Sunteți pe pagina 1din 4

http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_substanteGlucidele%28nsm %29.html Digestia i metabolismul glucidelor n organismul omului, glucidele sunt substane cu rol energetic.

Ele furnizeaz organismului cele mai multe i mai accesibile calorii. Digestia i metabolismul acestor substane au ca produii finali dioxidul de carbon i apa. Digestia i absorbia glucidelor Doar carbohidraii cu mas molecular mic (monoglucidele, unele diglucide) pot traversa pereii intestinali pentru a ajunge n snge. Oligoglucidele i poliglucidele trebuie s sufere, anterior absorbiei intestinale, degradri prin care s se scindeze pn la monoglucide. Principala poliglucid prezent n alimente; amidonul, ncepe s se descompun nc din cavitatea bucal, sub aciunea enzimei ptialina, care este un ferment alcalin din saliv (amilaz salivar). Astfel, ptialina este amestecat cu alimentele i ncepe transformarea amidonului i a dextrinelor n maltoz. Scindarea moleculelor se continu n stomac, unde acidul clorhidric suprim activitatea ptialinei i nlocuiete degradarea enzimatic, cu o hidroliz acid. Procesul de degradare continu, cu un mai mare randament, ntr-un mediu alcalin, n duoden i n intestinul subire, sub aciunea amilazei pancreatice, i a celei intestinale, astfel nct, se ajunge n final la glucoz, monoglucid care traverseaz uor pereii intestinali.

Digestia i absorbia glucidelor Metabolismul energetic al omului este "planificat" s se desfoare cu prioritate pe baza glucidelor. Dac n organism se introduc cantiti mari de lipide i de carbohidrai, n maxim 24 de ore va avea loc arderea aproape complet a glucidelor, n timp ce lipidele vor rmne n bun parte neoxidate. Lipidele neoxidate se depun, mpreun cu cele derivate din metabolismul altor substane, n esutul adipos, pe termen lung. Dac n organism ajung cantiti mai mici de glucide, i acestea de provenien natural, fr absorbie rapid, metabolismul nu va avea destule resurse energetice, i va arde combustibilul de depozit, adic grsimile, desigur n condiiile unei alimentaii srace n lipide. Mai mult, o cantitate moderat de glucide cu absorbie lent, va iniia procesul de arderea a grsimilor, dac aportul caloric alimentar nu este mai mare dect energia consumat de corp. Principalul donor de energie celular este glucoza. Aceasta ajunge la esuturi fiind purtat prin fluxul sanguin. n funcie de provenien, esuturile folosesc 3 feluri de glucoz: - glucoza exogen (rezultat din hran), - glucoza endogen (rezultat din oxidarea glicogenului), - neoglucoza (glucoza provenit din neosinteze, deci din substane neglucidice).

http://www.referatele.com/referate/biologie/online2/Metabolismul-si-nutritia---glucide-lipideprotide-referatele-com.php

Glucidele se gasesc in proportie mare in alimentele de origine vegetala (grau, porumb, orez, fructe, legume, zahar, miere), si in cantitate mai mica cele de origine animala (lapte). In alimente, se gasesc cu structura chimica diferita: unele au molecula mica, monozaharide (glucoza, galactoza), altele au molecule duble, dizaharide (maltoza, lactoza), si in sfarsit altele, cu molecula cea mai mare, polizaharidele (amidon, glicogen, celuloza). Glucidele nu pot fi absorbite de organism decat in urma digestiei, care le transforma in molecule nozaharide, singurele capabile sa strabata bariera intestinala, sa treaca in sange si sa ajunga la ficat. Aici o parte se transforma prin sinteza in glicogen, ca substanta de rezerva, iar o alta parte trece in circulatia generala pentru a fi folosite de tesuturi si organe. Glucidele intra in compozitia citoplasmei si din ele se elibereaza aproximativ 60% din totalul energiei consumata de organism (1 gram de glucoza elibereaza 4,1 calorii). Eliberarea de energie se face prin oxidarea glucidelor in citoplasma si transformarea lor pana la apa si bioxid de carbon. La nevoie si glicogenul de rezerva din ficat poate fi transformat in glucoza (monozaharid) si trecuta in sange pentru consum. Nivelul glucozei in sange este mentinut constant 1-1,5 grame la litru. Cand glucidele sunt in exces, ele se pot transforma si in grasimi si se depun ca atare in organism.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Insulin%C4%83

Metabolismul glucidelor

Insulina este cel mai important hormon n metabolismul glucidelor. Insulina contribuie n primul rnd la micorarea concentraiei glucozei n snge. Aceasta mrete permeabilitatea membranei celulare pentru glucide. Insulina de asemenea particip la transformarea glucozei n glicogen (substan de rezerv), i la depozitarea glicogenului n ficat. Hipersecereia insulinic care are loc pe cale vagal, duce la o cretere a consumului tisular periferic de glucoz. Din aceast cauz n citoplasm are loc o sintez excesiv de lipide. Cunoscndu-se acest efect se bazeaz administrarea terapeutic de doze mici i repetate de insulin pentru a se obine un efect hiperponderal.

G Cooper, Cell, Societatea Americana de Microbiologie, p 72

US National Library of Medicine National Institute of Health Diabetul zaharat (DM): diabetul zaharat i Tulburri ale metabolismului carbohidratilor: Merck Manual professional "intoleran la lactoz" . Institutul National de Diabet si Boli digestive si rinichi (martie 2006) Galactozemia Universitatea din Utah, Genetica tiin Centrul de instruire. 2008.
Organismele vii au un schimb permanent de substanta si energie cu mediul inconjurator. Metabolismul reprezinta totalitatea transformarilor si proceselor care au loc in organismele vii. Metabolismul se desfasoara in secvente de reactii numite secvente metabolice, atunci cand un produs de reactie devine substrat pentru alta reactie.

n organismul omului, glucidele sunt substane cu rol energetic. Ele furnizeaz organismului cele mai multe i mai accesibile calorii. Digestia i metabolismul acestor substane au ca produii finali dioxidul de carbon i apa.

n metabolismul glucidelor denot diferitele procese biochimice responsabile pentru formarea de carbohidrati n organismele vi. Carbohidrantul cel mai important este glucoza , un zahar simplu ( monozaharida ), care este metabolizat de ctre aproape toate organismele cunoscute. Glucoza si alti carbohidrati sunt parte dintr-o mare varietate de ci metabolice n specii: plantele sintetizeaza hidrati de carbon de la gazele atmosferice prin fotosintez stocarea energei fiind absorbit pe plan intern, de multe ori sub form de amidon sau lipide . Componentele din plante sunt consumate de animale i utilizate drept combustibil pentru respiratia celulara . Energia obinuta din metabolismul este, de obicei, stocata temporar n cadrul celulelor n form de ATP . Organisme capabile de respiratie aeroba metaboliza glucoza si oxigenul pentru a elibera energie cu dioxid de carbon si apa ca produse secundare.

Amidonul, celuloza ambele fiind polimeri de glucoz, sunt dezasamblate n timpul digestiei i absorbite ca glucoz. Unii carbohidrati simpli au propriile lor cai de oxidare enzimatic , la fel ca glucidele mai complexe. Lactoza, de exemplu, in prezenta enzima lactaz urmeaz s fie mprit n componentele sale de monozaharide. Metabolismul glucozei este foarte importanta ca surs de energie pentru celulele muscular, n creier i de celule roii din snge .

Glucoreglarea
Glucoreglarea este meninerea unor niveluri constante de glucoz n organism, si este parte a homeostaziei Hormon de insulin este semnalul primar de reglementare, cand este prezent, aceasta provoac mai multe celule sau tesuturi pentru a prelua glucoza din circulaie. Absena acestuia oprete absorbia glucozei n celule. Deoarece nivelul de glucoz circulator este n mare msur determinat de aportul de carbohidrati dietetici, dieta controleaz principalele aspecte ale metabolismului, prin intermediul insulinei. La om, insulina este produsa de celulele beta din pancreas. Indiferent de nivelul de insulina, glucoza nu este eliberata n snge de la depozitele de glicogen interne din celule musculare. Hormonului glucagon , pe de alt parte, are un efect opus cu cel al insulinei, fornd conversia de glicogen n celulele hepatice la glucoz, care este apoi eliberat n snge. Celulelor musculare, cu toate acestea, le lipseste capacitatea de a exporta glucoza in sange. Eliberarea de glucagon este precipitata de un nivel sczut de glucoz din snge. Alti hormoni, n special hormon de cretere , cortizolul i anumite catecolamine au aciuni glucoreglatorii similare cu glucagonul.

bolile omului datorate metabolismului glucidic


1.Diabetul zaharat, este un grup de boli metabolice n care o persoan are ridicat nivelul de zahr din snge , fie pentru c organismul nu produce suficienta insulina , fie pentru c celulele nu raspund la insulina care este produsa. Acest zahar din sange produce simptome clasice de poliurie (urinare frecventa), polidipsie (sete) si polifagie (foame crescuta). 2.Intoleranta la lactoza este incapacitatea de a digera si metaboliza lactoza , un zahr gsit n lapte. Aceasta este cauzata de o lipsa de lactaza , enzima necesar pentru a descompune lactoza in sistemul digestiv, i se manifesta prin simptomeca: dureri abdominale , balonare , flatulen , diaree , grea etc. 3.Intoleran la fructoz poate referi la:

Fructoza malabsorbita este o tulburare digestiva a intestinului subire n care operatorul de transport fructoz n enterocite este deficitar Intoleran la fructoz ereditara este o afectiune ereditara cauzata de o deficienta de enzime hepatice care metabolizeaz fructoz

4.Galactozemie este o boala rara genetica metabolic, tulburare care afecteaz abilitatea unei persoane de a metaboliza zahrul n mod corespunztor. 5.Boala de stocare de glicogen (GSD) este rezultatul unor defecte n prelucrarea de glicogen sintez sau defalcarea n cadrul muchilor , ficatului , i n alte tipuri de celule. GSD are dou clase de cauza: genetice i dobndite. GSD genetic este cauzat de orice eroare innascuta de metabolism (defect genetic, enzimatic ).