METABOLISMUL

LIPIDELOR

Silvia Stratulat
dr.șt. med., conferențiar universitar
 LIPIDELE: STRUCTURA,
PROPRIETĂȚILE, ROLUL ȘI
CLASIFICAREA.

DIGESTIA ȘI ABSORBȚIA
LIPIDELOR.

METABOLISMUL
TRIGLICERIDELOR
 OBIECTIVELE:
1. Rolul biologic al lipidelor. Importanţa lipidelor în alimentaţie. Acizii graşi indispensabili (vit. F).
2. Clasificarea lipidelor (structurală, funcţională, după proprietăţile fizico-chimice).
3. Structura și proprietățile fizico-chimice ale lipidelor:
• – Acizii graşi saturaţi şi nesaturaţi.
• – Acilglicerolii – mono-, di- și triacilgliceridele
• – Glicerofosfolipidele – fosfatidilserina, fosfatidiletanolamina, fosfatidilcolina, fosfatidilinositolii.
• – Sfingofosfolipidele – sfingomielinele.
• – Glicolipidele – galacto- si glucocerebrozidele, sulfatidele, gangliozidele.
4. Digestia şi absorbţia lipidelor alimentare:
Structura şi rolul acizilor biliari. Scindarea triacilglicerolilor, fosfolipidelor, colesteridelor:
enzimele, produsele de hidroliză.
Absorbţia produselor de hidroliză a lipidelor.
Reglarea digestiei lipidelor (acţiunea colecistokininei, secretinei).
Dereglările digestiei şi absorbţiei lipidelor. Steatoreea pancreatică, hepatică şi intestinală.
5. Resinteza lipidelor în enterocite. Formarea, rolul și metabolismul chilomicronilor.
6. Metabolismul trigliceridelor. Biosinteza și catabolismul triacilglicerolilor: localizarea, reacţiile,
enzimele şi coenzimele, reglarea hormonală (acţiunea catecolaminelor, glucagonului, insulinei,
glucocorticoizilor).
7. Sursele şi căile de utilizare a glicerolului. Oxidarea glicerolului: reacţiile, enzimele, randamentul
energetic.
 LIPIDE
• Substanţe organice, insolubile în apă dar solubile
în solvenţi organici (eter, benzen, cloroform).

ROLUL:
1. Energetic - principala formă de depozitare şi de
transport a rezervelor energetice ale organusmului
(1g lipide=9,3kcal)
2. Structural - constituienţi structurali ai membranelor
celulare şi intracelulare
3. Izolator: termo; mecano-; electroizolator
4. Pot avea efecte biologice: sunt vitamine (A, D, E, K),
hormoni (h. steroizi), eicosanoizi
 CLASIFICAREA LIPIDELOR
I. Lipide non- hidrolizabile (non-saponifiabile) :

•Acizi grași
• Derivați ai lipidelor: •Alcooli, aldehide, hidrocarburi
superioare

• Terpene: Vitaminele liposolubile A, E și K

(constituite din unități izoprenice)

• Steroli și steroizi: Colesterol

Vitamina D
Androgeni și estrogeni (hormoni sexuali)
Gluco- și mineralocorticoizi
Acizii biliari
II. Lipide hidrolizabile (saponifiabile)
a. Lipide Simple – constau numai din 2 componente:
a) Trigliceridele sau triacilglicerolii - grăsimea
animală și uleiurile vegetale – lipidele de
rezervă: Esterii glicerolului și acizilor grași.

b) Cerurile: Esteri ai acizilor grași și un alt

alcool decât glicerolul;
b. Lipidele Complexe (lipide membranare)-
– constau din mai mult de două componente -
a) Fosfolipidele:
- glicerofosfolipidele – sunt compuse din glicerol,
acizi grași și acid fosforic unit cu un amino- sau polialcool.

- sfingofosfolipidele (sfingomielinele): sunt compuse

din sfingozină, acid gras, acid fosforic și colină; nu conțin
glicerol;

b) Glicolipidele (Sfingoglicolipidele):
- Cerebrozidele: sunt compuse din sfingozină, acid gras
și un monozaharid (glucoză sau galactoză).

- Gangliozidele: sunt compuse din sfingozină, acid gras

și un oligozaharid;

- Sulfolipidele: glicolipide ce conțin rest sulfat.

 CLASIFICAREA LIPIDELOR
1. după structura chimică (hidroliză):
LIPIDE

Nesaponifiabile Saponifiabile
lipidele monocomponente lipidele policomponente

Acizii grași, Terpenele

alcooli, Steroli și simple complexe
aldehide steroizi

Fosfolipi- Sfingolipi- Glicolipi-

Acilglicerolii Cerurile dele dele dele
 CLASIFICAREA LIPIDELOR

2. după proprietăţile fizico-chimice:

1. Lipide nepolare: 2. Lipidele polare:

• cerurile, • fosfogliceridele,
• glicolipidele,
• trigliceridele,
• sfingomielinele,
• colesteridele;
• colesterolul.
 CLASIFICAREA LIPIDELOR

3. după rolul biologic:

1. Lipide structurale sau protoplasmatice – din
componenţa membranelor biologice: fosfogliceridele,
glicolipidele, sfingomielinele, colesterolul.
2. Lipidele de rezervă – din ţesutul adipos (preponderent) –
trigliceridele.
3. Formele de transport sangvin ale lipidelor –
lipoproteinele plasmatice (LPP)
• STRUCTURA CHMICĂ A
LIPIDELOR
 AG – structura, proprietăţi
• AG- derivaţii hidrocarburilor alifatice ce conţin
gruparea carboxil
• Clasificarea AG:
1. După nr atomilor de C:
a. - AG cu nr par
b. - AG cu nr impar
2. După gradul de saturare:
c. saturaţi
d. nesaturaţi
3. După rolul fiziologic:
e. esenţiali (linoleic şi linolenic)
f. neesenţiali
Structura chimică a AG saturați

• CH3-(CH2)2-COOH butiric –C4

• CH3-(CH2)4-COOH caproic –C6
• CH3-(CH2)6-COOH caprilic – C8
• CH3-(CH2)8-COOH caprinic – C10
• CH3-(CH2)10-COOH lauric –C12
• CH3-(CH2)12-COOH miristic – C14
• CH3-(CH2)14-COOH palmitic –C16
• CH3-(CH2)16-COOH stearic – C18
 STRUCTURA CHIMICĂ A AG
mononesaturaţi

• AG nesaturaţi conţin una sau mai multe legături duble

etilenice care de regulă sunt între poziţia C9 şi C10 –cis
• Au configuraţia cis
a. palmitooleic (C16:1 cisΔ9)

• CH3- (CH2)5- CH=CH-(CH2)7-COOH

a. oleic (C18:1 cisΔ9)

• CH3-(CH2)7-CH=CH-(CH2)7-COOH
 AG polinesaturaţi

a.linoleic (C18:2cis Δ 9,12 )

• CH3-(CH2)4-CH=CH-CH2-CH=CH-(CH2)7-
COOH
a. linolenic (C18:3 cis Δ 9,12,15)
• CH3-CH2-CH=CH-CH2-CH=CH-CH2-
CH=CH-(CH2)7-COOH
a.arahidonic (C20:4,cis Δ 5,8,11,14)
• CH3-(CH2)4-CH=CH-CH2-CH=CH-CH2-
CH=CH-CH2-CH=CH-(CH2)3-COOH
3. Acizi grași nesaturați cu două legături duble –
CnH2n-3-COOH:

•acid linoleic C18:9,12 C17H31COOH

CH3-(CH2)4-CH=CH-CH2-CH=CH-(CH2)7-COOH

4. Acizi grași nesăturați cu trei legături duble –

CnH2n-5-COOH:

•acid linolenic C18:9,12,15 C17H29COOH

CH3-CH2CH=CH=CH2-CH=CH-CH2-CH=CH-(CH2)7-COOH
 5. Acizi grași nesăturați cu patru legături duble

CnH2n-7-COOH:

• acid arahidonic C20:5,8,11,14 C19H31COOH

Acizii grați polinesaturați: acidul linoleic, linolenic,

sunt acizi grași esențiali - ei nu se produc în
organismul uman și este necesar de ai primi din
surse exogene. Ei sunt componente indispensabile
ale alimentației.
 Proprietăţile AG
1. AG saturaţi până la C10 – sunt lichizi; mai sus
de C10- solizi. AG nesaturaţi – sunt lichizi
2. În cristale catenele hidrocarburilor saturate au
configuraţia de zig-zag
3. AG nesaturaţi prezintă izomerie cis-trans însă
formele naturale ale acestor – sunt izomerii cis
4. AG – puţin solubili în apă, solubilitatea scăzând
odată cu lungimea catenei
5. AG nu se află în stare liberă în celule şi ţesuturi
ci sunt legaţi covalent
6. AG nesaturaţi au t de topire mai joasă
comparativ cu cei saturaţi--- lungimea mică şi
prezenţa legăturilor duble cresc fluiditatea
 GLICERIDE
( acilglicerolii, grăsimi neutre)

• Sunt esteri ai glicerolului cu AG

• După nr grupărilor alcoolice esterificate din glicerol deosebim:
monogliceride;
digliceride;
trigliceride
 Rolul TAG
1. Constituie grăsimea de rezervă din
ţesuturi - rol energetic
2. Izolator
• TAG din ţesutul uman cuprind următorii AG:
• Oleic-45%, palmitic-25%, linoleic – 8%,
palmitooleic – 7%, stearic- 7% şi alţii -7%
• Sunt:
• simpli R1=R2=R3
• micşti
 Proprietăţile TAG
1. Sunt determinate de natura şi numărul de AG
constituienţi
2. Insolubile în apă, solubile în solvenţi organici
3. TAG ce conţin AG saturaţi – solide(grăsimi, unt)- de
origine animală
4. TAG ce conţin AG nesaturaţi – consistenţă lichidă
(uleiurile vegetale)
5. Prin hidroliza enzimatică (se produce în intestin sub
acţiunea lipazei) se scindează în glicerol şi 3AG
6. Prin hidroliza alcalină (KOH, NaOH) –glicerol+săpunuri
7. Prezenţa AG nesaturaţi – proprietatea de a adiţiona
halogenii la dublele legături
8. Sub acţiunea luminii, căldurii – se autooxidează
Glicerofosfolipidele (fosdogliceride)

• Derivaţi ai acidului
fosfatidic
• Reprezentanţii:
1. fosfatidilcolina (lecitina)
2. Fosfatidiletanolamina
(cefalina)
3. Fosfatidilserina
4. Fosfatidilinozitol
Fosfatidilserina
Fosfatidiletanolamina (cefalinele)
Fosfatidilcolina (lecitina)
Fosfatidilinozitolul
 Rolul fosfogliceridelor
• Rolul:
1.Structural
2.Fosfatidilcolina cu 2 resturi de palmitil
este componentul principal al
surfactantului pulmonar, ce acoperă
alveolele şi împedică colapsul la expiraţie
3.Fosfatidiletanolamina – sunt abundente în
ţesutul nervos
4.Fosfatidilinozitolul- rol în procesul de
transmitere a semnalelor extracelulare
 Proprietăţile FL
• Lecitinile şi cefalinele –au caracter amfipatic (au structură bipolară:
prezenţa resturilor acil – hidrofobe şi a sarcinilor electrice: sarcina
negativă – restul a fosforic; sarcină pozitivă – gr alcool)
• Fosfatidilserinele au sarcină negativă
• Fosfatidilinozitolul- are un caracter puternic acid
Fiecare glicerofosfolipid include:
 O regiune hidrofilă polară: acidul fosforic și
substituentul polar (X)
 O regiune hidrofobă nepolară – radicalii hidrocarbonici
ai acizilor grași (R1, R2).
 Glicerofosfolipidele sunt, astfel, amfipatice. Ca rezultat, în mediul apos
lipidele vor fi aranjate într-un strat dublu continuu. Porțiunile polare a
moleculelor constituente vor fi orientate spre exteriorul bistratului, iar
porțiunile nepolare se vor amplasa în interior.
Sraturile duble lipidice formează
membranele celulare:
 Sfingolipidele
• Derivaţi ai sfingozinei
• Sunt abundente în substanţa nervoasă albă, cenuşie,
nervii periferici , splină şi eritrocite
• Toate sfingolipidele conțin sfingozina – un aminoalcool
nesaturat cu catenă lungă.

• Rolul:
Sfingomielina- componente ale membranei celulare
(nervoasă), întră în compoziția tecii de mielină care inconjoară
și izolează axonii neuronilor mielinizați – de aici și provine
denumirea sa.

Proprietăţi: amfioni, au caracter amfipatic

 SFINGOZINA ȘI CERAMIDA

sfingozina

Sfingozina +AG= ceramidă

Sfingomielina: ceramida+ rest de
fosforilcolină
 Glicolipide
(Glicosfingolipidele)
• -includ ceramida legată glicozidic de
monozaharide (hexoze) sau oligozaharide
• nu cuprind fosfor
1. Cerebrozide
2. Sulfatide
3. Gangliozide
 Glicolipide
(Glicosfingolipidele)
1. Cerebrozide – se află
abundent în substanţa
albă a creierului; în
nervi.
Structură: ceramida (AG-
24C)+βGal (mai rar β
Gl)
Proprietăţi: nu au sarcină
electrică; au caracter
amfipatic
SULFATIDE:
 3. Gangliozide:
• sunt prezente în toate ţesuturile în cantităţi mici, mai abundente în
substanţa cenuşie a creierului; în nervi și joacă un rol important în
recunoașterea și interacțiunea celulară. Componenţa glucidică se
găseşte pe faţa externă a membranelor
• au rol în transmiterea impulsului nervos dea lungul sinapselor (fac
parte din receptorii acetilcolinei)
Structură: ceramida (AG-stearic)+oligozaharid (Gal+Gl) legat de 1,
2 sau 3 resturi de a sialic (NANA +Nacetilgalactoz (glucoz)amină)
• la pH=7 au sarcină negativă
• Glicosfingolipidele sunt determinanții grupelor sanguine:
 Gangliozide:
GM1-gangliosida conține un rest de acid sialic. GM1 are proprietăți
fiziologice importante și se implică în numeroase mecanisme de activitate
și reparație a neuronilor
 Steroizii - sterolii

• Sunt derivaţi ai ciclului pentanoperhidrofenantren

(steranului –C17)
 Colesterolul
• Sterol C27
• Origine animală (lipseşte în plante)
• Solid, alb, insolubil în apă
• Rol:
• 1. structural (MB – Col liber)
• 2.Precursorul tuturor compuşilor
steroidici (vitaminei D, acizilor biliari,
hormonilor steroizi) Cholesteryl Ester

• 2 forme: liber şi esterificat

O

R C O
Structura chimică a colesterolului
liber
STRUCTURA CHIMICĂ A COL
ESTERIFICAT

Cholesteryl Ester

R C O
 Acizii biliari

• Se sintetizează în ficat din colesterol

• Structură: steroizi C24 cu 2 sau 3 grupări OH şi la sfârşitul
catenei laterale au gr carboxil
AB primari:
• colic,
• chenodezoxicolic
Structura chimică a AB

12

7
3

Acidul colanic Acid colic

(3,7,12-trihidroxicolanic)

AB sunt derivați ai acidului colanic:

Acidul dezoxicolic (3,12-dihidroxicolanic)
Acidul chenodezoxicolic (3,7-dihidroxicolanic)
Acidul litocolic (3-hidroxicolanic)
Structura chimică a AB
 Acizii biliari
• La PH alcalin se găsesc sub formă de săruri
biliare:conjugaţi cu glicina (predomină în alimentaţie
glucidele) sau taurina (predomină în alimentaţie proteinele):
• Glicocolic sau taurocolic
• Glicochenodezoxicolic sau taurochenodezoxicolic
• Astfel în bilă se găsesc doar sărurile biliare

acidul glicocolic acidul taurocolic

 Acizii biliari
• Bacteriile intestinale:
1. pot înlătura Gly şi taurina din sărurile biliare
regenerând AB;
2. pot converti AB primari în AB secundari prin
îndepărtarea unei grupări OH
• A colic ---- a dezoxicolic
• A chenodezoxicolic------a litocolic
 Acizii biliari
• Rolul:
1. proprietăţi de solubilitate (micele în apă şi
au capacitatea de a solubiliza alte lipide)
2.Transport (AG)
3.Emulgatori
4.Activează lipaza pancreatică
 Digestia şi
absorbţia lipidelor
 Importanţa lipidelor în
alimentaţie.

• Aportul alimentar de lipide necesar zilnic - 80g.

• Principalele lipide ale raţiei alimentare sunt: TAG
(90%); FG; Col liber şi esterificat.
• Lipidele alimentare sunt sursa AG indespensabili –
linoleic şi linolenic.
• Funcţionarea normală a organismului necesită un
consum minim obligatoriu de vitamine liposolubile
( A,D,E,K )
 Digestia lipidelor alimentare
• Digestia lipidelor începe în stomac sub acțiunea lipazei
linguale (secretată de glandele de la baza limbii,
rezistentă la pH-ul gastric acid) și lipazei gastrice.

• Ambele acționează asupra TAG care conţin AG cu catenă

scurtă (mai puţin de 12 atomi de C, prezente în grăsimile
din lapte)
Digestia lipidelor alimentare
• La nou născut, ambele lipaze „acide” sunt importante în
digestia grăsimilor din lapte ce reprezintă principala sursă
de calorii
• Digestia TAG din lapte are loc în poziţia 3, rezultând 1,2
diglicerid
 !!! Lipazele ”acide”
• Lipaza linguală și lipaza gastrică au un rol important la
persoanele cu insuficiență pancreatică – fibroza chistică (FC)

• FC este o afecțiune autozomal recesivă, consecință a

mutațiilor la nivelul genei care codifică proteina CFTR (Cystic
Fibrosis Transmembrane Conductance Regulator) - care
funcționează asemeni unui canal de clor la nivelul epiteliului.
• Proteina codificată de această genă controlează secreția
glandelor exocrine din numeroase organe
• Mutațiile genei CFTR determină scăderea secreției de clor și
creșterea reabsorbției de sodiu și apă având ca urmare
îngroșarea secrețiilor și afectarea funcției sistemului
bronhopulmonar, sistemului digestiv, reproductiv
!!! Mecanism fiziopatologic
Gena defectivă

Proteina patologică

blocarea sau funcţionarea improprie a canalelor de clor la nivel

celular

perturbări ale secrețiilor de la nivelul diferitelor organe și sisteme

secreții aderente, vâscoase si secreția sudorală bogată in electroliți

 Digestia lipidelor în intestin
1. pH alcalin - bicarbonaţii sucului pancreatic
2. prezenţa AB (compuşii majori ai bilei) care conduc la:
a. emulsionarea lipidelor alimentare,
b. activarea enzimelor lipolitice;
c. absorbţia produselor finale ale digestiei.

3. Prezenţa enzimelor lipolitice: lipaza, colipaza, fosfolipaza A2,

colesterolesteraza
 Digestia lipidelor în TGI

• În intestin - chimul din stomac este neutralizat de

bicarbonaţii sucului pancreatic şi intestinal.

• Grăsimile se supun emulsionării sub acţiunea sărurilor

AB.

• Peristaltismul intestinului ajută la fărâmiţarea picăturilor

mici de grăsime, iar sărurile AB împiedică contopirea
picăturilor mici de grăsime
 Digestia TAG
• lipazei pancreatice:
1. Este o glicoproteidă, PH=8

2. Lipaza pancreatică acționează împreună cu colipaza (procolipaza sub

acţiunea tripsinei - colipază) și are specificitate pentru legăturile alfa 1,3
- MAG și AG.
 Digestia fosfolipidelor (FL)
• fosfolipazei A 2 (activată de tripsină, Ca; acționează în
prezența sărurilor AB) – îndepărează AG de la nivelul
atomului de carbon 2 al FL- formând lizofosfolipidul
•
 Digestia fosfogliceridelor
• AG de la nivelul atomului C1 poate fi îndepărtat de
lizofosfolipază, rezultând gliceril-fosforil-colina ce
poate fi excretată în scaun, degradată sau reabsorbită.
 Digestia Col
• Colesterolesteraza pancreatică (activată de AB)
scindează Col esterificat în Col şi AG
Produsele finale ale digestiei lipidelor:

1. Acizii graşi
2. Monogliceridele
3. Colesterolul
4. Lizolecitina
 Reglarea digestiei
• Secretina - stimulează eliberarea de către ficat şi pancreas a unei
soluţii apoase bogate în bicarbonat ce neutralizează aciditatea
conţinutului intestinal, pH-ul devenind favorabil acţiunii enzimelor
pancreatice

Colecistochinina (CCK) determină:

• contracţia vezicii biliare şi eliberarea bilei (un amestec de săruri
de AB, FL, Col liber)

• la nivelul celulelor exocrine pancreatice - eliberarea enzimelor

digestive

• reduce motilitatea gastrică, astfel conţinutul gastric ajungând mai

lent în intestinul subţire
 Absorbţia lipidelor
• La nivelul porţiunii superioare a intestinului
subţire;
• sunt absorbite prin difuzie simplă sau prin difuzie
micelară (sub formă de micele: picături lipidice
mici, la formarea cărora participă sărurile AB).
• Prin difuzie simplă sunt transportaţi: AG cu
catena scurtă și medie – sunt transportați la ficat
de către albumine
• AG cu catena lungă, 2 monoacilglicerolul, Col
liber se absorb cu ajutorul sărurilor AB sub formă
de micele
 Ciclul entero-hepatic

• AG +AB formează o soluţie micelară şi pătrund în spaţiile

intervilozitare de la nivelul jejunului proximal unde AG se
absorb.

• Sărurile AB rămân în lumen, participând la solubilizarea şi

transportul altor lipide. Abia în porţiunea distală a ileonului
sărurile AB se absorb printr-un mecanism activ.

• Prin sistemul portal trec în ficat (se reînnoiesc)– bila ---

intestin - circulaţia entero-hepatică a acizilor biliari.
 MALABSORBȚIA LIPIDELOR

• Malabsorbţia lipidelor caracterizată prin creşterea excreţiei

lipidelor în scaun – steatoree

• Biliară, hepatică (colestază, litiază biliară)

• pancreatică (pancreatite)
• intestinală (enterite)

• Consecințe: malabsorbția vitaminelor liposolubile; AG

esențiali; apare retard de creștere, tulburări neurologice și
oftalmologice
 RESINTEZA LIPIDELOR ÎN
ENTEROCITE
• Rolul: sinteza lipidelor specifice organismului uman
din monomeri lipidici de origine alimentară

• Asigurată de:
• specificitatea enzimelor
• utilizarea ac. graşi activați

• Se produc: trigliceride, colesteride şi fosfogliceride

 RESINTEZA LIPIDELOR ÎN
ENTEROCITE

• MAG + 2 R-CO-S-CoA TAG+ 2 НS-CoA

•
• Lizolecitină + R-CO-S-CoA lecitină + НS-
CoA
•
• Colesterol + R-CO-S-CoA colesterol
esterificat + НS-CoA
RESINTEZA LIPIDELOR ÎN ENTEROCITE
 Resinteza lipidelor

• Moleculele lipidelor reconstituite împreună cu cantităţi

mici de proteină sunt încorporate în chilomicroni (CM)

• CM sunt secretaţi în vasele limfatice ce drenează

intestinul şi la nivelul canalului toracic trec în plasmă.

• CM – transportă TAG exogene – de la intestin la

ţesuturi
 LIPOPROTEINELE (LP)
• LP- sînt complexe lipoproteice, alcătuite din componente
lipidice (TAG, FL, Col, colesteride) şi proteice.
• Componentele proteice sînt denumite apolipoproteine
(Apo).
• miez hidrofob - lipidele nepolare (TAG şi esterii Col)
• învelişul hidrofil - lipidele amfipatice (FL, Col) şi Apo
• LP cuprind şi cantităţi mici de glucide (sub formă de glicoproteine).
 LIPOPROTEINELE (LP)
Rolul LP
1. Transportul lipidelor exogene şi endogene
2. Participă la păstrarea compoziţiei lipidice a
membranelor
3. Reglează procese metabolice celulare
Rolul Apo:
4. componente amfipatice a LP
5. oferă situsuri de recunoaştere pentru R de pe
suprafaţa celulelor
6. sunt activatori sau inhibitori ai E ce participă la
metabolismul lor
 Metodele de separare

• Ultracentrifugare
• Electroforeză.
 LIPOPROTEINELE
LIPOPROTEINEL ULTRACENTRIFU ELECTROFOREZ
E GARE Ă
chilomicronii chilomicronii chilomicronii

VLDL LP cu densitate pre -  - LP

very low density foarte mică
lipoproteins
LDL, LP cu densitate  - LP
low density mică
lipoproteins
HDL, LP cu densitate  - LP
high density mare
lipoproteins
 APOPROTEINELE
Apo LP Locul sintezei Rolul

A -I HDL intestin, ficat Constituent major al HDL.

Activator al LCAT. Legarea de
receptorii HDL şi transportul
invers al Col
A-II HDL intestin, ficat Rol structural Activator al TGLH

A-IV CM, HDL intestin, ficat Activator al LCAT. Transportul

invers al Col
B-48 CM Intestin Secreţia chilomicronilor

B-100 VLDL, ficat Biosinteza şi secreţia VLDL.

LDL, IDL Legarea cu receptorii specifici
pentru LDL (exercită un feedback
negativ asupra sintezei Col)
 APOPROTEINELE
Apo LP Locul sintezei Rolul

C-I CM, VLDL, t ficat Activator al LCAT (in vitro)

HDL
C-II CM, VLDL, ficat Activator al
HDL lipoproteidlipazei
C-III CM, VLDL, ficat Inhibitor al lipoproteidlipazei
HDL
D HDL ficat Transportor de Col
esterificat între diverse LP

E IDL, CM, Ficat, macrofage Legarea cu receptorii apo E

VLDL (E3/4) din hepatocit.
Legarea cu receptorii B/E
din ţesut (E4/4).
 ENZIMELE IMPLICATE ÎN METABOLISMUL
LIPOPROTEINELOR
ENZIMA FUNCŢIA

Lipoproteidlipaza (LPL) Hidroliza TAG din CM şi VLDL

Trigliceridlipaza hepatică (TGL-H) Hidroliza TAG din resturile chilo şi

Lecitincolesterolaciltransferaza
(LCAT)
Acilcolesterolaciltransferaza
(ACAT)
Proteina de transfer al esterilor
colesterolului (PTEC)
Hidroximetilglutaril-CoA-reductaza Enzima reglatoare în calea de
(HMGCoA-R)
IDL
Esterificarea colesterolului pe
suprafaţa HDL
Esterificarea colesterolului în
ţesuturi
Transferul CE de pe LDL şi HDL
pe CM şi VLDL, iar al TAG – în
sens invers
sinteză endogenă a Col
 Enzime implicate în metabolismul
lipoproteinelor
• Lipoproteinlipaza endotelială (LPL-aza):
- localizată în ţesutul adipos, miocard, musculatura scheletică,
glanda mamară;
Rol: - hidroliza TAG din CM și VLDL
Activată de apo CII; inhibată de apo CIII
• Lecitin-colesterol-acil-transferaza (LCAT) plasmatică-
sintetizată în ficat şi înglobată în HDL;
• Rol - în îmbogăţirea miezului LP cu CE
lecitină + Col 2-lizolecitină + CE
Lizolecitina hidrofilă părăseşte LP, iar Col liber din periferia LP,
esterificându-se devine mai hidrofob şi pătrunde în miezul
particulei LP.
• Acil-CoA-colesterol acil transferaza (ACAT) intracelulară-
catalizează esterificarea Col; rol în depozitare intracelulară a CE
METABOLISMUL CHILOMICRONILOR

• Sunt sintetizaţi în celulele mucoasei intestinale

şi încorporează lipidele resintetizate (alimentare)
(TAG- 85-90%, Col).
• Particulile primare cuprind apo-B48 şi apoA.

• ROLUL: transportă lipidele exogene din intestin

spre țesuturi și ficat

• CM sunt prezenţi în plasmă după îngerarea

grăsimilor. După 6-7 ore de la îngestia de
grăsimi CM dispar din sînge.
METABOLISMUL CHILOMICRONILOR

• După sinteză sunt secretaţi în vasele limfatice

care drenează intestinul şi la nivelul canalului
toracic trec în plasmă.
• În plasmă CM primesc Apo C şi E de la HDL
 Catabolismul chilomicronilor
• În prima etapă
a. sub acţiunea lipoproteinlipazei (LPL, activată de
apo C-II) TAG sunt hidrolizate în AG+glicerol.
Ţesuturile utilizează AG pentru oxidare (muşchi
scheletici, miocard), depozitare (ţesut adipos),
secreţie de grăsimi (glanda mamară).
b. pe când Col, FL, Apo C sunt transferate pe HDL.
CM devin resturi CM
A două etapă
constă în captarea resturilor de CM de către ficat,
facilitată de apo E (interacţionează cu E-receptorii
din hepatocit) unde sunt degradate. Pe această cale
ajunge la ficat o parte din Col exogen şi cel intestinal
 Type I hyperlipoprotemia

Apo E
mediates uptake
 Patologia
• Deficitul înăscut de LPL- hiper-CM-emie
Mărirea c% CM, TAG, depunerea TAG în ţesuturi
(xantoame)
• Anomalia sintezei de Apo B-48 –
imposibilitatea formării CM şi transportului
lipidelor exogene
TAG se acumulează în celulele intestinale; este
perturbată absorbţia lor; ele fiind eliminate prin
masele fecale – steatoree
În sânge: micşorarea lipidelor totale; TAG; Col
•METABOLISMUL
TRIGLICERIDELOR
 Sinteza TAG
• 2 căi:
1. calea monoacilglicerolului: are loc
în peretele intestinal (enterocite) din
produşi absorbiţi (resinteza
lipidelor).
2. calea glicerolfosfatului: în toate
ţesuturile (activă: ţesutul adipos şi
ficat)
1. calea monoacilglicerolului

• TAG împreună cu FL, Col, proteine sunt

incorparate în CM şi secretaţi mai departe în
vasele limfatice.
II. calea glicerolfosfatului
 Originea glicerol fosfatului
• În ficat:
• În ţesut adipos
SINTEZA TRIGLICERIDELOR ÎN
FICAT
• Glicerolfosfatul se obţine atât din glucoză
(dihidroxiaceton fosfat), cât şi prin activarea
glicerolului captat din plasmă (provenit din lipoliza
TAG din ţesutul adipos şi din chilomicroni);
• AG provin din:
• Sinteza de novo din glucoză;
• Din plasmă prin captarea din fracţiunea “AG liberi”.

• După sinteză TG sunt încorporate în VLDL

şi apoi secretate în plasmă, fiind sursă de AG
pentru ţesuturile extrahepatice.
 Pre--LP (VLDL)
• sintetizate în ficat din lipidele endogene
• au un conţinut ridicat de lipide (90-93%): 55-65%
TAG, 12-18% FL, Col esterificat 12-14% şi Col
liber 6-8%.
• VLDL sunt prezente în plasmă după îngerare de
raţii bogate în glucide
• cuprind apo B-100 ,
• Funcţia principală- transportul TAG sintetizate în
ficat spre ţesuturile extrahepatice.
• în plasmă primesc apo C (apo CII) şi apo E de la
HDL.
 Catabolismul VLDL
• La nivelul ţesuturilor extrahepatice sub
acţiunea LPL-azei TAG din VLDL se scindează
în AG şi glicerol.
• Odată cu scăderea TAG are loc:
a. pierderea de apo C-II care trece pe HDL
b. Îmbogăţirea cu esteri de Col, furnizat de HDL -
astefl VLDL sunt transformate în IDL.
• IDL – o parte sunt catabolizate în ficat prin
interacţiunea cu E-R,
• iar alta - sunt transformate în LDL.
 VLDL

CE
PL ,TAG

HDL

Choleteryl Ester Transfer Protein

 Patologia
• Steatoza (infiltraţia grasă a ficatului) –
acumularea grăsimilor în ficat
• Cauza: amplificarea sintezei TAG în ficat sau
perturbarea căilor de sinteză şi transport (export)
de VLDL
• Acţiune protectoare o au factorii lipotropi: Met;
proteine bogate în Met; grăsimile nesaturate;
vitamina E – ele favorizează exportul TAG
hepatice
SINTEZA DE TRIGLICERIDE ÎN ŢESUTUL
ADIPOS
• Reprezintă modalitatea de stocare a
excesului caloric, lipidic sau glucidic, al
organismului;
• Glicerol fosfatul se obţine în exclusivitate din
DHAP (lipogeneza este dependentă de glicemie
şi insulinemie);
• AG provin din:
• Sinteză de novo din glucoză (o cantitate f. mică);
• Hidroliza TG (lipoliza);
• Hidroliza TG din chilomicronii şi VLDL din plasmă (cu
ajutorul lipoprotein lipazei)
 Mobilizarea TAG din ţesutul
adipos – lipoliza tisulară
- TAG sunt forma de depozitare a excesului caloric al
organismului în ţesutul adipos; un adult (40 ani, 70 kg)
cuprinde 15 kg de ţesut adipos ----7-8 săptămâni
- Lipoliza se intensifică în perioadele a jeun, inaniție, stres
și activitate fizică intensă

- Are loc sub acțiunea a trei enzime: TG-lipaza- (lipaza

hormon sensibilă), DAG-lipaza, şi MAG-lipaza (prezente
în exces) până la glicerol și 3 AG
 Trigliceridlipaza
• cunoscută ca “lipaza hormonsensibilă”.
• Enzima este convertibilă prin fosforilare –
defosforilare.
• Forma fosforilată este activă.
• A: catecolaminele (adrenalina), glucagonul,
somatotropina, cortizolul, ACTH, TSH.
• I: insulina, prostaglandina E, acidul nicotinic,
AG liberi.
 Soarta AG şi glicerolului:

• AG sunt transportaţi spre ţesuturi de albumina serică,

unde:
1. se supun  oxidării - acetil-CoA (pentru a obţine ATP
sau poate fi utilizat la sinteza Col, corpilor cetonici).
2. se activează şi participă la sinteza TAG, depozitate în
ţesutul adipos
3. difuzează în plasmă şi circulă sub formă de AG liberi
(sunt captaţi de ţesuturile periferice: muşchii scheletici,
miocard, rinichi, ficat)

Eritrocitele şi creierul nu pot utiliza AG ca sursă de energie

 Soarta glicerolului:

• Glicerolul nu poate fi folosit de ţesutul adipos,

lipsit de glicerol kinază; el difuzează în plasmă de
unde ajunge la ficat şi rinichi

• Glicerolul:
1. Sinteza de TAG
2. Sinteza glucozei - gluconeogeneză
3. Oxidează pînă la CO2 şi H2O
 Oxidarea glicerolului – în ficat
localizat: citoplasma

E1 glicerolkinaza E2 glicerolfosfatDH