LIPIDELE

1. CONSIDERATII GENERALE
1.1 CLASIFICAREA LIPIDELOR
2. ACIZI GRASI
2.1 ACIZI GRASI SATURATI
2.2 ACIZI GRASI NESATURATI
2.3 HIDROXI-ACIZI GRASI
2.4 PROPRIETATILE ACIZILOR
3. ALCOOLI COMPONENTI AI LIPIDELOR
4. LIPIDE SIMPLE
4.1 GLICERIDE
4.2 CERIDE
4.3 ETOLIDE
4.4 STERIDE SI STEROLI
5. LIPIDE COMPLEXE
5.1 GLICEROFOSFOLIPIDE ( GLICEROFOSFATIDE )
5.2 GLICEROAMINOFOSFOLIPIDE
5.3 SFINGOLIPIDE

1. CONSIDERATII GENERALE

Lipidele reprezinta o clasa importanta de substante naturale care se gasesc in toate celulele
vegetale .Lipidele intra in constitutia nucleului ,protoplasmei, in mitocondrii , cloroplaste ,
microzomi ,etc . Au un rol structural si energetic foarte important . Sub forma de lipoprotide se
gasesc in toate organismele vii.
Lipidele se gasesc in natura atat sub forma libera ,ca substante de rezerva in seminte ,fructe ,
tesuturi subcutanate ,etc . , cat si asociate cu proteinele ,sub forma de complexe lipoproteice ,mai cu
seama in protoplasma si in diferite tesuturi .
Lipidele se mai numesc si grasimi.
Sub aspectul solubilitatii ,lipidele se deosebesc de glucide si protide ,care sunt solubile in apa si
insolubile in solventi organici.
Din punct de vedere chimic majoritatea lipidelor sunt esteri naturali ai alcoolilor cu acizii
grasi.

1.1 CLASIFICAREA LIPIDELOR

Dupa compozitie lipidele se clasifica in doua grupe mari :

- lipide simple
- lipide complexe

Dupa natura alcoolului lipidele se clasifica in :

- gliceride -esteri ai glicerolului cu acizii grasi
- ceride -esteri ai monoalcoolilor superiori cu acizii grasi
- etolide -esteriai hidroxiacizilor
- steride -esteri ai sterolilor cu acizii grasi
 1
2. ACIZI GRASI

Acizii grasi sunt acizi organici care intra in constitutia lipidelor .Acizii grasi care se intalnesc
frecvent in natura au un numar pereche de atomi de carbon .
Acizii grasi ,dupa forma catenei carbonice , pot fi aciclici sau ciclici . Cei aciclici pot fi liniari
sau ramificati .

2.1 ACIZI GRASI SATURATI

Acizii grasi saturati sunt cei mai raspanditi acizi grasi din natura .Sub aspectul catenei carbonice
sunt de doua feluri :
- cu catena carbonica liniara
- cu catena ramificata
Principalii acizii grasi :
- acizi cu catena liniara : acid butiric( unt de vaca ) ,acid capronic (unt de vaca,ulei de palmier),
acid caprilic ( unt de vaca si ulei de cocos) , acid caprinic (unt de vaca si ulei de cocos) , acid lauric
(seminte de Lauraceae ,ulei de cocos ), acid miristic (seminte de Myristiacaceae ,ulei de cocos ),
acid palmitic (grasimi vegetale,animale si grasimi umane) ,acid stearic (grasimi animale si
vegetale) , acid arahic (ulei de arahide si de cacao ) ,acid behemic (ulei de arahide ,uleiuri vegetale
de crucifere ,leguminoase ) ,acid lingoceric ( uleiuri vegetale ,bacterii,creier ), acid cerotic (ceara de
albine ,ceruri ,bacterii ,uleiuri vegetale ), acid melistic (ceara de albine ).
- acizi cu catena ramificata : acid izobutiric ( unt de vaca ,fuzel ) ,acid izovalerianic
(fructe ,seminte ) ,acid izovalerianic ( fructe ,seminte ) , acid tuberculostearic ( bacili tuberculosi ),
acid ftioic ( bacili tuberculosi ).

2.2 ACIZI GRASI NESATURATI

Acizii grasi nesaturati dupa numarul dublelor legaturi din molecula pot fi acizi monoetenici ,ce
contin o singura dubla legatura si polietenici ,ce contin mai multe duble legaturi .
Acizii grasi cu mai multe duble legaturi au un rol important in procesele de metabolism . Ei se
numesc acizi grasi esentiali si sunt sintetizati numai de plante .Animalele si-i procura din hrana.

2.3 HIDROXI-ACIZI GRASI

Hidroxi-acizi grasi contin in molecula pe langa gruparea carboxilica ,gruparea hidroxilica si
pot fi monohidroxilici ,sau polihidroxilici ,saturati sau nesaturati .

2.4 PROPRIETATILE ACIZILOR GRASI

Acizii grasi saturati sunt substante solide la temeperatura obisnuita ,cu exceptia acizilor
butiric ,capronic ,tuberculostatic ,care sunt lichizi . Cei nesaturati sunt lichizi la temperatura
camerei , cu exceptia acidului erucic ,care este solid.
Punctele de topire cresc odata cu cresterea catenei carbonice . Solubilitatea acizilor grasi scade
odata cu cresterea greutatii moleculare .
Din punct de vedere chimic ,acizii grasi saturati sunt stabili ,inerti ,se oxideaza greu . Acizii
grasi nesaturati sunt substante active ,care dau cu usurinta reactii de aditie la nivelul dublelor
legaturi .Prin aditie de hidrogen ,acizii grasi nesaturati se transforma in acizi saturati .
Datorita dublelor legaturi ,acizii grasi nesaturati se pot autooxida ,adica se pot combina cu
oxigenul din aer .In reactia de autooxidare un rol important revine si metilenului alilic .
Sapunurile sunt deci saruri ale acizilor grasi. In solutie sapunurile manifesta proprietati
tensioactive ,adica micsoreaza tensiunea superficiala a apei ,fac spuma ,curata petele de grasime,
emulsioneaza uleiurile si alte lichide hidrofobe.
 Acizii grasi cu alcooli formeza esteri.

3. ALCOOLI COMPONENTI AI LIPIDELOR

Alcoolii care intra in constitutia lipidelor naturale nu sunt prea numerosi ,dar sunt destul de
diferiti sub aspectul structurii moleculare .Ei pot fi alcooli mono- sau polihidroxilici ,aciclici sau
ciclici ,saturati sau nesaturati ,azotati sau neazotati ,etc.
Dintre alcooli monohidroxilici saturati ,aciclici,se mentioneaza alcoolul cetilic,alcoolul
stearilic,alcoolul mirilic .Toti acesti alcooli se gasesc in ceruri ,in special in ceara de balena si ceara
de albine.
Dintre polialcooli cel mai important si cel mai raspandit esre glicerolul sau propantriolul.
Dintre alcoolii ciclcici cei mai importanti sunt mezoinozitolul si sterolii .
Aminoalcoolii contribuie la formarea lipidelor complexe. Dintre acestia cei mai importanti
sunt colamina ,colina, sfingozina si fitosfingozina .Colamina este cel mai simplu aminoalcool. Din
colamina prin metilare se obtine colina ,care intra in constitutia lecitinelor.
Sfingozina este un aminoalcool superior ,dihidroxilat si nesaturat.
In structura unor lipide se gasesc si aminoacizi ,glucide ,aldehide ,etc.Aceste substante se vor
prezenta cu ocazia desrierii diferitelor grupuri de lipide .

4. LIPIDE SIMPLE

4.1 GLICERIDE

Gliceridele sunt esteri naturali ai glicerolului cu acizii grasi. Se gasesc atat in regnul vegetal cat
si in cel animal ,fiind cele mai raspandite lipide .In cantitate mica se gasesc la animale in tesutul
subcutanat si in jurul organelor interne ,iar la plante in seminte (floarea-
soarelui ,ricin ,mac ,bumbac ,etc ).
Orice glicerida este formata dintr-o parte care deriva de la glicerol si o parte ce deriva de la
acizii grasi.
Gliceridele mixte sunt esteri ai glicerolului cu diferiti acizi grasi .Exemplu :
palmitooleostearina, stearopalmitooleina etc .

Obtinerea gliceridelor

Intr-u cat gliceridele se gasesc in cantitate mare in regnul vegetal si animal ,nu se pune
problema prepararii ci a extragerii lor din produsele naturale.
Uleiurile vegetale se obtin din seminte oleaginoase (floarea-soarelui ,canepa,
soia ,ricin ,mac ,bumbac ) si din pulpa unor fructe (masline) ,prin presare sau prin extragere cu
solventi selectivi.
Proprietati fizice
Gliceridele sunt insolubile in apa ,greu solubile in alcool rece si usor solubile in solventi
organici ( eter ,cloroform ,benzen ,acetona ) ,inclusiv in alcool cald .
Punctele de topire si de fierbere ale gliceridelor naturale nu sunt fixe .in aceleasi conditii de
presiune si temperatura ,deoarece ele nu sunt substante pure ,ci amestecuri de gliceride .
Dupa marimea punctelor de topire ,gliceridele se pot clasifica in 3 grupe :
– uleiuri – care sunt lichide la temperatura normala
– grasimi si unturi – care se topesc intre 20-30 grade C
– seuri – care se topesc la peste 35 grade C.
 Proprietati chimice . Reactia de hidroliza .
Prin hidroliza gliceridelor se obtine glicerol si acizi grasi.
In plante si animale hidroliza gliceridelor are loc sub influenta unor enzime lipaze . Hidroliza
gliceridelor este utilizata in scopuri tehnice pentru obtinera glicerolului pur si a acizilor grasi .

3
Reactia de saponificare

Prin reactia de saponificare se intelege reactia dintre grasimi si hidroxizii alcalini sau
alcalinopamantosi ,in urma careia rezulta un alcool si saruri ale acizilor grasi numite sapunuri.

Hidrogenarea grasimilor

Gliceridele care contin in molecula acizi nesaturati pot aditiona hidrogen la nivelul dublelor
legaturi .
Reactia de hidrogenare se foloseste in industrie ,pentru a transforma uleiurile cu miros neplacut
( ulei de peste , bumbac ,balena ) in grasimi comestibile , ce sunt utilizate in industria alimentara.

4.2 CERIDE

Ceridele sunt esteri naturali ai acizilor grasi cu monoalcooli superiori .Ele nu contin deci in
molecula glicerol .
Ceridele sunt substante albe-galbui ,unsuroase la pipait ,solubile in solventi organici si
insolubile in apa. Ceridele sunt substante rezistente la actiunea agentilor fizici si chimici ,nu
rancezesc si sunt greu hidrolizabile .
Dintre cerurile sarace in parafine se mentioneaza ceara de bumbac , ceara de trestie de zahar .
Dintre cerurile animale amintim ceara de albine care este formata din ceroat de ceril si
miricilat de miricil .
Lanolina bruta se gaseste in lana oilor .Este formata dintr-un amestec de ceride ,gliceride ,
steride ,alcooli liberi si hidrocarburi .Lanolina poate absorbi cantitati mari de apa fara sa se dizolve .
Pe aceasta proprietate se utilizeaza in cosmetica la prepararea cremelor si a altor produse .

4.3 ETOLIDE

Etolidele sunt lipide simple formate din hidroxiacizi superiori esterificati intramolecular. Se
gasesc numai in regnul vegetal ,predominat in cerurile unor conifere ( jnepeni ,ienuperi ,pin ).
Dintre principalii hidroxiacizi fac parte acidul sabinic si acidul iuniperic .

4.4 STERIDE SI STEROLI

Steridele sunt lipide simple care se gasesc in cantitate mica in toate organismele vegetale si
animale.
Steridele sunt esteri naturali ai acizilor grasi cu sterolii .Dintre acizii grasi se intalnesc in mod
frecvent acidul palmatic ,acidul stearic si acidul oleic .

Proprietatile sterolilor
Sterolii naturali sunt majoritatea izomeri trans ,optic activ ,legoviri ,cu exceptia coprosterolului
care este dextrogir,fiind izomer cis .
Sterolii formeaza cu acizii grasi esteri numiti steride .

Clasificarea si reprezentanti
 Sterolii dupa provenienta lor se clasifica in trei grupe mari :
– fitosteroli – caracteristici plantelor superioare si celor inferioare
– micosteroli – caracteristici ciupercilor
– zoosteroli – caracteristici organismelor animale

Fitosterolii se gasesc in cantitate mai mare in plantele superioare ,in semintele plantelor
oleaginoase , leguminoase si in boabele cerealelor .

Micosterolii se gasesc in ciuperci,bacterii ,drojdii etc. Cel mai cunoscut micosterol este
ergosterolul ,care a fost izolat pentru prima data in cornul de secara (secale cornutum ).

Zoosterolii .Dintre zoosteroli cel mai important din punct de vedere biologic este
colesterolul. El este si cel mai raspandit sterol ,predomina in organismele animale dar mai recent s-a
identificat si in plante ,in special in alge . In cantitate mare se gaseste in calculii biliari de unde-i
deriva numele .
Colesterolul pur este o substanta cristalina ,insolubil in apa ,solubil in solventi organici .
Colesterolul are un rol importamt deoarce are o actiune antihemolitica si antitoxica .Apara
organismul de actiunea unor substante hemolitice ( lizocetine ,veninuri ,saponine ) si a unor toxine
bacteriene . Are un rol important in reglarea permeabilitatii celulare .Ia parte la procesele de
imunizare , ajuta la absorbtia acizilor grasi .

5. LIPIDE COMPLEXE

Lipidele complexe reprezinta un grup de substante larg raspandite in natura ,fiind

indispensabile oricarei celule vegetale si animale . Ele predomina in regnul animal . In cantitate mai
mare se afla in tesuturile si oragnele cu activitate biochimica si fiziologica intensa : creier 30% ,
ficat 10% , inima 7% in membrana celulara etc . La plante se alfa in cantitate mai insemnata in
seminte si fructe . In organism lipidele complexe se gasesc in stare libera sau unite cu
proteinele ,formand lipoprotidele , ce au un rol fiziologic deosebit de important .
Lipidele complexe sunt solubile in solventi organici si insolubile in apa .Ele formeaza insa cu
apa emulsii stabile ,care favorizeaza extractia lor din uleiuri vegetale .

5.1 GLICEROFOSFOLIPIDE ( GLICEROFOSFATIDE )

Glicerofosfolipidele ,cu exceptia acizilor fosfatidici ,sunt diesteri ai acidului fosforic .

Glicerofosfolipidele impreuna cu gliceroaminofosfolipidele sunt cele mai raspandite lipide
complexe . Se gasesc in plante in cantitate mai mare in cloroplaste si in seminte .
Acizi fosfatidici . Acizii fosfatidici sunt cele mai simple lipide complexe din regnul vegetal .
S-au gasit in frunzele de varza creata ,in embrionii de grau ,in latexul arborelui de cauciuc ( Hevea
brasiliensis ) . In prezent s-au identificat in numeroase alte plante .
Inozitofosfatide . Inozitofosfatidele sau lipozitolii sunt lipide complexe destul de larg
raspandite in regnul vegetal . S-au identificat in plante de grau ,arahide , mazare , fasole ,boabe de
porumb ,ulei de soia .
Poliglicerofosfatide . Poliglicerofosfatidele sunt substante formate din doua molecule de acizi
a-fosfatidici si din glicerol . Se gasesc in cloroplaste , cromatofori ,bacterii etc.

5.2 GLICEROAMINOFOSFOLIPIDE

Lecitinele . Lecitinele sunt cele mai raspandite lipide complexe .In cantitate mai mare se afla
in galbenusul de ou ( 10% ) de unde s-au extras pentru prima data , in creier ( 6% ) , in maduva
oaselor ( 5% ) , ficat ( 3% ) . In plante se gasesc mai cu seama in embrionii semintelor de
leguminoase si de cereale .
Lizocetinele . Lizocetinele sunt substante care se obtin din lecitine prin indepartarea pe cale
hidrolitica a unui acid gras nesaturat din molecula lor .
In veninul serpilor veninosi , al scorpionilor si viperelor exista o enzima numita lecitinaza A ,
care desface acidul gras nesaturat din molecula lecitinelor formand lizocetine .
5

Cefaline. Cefalinele se deosebesc de lecitine prin aminoalcool ,care ste colamina . Ele insotesc
lecitinele in organismele vegetale si animale . In cantitate mai mare se gasesc in creier .
Cefalinele se deosebesc de lecitine prin solubilitatealor in anumiti solventi . Ele sunt insolubile
sau greu solubile in alcool metilic ,etilic ( la rece ) ,si piridina ,pe cand lecitinele se dizolva cu
usurinta in acesti solventi .

Serinfosfatide . Aceste lipide se caracterizeaza prinprezenta serinei care formeaza cu acidul a-

fosfatidic un ester labil .
Serinfosfatidele ,avand doua grupari cu caracter acid prezinta o aciditate mai pronuntata decat
restul lipidelor .
Lecitinele , cefalinele si serinfosfatidele se gasesc in natura de cele mai multe ori impreuna .
Ele au multe proprietati asemanatoare . Sunt substante cu culoare alba-
galbuie ,tensioactive ,formeaza in solutie amfiioni .

5.3 SFINGOLIPIDE

Sfingolipidele contin in molecula lor aminoalcooli caracteristici cum sunt

sfingozina ,dehidrosfingozina si fitosfingozina .

Sfingolipidele predomina in regnul animal , in special in sistemul nervos . In ultimul timp s-au
descoperit si in plante superioare si inferioare , precum si in microorganisme .

Sfingofosfolipidele . Sfingomielina este o substanta care se gaseste in teaca mielinica a

axonilor si in creier . Este formata din sfingozina , acid fosforic ,colina si acizi grasi ( acid
lingoceric , nervonic , cerebronic , aplmitic , stearic etc . )

Sfingoglicolipide . Cerebrozide si cerebrine .Cerebrozidele sau glicolipidele contin in

molecula lor sfingozina sau fitosfingozina ,acizi grasi . Ele nu contin fosfor .
Cerebrozidele se gasesc predominant in sistemul nervos ,dar s-au identificat si in diferite plante
si ciuperci . Cerebrozidele din plante si ciuperci contin in general fitosfingozina .

Sulfatide. Sulfatidele sunt cerebrozide care contin in molecula si sulf .

Rolul sulfatidelor in organism este putin cunoscut . Ele se gasesc mai cu seama in sistemul
nervos si in tesuturile plantelor ce nu continclorofila . In plante predomina sulfoglicogliceridele .
6