg și Zn.
Totodată, pentru asigurarea unei activități optime, aceste
enzime au nevoie de cantități suficiente de cofactori
(vitamine și minerale): vitamine – vit.PP, B6, vit.C, Mg și
zinc.
 Funcțiile acizilor grași esențiali (EFA)

EFA sunt necesari pentru:

• Structura și funcția membranelor celulare
• Transportul colesterolului
• Formarea lipoproteinelor
• Sinteza eicosanoidelor - prostaglandine, tromboxani,
leucotriene, compuși cu funcții biologice importante
• Efect protector împotriva hepatozei adipoase (grăsoase) a
ficatului, maladiilor cardiovasculare, bolilor neurodegenerative.
 Importanța acizilor grași esențiali (EFA)
• În prezent, o importanță cardinală se acordă raportului omega-
6/omega-3.
• Dieta occidentală este deficitară în omega-3 și conține în exces
omega-6, astfel încât se ajunge la un raport crescut
omega-6/omega-3 până la 15/1 -17/1.
• Dezechilibrele raportului omega-6/omega-3 sunt frecvent
observate la pacienții cu:
- afecțiuni  inflamatorii cronice (artrita, ateroscleroza, eczeme,
alergii, colon iritabil, bolile autoimune),
- tulburări de comportament și boli neuropsihice (demența senilă,
AD, deficit de atenție cauzat de hiperactivitate, tendințele agresive și
anti-sociale, depresie, parestezii).
 Importanța acizilor grași esențiali (EFA)
• Concentrațiile crescute de omega-3 exercită efecte
protectoare.
• În profilaxia secundară a bolilor cardiovasculare, s-a
constatat că un raport omega-6/omega-3 de 4/1
reduce cu 70% rata mortalității totale.
• Un raport omega-6/omega-3 de 2.5/1 reduce
proliferarea celulară la pacienții cu tumori colorectale.
• Un raport omega-6/omega-3 de 2-3/1 suprimă
inflamația în cazul poliartritei reumatoide.
Acizii grași omega-3 manifestă efect benefic
asupra maladiilor cardiovasculare
1.Reduc nivelul trigliceridelor (mecanisme: scăderea sintezei
hepatice a particulelor VLDL, creșterea activității lipoproteinlipazei)
2. Scad inflamația și agregarea plachetară, stabilizând astfel
placa de aterom, previn aritmiile, contribuie la scăderea riscului de
apariție a evenimentelor coronariene, reduc riscul apariției maladiei
Alzheimer - AD.
3. Creșterea cu doar 1% a cantității de omega-3 în alimentație
reduce cu 40% riscurile de infarct miocardic acut (IMA). Conform
recomandărilor AHA (American Heart Association) persoanele
diagnosticate cu boală coronariană trebuie să primească zilnic până
la 1 g acizi polienici omega-3.
 Proprietăţile AG
1. AG saturaţi până la C8 – sunt lichizi;
mai sus de C8- solizi.
2. AG nesaturaţi – sunt lichizi;
3. AG nesaturaţi prezintă izomerie cis-
trans.
4. Formele naturale ale acestora – sunt
izomerii cis.
Izomerii sunt substanţe cu aceiaşi formulă moleculară
(aceiaşi compoziţie), dar structură diferită (proprietăţi
diferite).

Izomerii care diferă prin orientarea atomilor faţă de un plan sau

faţă de un centru al moleculei se numesc izomeri sterici sau
stereoizomeri: de ex. cis-trans-izomeria
• Cis-2 buten • Trans-2 buten
 Cis-trans izomeria acizilor grași
Cis-izomerii Trans-izomerii

1.Se întîlnesc foarte frecvent în 1. Se întîlnesc rar în natură – de obicei

natură sunt produși artificiali (de ex. Margarina
2. Atomii de hidrogen se află de obținută din uleiurile vegetale).
aceiași parte a atomilor de carbon 2. Atomii de hidrogen se află pe părți
învecinați. opuse ale atomilor de carbon
3. Legătura dublă provoacă o îndoire învecinați. 3. Legătura dublă nu
Legătura dublă provoacă o îndoire a
a lanțuluilanțului
de acid gras.
de acid gras provoacă o îndoire a lanțului de acid
4. De aceea, cis-izomerii sunt slab gras.
împachetați 4. Trans-izomerii sunt strîns
împachetați
 GLICERIDELE (acilgliceroli, grăsimi
neutre)
• Sunt esteri ai glicerolului cu acizii grași (AG).
• După numărul de grupări alcoolice esterificate din glicerol
deosebim: mono-; di- şi trigliceride.
 TRIGICERIDE, structura, proprietăți
1. Sunt compuși nepolari, hidrofobi
2. Insolubili în apă, solubili în solvenţi organici
3. Prin hidroliza enzimatică (sub acţiunea lipazei) se
scindează în glicerol şi 3 acizi grași.
 Rolul TG
1. Constituie grăsimea de rezervă din ţesuturi.
2. Rol energetic - la oxidarea 1g se elimină 9,4 kcal.
3. Izolator (termo-electro).
4. Intră în componența LP plasmatice.
5. În TG din ţesutul uman predomină AG nesaturați (~60%):
Oleic-45%,  linoleic – 8%, palmitooleic – 7%, iar pe seama
AG saturați revin: - palmitic-25%, stearic- 7% şi alţii -7%.
• FOSFATIDE, FOSFOLIPIDE
• Sunt esteri ai glicerolului cu acizi graşi şi acid fosforic
(esterificat cu un aminoalcool, sau aminoacid)
• Clasificare
A. Glicerofosfatide
- acizi fosfatidici, gliceroaminofosfatide (lecitine),
gliceroinozitolfosfatide
B. Sfingofosfatide
- conțin aminoalcoolul nesaturat sfingozina, acizi grași,
acid fosforic.
Fosfatidele, clasificare:
1. Fosfatidilcolina (lecitina).
2. Fosfatidiletanolamina (cefalina).
3. Fosfatidilserina.
4. Acetalfosfatidele
5. Fosfatidilinozitol.
• Structura chimică: fosfatidele sunt compuși polari ce
conțin glicerol, acizi grasi saturați (acid palmitic sau
stearic) și nesaturați (acid oleic sau arahidonic), acid
fosforic și aminoalcooli (colina, etanolamina) sau
aminoacizi (serina)
Structura chimică a FL
 Lecitinele (Fosfatidilcolina)
• Sunt constituite din glicerol, acizi grasi saturați (acid palmitic
sau stearic) si nesaturați (acid oleic sau arahidonic), acid
fosforic si colina.
Lecitinele (Fosfatidilcolina)

 http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Popc_details.svg
 Proprietatile FL
1. Caracter amfipatic
(FL au structură bipolară:
prezenţa resturilor acil –
hidrofobe şi a
sarcinilor electrice
Sarcina negativă – restul
acidului fosforic;
Sarcină pozitivă – grupa alcool.
Proprietatile FL
 Rolul biologic al FL
•Structural. Rolul surfactant pulmonar:
•Fosfatidilcolina cu 2 - Crește complianța pulmonară;
resturi de palmitil - Previne atelectaza(colapsul) pulmonară;
(dipalmitil-fosfatidil- colina) - Reglează volumul alveolelor;

este componentul - Imunitatea inăscută (2 proteine din

componența sa: SP-A și SP-D).
principal al surfactantului
pulmonar.
 Sfingolipidele
Derivaţi ai sfingozinei – aminoalcool nesaturat (C18).
Se găsesc cu predelecţie în ţesutul cerebral, splină,
eritrocite
• Rolul:
1. Sunt surse energetice (datorită AG).
2. Participă la coagularea sângelui.
3. Sunt transportori de electroni şi componente ale mitocondriilor, unde au loc
procesele de O/R.
4. Rol în fiziologia SNC.
5. Proprietăţi; amfioni, au caracter amfipatic
2 categorii: sfingomielina şi glicosfingolipidele.
 Structura sfingomielinei
(sfingofosfatidei)

• Sfingozina: CH3-(CH2)12-CH=CH-CH-CH-CH2OH
l l
OH NH2
• Ceramida: Sfingozina + acid gras

• Sfingomielina:
Sfingozina + acid gras + ac.fosforic + colina
Biosinteza sfinfomielinei

• Gangliozidele – sunt prezente în toate ţesuturile în

cantităţi mici, mai abudent în substanţa albă a
creierului; în nervi
Glicolipidele (Glicosfingolipidele) –
conțin ceramida legată glicozidic de
monozaharide sau oligozaharide (nu conţin
fosfor).
Gangliozidele, structura: 
ceramida +oligozaharid
(Gal+Gl+N-acetilglucozamină), sau 1,2 sau 3
resturi de acid sialic (acid acetil-neuraminic) -
mono-; di-; tri-sialogangliozide.
 Sfingolipidele
• Se conțin, in special, in țesutul cerebral în
componența membranelor celulare.
• In cazuri patologice sfingolipidele se pot acumula in
țesutul nervos, in splină sau in ganglioni. 
• Sfingolipidozele sunt maladii ereditare determinate
de deficitul unor enzime implicate in catabolismul
sfingolipidelor (sfingomelinaza, sulfatidaza, β-
glucozidaza s.a.), având ca urmare
înmagazinarea(acumularea) diferitelor sfingolipide
în țesutul cerebral.
          
 Structura sfingolipidelor: sfinfozina, ceramida,
sfingomielina, cerebrozida și gangliozida (formule
generale)
 Steroizii
•Sunt derivaţi a ciclului
ciclopentanperhidrofenantren
•(steranului –C17)
 Colesterolul
• Origine animală (lipseşte în plante).
• Rol structural.
• Precursorul tuturor compuşilor steroidici
(provitaminei D, acizilor biliari, hormonilor steroizi);
• Este prezent în ţesuturi în 2 forme:
• esterificat şi
• neesterificat
Funcțiile biologice principale ale colesterolului.

1. Constituent al membranei celulare

2. Formarea sărurilor biliare (ficat)
3. Sinteza hormonilor steroizi (cortizol,
aldosteron, testosteron, estrogen,
progesteron)
4. Precursorul vitaminei D.
 Biosinteza colesterolului
Sinteza colesterolului:
1. Deosebit de intens în ficat, ţesut adipos,
suprarenale, glandele sexuale, glanda
mamară în perioada de lactaţie;
La adulții sănătoși de constituție medie –
 sinteză – cca 1 g/zi colesterol
 aport alimentar – cca 0,5 g/zi colesterol
Biosinteza colesterolului
Decurge în trei etape:
Metabolismul colesterolului –
sinteza colesterolului
3. Lanosterolul - produs intermediar la
sinteza colesterolului
LANOSTEROLUL
și CATARACTA
Lanosterol Eye Drops can cure Cataract
without Surgery
LANOSTEROLUL și CATARACTA

Cercetătorii din SUA au dezvoltat un nou medicament care poate fi administrat direct în
ochi sub formă de picături de ochi pentru a dizolva cataracta.
 Reglarea biosintezei colesterolului
 Nivelul constant al colesterolului din sânge este
menținut prin controlul nivelului de sinteză de
novo. 
 Etapa reglatoare – reacţia catalizată de β-hidroxi-β-
metil-glutaril reductaza (HMG-CoA reductaza)
- Modulatori negativi – nivel înalt de colesterol în celulă,
exces de colesterol alimentar, adrenalina, glucagonul.
- Modulatori pozitivi – nivel scăzut de colesterol în
celulă, insulina.
Prima modalitate de a bloca
sinteza Col este întreruperea
conversiei HMG CoA în
mevalonat (astfel încât
mevalonatul să nu poată să se
transforme în Col), reacție
catalizată de enzima HMG CoA
reductază. Dacă această enzimă
este blocată, atunci nu se
formează mevalonat și Col nu
poate fi sintetizat.
Inhibitorii HMG-CoA-reductazei (statinele)
Statinele sunt cele mai
eficiente și mai bine
tolerate remedii pentru
tratamentul
dislipidemiilor.
Statinele sunt inhibitori
competitivi ai HMG-
CoA- reductazei, care
catalizează etapa
inițială, rata-limită de
sinteză a colesterolului.
STATINELE

Natural Statins and Stroke

Risk
Curt D. Furberg
Originally published19 Jan
1999
https://doi.org/10.1161/01.CI
R.99.2.185
Circulation. 1999;99:185–
188
 Digestia şi absorbţia lipidelor
• Aportul zilnic de lipide este
de ~ 80 g, din care peste
90% este reprezentat de TG,
iar restul este format din:
colesterol (Col),
esteri de colesterol (EC),
fosfolipide (FL),
acizi graşi „liberi” (AGL) sau
neesterificaţi
 Digestia lipidelor alimentare
Digestia lipidelor începe în stomac şi este
catalizată de lipaza linguală secretată de glandele
de la baza limbii rezistentă la pH-ul acid gastric
Ţintele principale ale acestei enzime sunt
moleculele de TG, în special cele care conţin AG cu
mai puţin de 12 atomi de C (prezente în grăsimile
din lapte)
Degradarea aceloraşi molecule de TG este
realizată şi de o altă lipază rezistentă şi ea la un
interval de pH cuprins între 4 şi 6, lipaza gastrică.
 Digestia lipidelor alimentare
La nou născut, ambele lipaze „acide”
sunt importante în digestia grăsimilor din
lapte ce reprezintă principala sursă de
calorii
Digestia TG din lapte are loc în poziţia 3,
rezultând 1,2 diglicerid (fig. 1).
 Emulsificarea lipidelor alimentare
• Procesul are loc în duoden, iar emulsificarea
creşte aria de suprafaţă a picăturilor lipidice
hidrofobe, enzimele digestive acţionând mai eficient
• Două mecanisme complementare contribuie la
realizarea emulsifierii:
acțiunea de tip detergent ale acizilor biliari
(AB)
amestecul mecanic realizat de peristaltismul
intestinal
 Acizii biliari
• Sunt componenţi ai bilei
• Rolul:
1.Transport (AG).
2. Emulgatori.
3. Activează lipaza pancreatică.
4. La pH alcalin se găsesc sub formă de săruri
biliare (conjugaţi cu glicina sau taurina).
Structura acidului colic
Acidul colic, cunoscut și
sub numele de acid 3α,
7α, 12α-trihidroxi-5β-
colan-24-oic, este un
acid biliar primar. Acidul
colic, împreună cu
acidul dezoxicolic,
chenodezoxicolic, este
unul dintre acizii biliari
 Emulsificarea lipidelor alimentare
Sărurile biliare
interacţionează cu
lipidele alimentare şi
cu conţinutul
duodenal apos
stabilizând
particulele de lipide
alimentare şi
prevenind
coaleşcenţa lor.
Degradarea lipidelor alimentare sub
acţiunea enzimelor pancreatice
• TG alimentare, esterii de Col (EC ) şi fosfolipidele
(PL) sunt degradate enzimatic sub acţiunea
enzimelor pancreatice, a căror secreţie este
controlată hormonal

• Moleculele de TG sunt prea voluminoase pentru a fi

captate eficient de celulele mucoase ale vilozităţilor
intestinale.
Degradarea trigliceridelor alimentare în
intestine
• Are loc sub acțiunea lipazei pancreatice, o esterază care
îndepărtează preferenţial AG de la C1 şi C3, rezultând un amestec
de 2-monoacilglicerol şi AGL
Degradarea lipidelor alimentare sub
acţiunea enzimelor pancreatice
• Procolipaza, proteină secretată de
pancreas ca zimogen, este activată în
intestin de tripsină și se transformă în Procolipaza
colipază activă care leagă lipaza în
raport de 1:1. Colipaza acționează la
Tripsina
interfaţa moleculă lipidică - soluţie
apoasă și facilitează ancorarera și ↓
stabilizarea lipazei la substratul ei – Colipaza
trigliceridele (TG).
• Enterostatina acționează ca un hormon
de sațietate
Lipaza pancreatică (PL)

Enzima lipaza
pancreatică umană
(HPL), în complex cu
colipaza. Efectuează
primii pași în digestia
trigliceridelor (TG) in
duoden
Degradarea lipidelor alimentare sub
acţiunea enzimelor pancreatice
• Esterii de colesterol (EC) reprezintă 10-15 % din Col
alimentar, restul fiind prezent sub formă liberă

• EC sunt hidrolizaţi sub acţiunea colesteril-ester hidrolazei

pancreatice (colesterol esterazei potenţată de SB)
rezultând Col şi AGL.
Degradarea lipidelor alimentare sub
acţiunea enzimelor pancreatice
• Fosfolipidele (FL) sunt degradate până la glicerol, AG, acid fosforic
şi compuşi azotaţi în prezenţa fosfolipazelor pancreatice

A1, A2, C şi D-
FOSFOLIPAZE

• Proenzima fosfolipazei A2 este activată de tripsină şi are activitate

optimă în prezenţa SB.
Degradarea lipidelor alimentare sub
acţiunea enzimelor pancreatice
•Fosfolipaza A2 îndepărtează un AG de la nivelul atomului C2 al unui FL (fosfatidilcolina), produsul reacţiei fiind un lizofosfolipid –lizofosfatidilcolina

•AG de la nivelul atomului C1 este îndepărtat de Fosfolipaza A1, rezultând gliceril-fosforil-colina ce poate fi excretată în scaun, degradată sau reabsorbită.
 Controlul digestiei lipidelor
• Secreţia enzimelor hidrolitice pancreatice implicate în
digestia lipidelor alimentare din intestinul subţire este
controlată hormonal
 Colecistokinina (CCK) este produsă de mucoasa
jejunului şi a ileonului terminal, fiind un hormon peptidic
de mici dimensiuni produs ca răspuns la prezenţa
lipidelor şi a proteinelor digerate parţial la acest nivel
CCK determină contracţia vezicii biliare şi eliberarea
bilei (un amestec de SB, FL, Col liber) şi eliberarea
enzimelor digestive din celulele pancreatice exocrine.
 Absorţia lipidelor la nivelul
enterocitelor
• AGL, Col liber şi 2-
monoacilglicerolul în
asociere cu SB şi
vitaminele liposolubile
formează micelii mixte -
aglomerări de lipide
amfipatice care îşi expun
grupările hidrofile la
exterior şi cele hidrofobe
la interior, solubile în
mediul apos al lumenului
intestinal.
 Formarea
micelelor mixte
 Absorţia lipidelor la nivelul enterocitelor
Miceliile ajung la nivelul marginii în perie a enterocitelor
unde are loc absorţia. Conţinutul lumenului intestinal este
separat de această membrană printr-un strat apos
Hidrofilia porţiunii externe a miceliilor favorizează
transportul lipidelor hidrofobe prin stratul apos şi marginea
în perie de unde acestea vor fi absorbite
 AG cu lanţ scurt şi mediu nu necesită prezenţa miceliilor,
iar Col este absorbit de enterocite în proporţie mică
(ezetimidul împiedică absorţia Col in intestin).
 Absorţia lipidelor la nivelul enterocitelor
• AG activaţi împreună cu 2-monoacilglicerolii
absorbiţi enterocitar sunt convertiţi la TG sub
acţiunea complexului enzimatic al TG sintazei
constituit din două enzime:
acilCoA-monoacilglicerol aciltransferaza şi
acilCoA-diacilglicerol aciltransferaza
Transportul sangvin al lipidelor exogene
de origine alimentară
1. Lipidele resintetizate se încorporează în
chilomicroni.
2. Chilomicronii sunt o clasă de lipopro-teine
plasmatice (LP), ce sunt formate din:
 trigliceride – 88%;
 colesterol şi colesteride – 4%;
 fosfogliceride – 7%;
 proteine specifice – apolipoproteine – 1-2%.
Chilomicronii – LP cu contoinut inalt de TG