Ministerul Agriculturii,Dezvoltarii Regionale si Mediului din Republica Moldova

Universitatea Agrara de Stat din Moldova

Catedra:Biotehnologii in zootehnie
Tema:Genetica sexului

A efectuat: Zghibarta Cristina

studenta anu2,grupa 1
Facultatea de Medicina veterinara

A verificat: Balan Diana

doctor in biologie
conferentiar universitar interimar

Chisinau 2019
CUPRINS:

1)Generalitati
2) Determinarea cromozomială a
sexului. Teoria echilibrului în
determinarea sexului.
3) Problema reglării sexului la
animale.
4) Ereditatea caracterelor legate de
sex.
5) Caractere limitate şi controlate
de sex.
BIBLIOGRAFIE:

1)Nicolae Bucataru “Genetica”(pagina94-

119)
2)https://
ro.wikipedia.org/wiki/Sisteme_genetice_d
e_determinare_a_sexului
3)
http://www.horticultura-bucuresti.ro/ima
ges/pdf/Genetica.pdf
Caracterele sexuale de ordin morfologic, anatomic, fiziologic, comportamental sunt foarte
bine exprimate la animale şi la om. La plantele superioare ele sunt mai putin distincte
deoarece diferentele dintre exemplarele mascule sau femele se limitează adeseori numai la
structura aparatelor florifere. Caracterele sexuale primare sunt controlate genetic (cele care
asigură formarea unui anumit gen de celule sexuale, diferente în structura organelor de
reproducere), iar caracterele sexuale secundare sunt sub influenta sistemului hormonal
( vocea la om etc). Sexualitatea prezintă importantă prin faptul că asigură variabilitatea
genetică a populatiilor. În cursul evolutiei, selectia naturală actinează pe fondul acestei
varaiabilităti imense, care permite supravietuirea şi reproducerea indivizilor celor mai bine
adaptati la conditiile noi de mediu. Reproducerea sexuată reprezintă tipul de înmultire cel
mai răspândit în lumea plantelor şi animalelor, ea realizându-se foarte diferit pe scara
evolutiei organismelor. Prin reproducerea sexuată alogamă se asigură încrucişarea între
indivizi diferiti genotipic, care determină creşterea vigorii şi a capacitătii de adaptare a
organismelor, fenomen cunoscut sub denumirea de heterozis
La un număr însemnat de specii de animale şi plante, sexul este
determinat de o pereche de cromozomi denumiŃi cromozomii
sexului sau heterozomi. Unul din sexe este homogametic (produce
un singur tip de gameti) şi se notează, de regulă cu XX, iar celălalt
sex este heterogametic (produce două tipuri de gameti) şi se
notează cu XY sau XO. La unele specii de plante şi animale în
determinismul sexului sunt implicati mai multi heterozomi.
Pînă la descoperirea rolului cromozomilor sexuali existau peste 500 de
teorii conform cărora se presupunea că se determină sexul la mamifere. Dar
odată cu elucidarea acestuia a fost demonstrat ca sexul depinde de starea
homogametică sau heterogametică a cromozomilor de sex. Există mai
multe scheme de determinare a sexului.
Tipul Drosophila - se întîlneşte la toate mamiferele,
inclusiv om, la unele specii de peşti şi reptile, la musculiţa de
oţet. Femela este homogametică şi are formula
cromozomială XX, iar masculul heterogametic şi formula
cromozomială XY. În acest caz sexul descendentului depinde
de mascul, sau mai bine spus de tipul gameţilor produşi de
către mascul. Sex ratio este de 1:1.

Schema determinării sexului la bovine

P ♀ 58A XX x ♂ 58A XY

Gameţi: 29AX 29AX; 29AY

F1 ♀ 58AXX ♂58AXY
Tipul Abraxas - se întîlneşte la păsări,
majoritatea reptilelor, peştilor şi fluturilor.
Femela are formula cromozomilor de sex ZZ iar
masculul ZW, deci sexul depinde de femelă.
Sex-ratio este de 1:1.
Schema determinării sexului la găini
P ♀ 76A ZW x ♂76A ZZ

Gameţi: 38AZ; 38AW 38AZ; 

F1 ♂76AZZ ♀76AZW
Tipul Protenor- se întîlneşte la gîndacul roşu de
bucătărie, la cosaşi.În fond este asemănător cu tipul
Drosophila cu deosebirea ca masculul pe parcursul
filogenezei „a pierdut” cromozomul sexual Y, formula
lui cromozomială fiind XO, şi deci are în cariotip cu un
cromozom mai puţin decît femela.
Schema determinării sexului la gîndacul
roşu de bucătărie
P ♀ 22A XX x ♂ 22A XO
Gameţi: 11AX 11AX; 29AO
 
F1 ♀ 22AXX ♂22AXO
 ..TipulFumea - se deosebeşte la molie.Este
asemănător cu Abraxas cu deosebirea că femela
„a pierdut” cromozomul sexual W, formula
cariotipică fiind ZO, şi în acest caz femelele au cu
un cromozom mai puţin în genotip.

Schema determinării sexului la molie

P ♀ 2A ZO x ♂2A ZZ
Gameţi: AZ; AO AZ
 
F1 ♂2AZZ
♀2AZO
Tipul Habrobracon Juglandis- se întîlneşte la
viespile din specia Habrobracon, care de fapt se
dezvoltă pe cale partenogenetică, masculii fiind
haploizi iar femelele diploide, dar uneori printre
formele dipolide se întîlnesc şi masculi aceasta
explicîndu-se prin starea homozigotică a celor 9
alele de sex.
♀2n XaXbXcXdXeXfXgXh etc…
♂ n sau 2n XaXaXbXbXcXcXdXd etc…
CÎND SEXUL DEPINDE DE CONDIŢIILE DE MEDIU – SE ÎNTÎLNEŞTE
LA VIERMELE DE MARE BONELLIA VIRIDIS
C.Bridges, unul din colaboratorii lui T.Morgan experimentînd cu
musculiţa de oţet a ajuns la concluzia că la ea sexul nu depinde atît
de starea homo sau heterogametică a cromozomilor de sex, cît de
indicele de sex. Indicele de sex este raportul dintre cromozomii
sexuali X şi setul de autozomi. Aceasta se explică prin faptul că
genele „femenine” sunt localizate în cromozomii sexuali X iar cele
„masculine” în autozomi.
La formele normale indicele de sex este egal cu 0,5(masculi) şi 1
(femele), la formele intersexe indicile de sex se încadrează în
intervalul
 Indicilede la 0,5-1, la meta forme˃0,5 şi ˂1.
de sex- este raportul dintre cromosomii sexuali X şi setul de autosomi
♀ XX/2A 1
♂X/2A= 0,5
2AXXX = XXX/2A= 1,5 (metamascul)
2AXXY = XX/2A = 1
3AXXX = XXX/3A= 1
3AXXY = XX/3A = 0,67
3AXY = X/3A = 0,33
 Problema reglării sexului la animale

În practică uneori apare necesitatea

de a obţine mai mulţi indivizi de un
sex sau altul. În afara de o alimentaţie
corectă şi exploatare adecvată care
pot influenţa, deşi neînsemnat asupra
raportului dintre sexe, ştiinţa mai
dispune de unele metode care
influenţează asupra acestui raport.
Cele mai des folosite sunt:

a) centrifugarea
b) electroforeza
c) imunizarea
d) biostimularea
 .Centrifugarea spermei. Sub acţiunea forţei centrifuge
spermatozoizii care conţin cromozomul sexual X se
plasează la fundul eprubetei, cei cu Y la suprafaţa ei, în
dependenţă de unde se va lua sperma pentru
însămînţarea artificială se vor obţine mai mulţi
descendenţi de sex dorit, deşi sex-ratio poate varia
numai pînă la 55%.

Separarea spermei cu ajutorul electroforezei.În urma

electroforezei se separă sperma, spre anod migrează
spermatozoizii care conţin cromozomul sexual X, iar spre
catod cei cu Y, în dependenţă de faptul de unde se i-a
sperma pentru însămînţare se vor obţine mai mulţi indivizi
de sex dorit, sex-ratio poate ajunge cota de 80-
90%.Aceasta metodă se află şi la baza imunizării.
Imunizarea.Dacă animalul se imunizează cu
spermatozoizi care conţin cromozomul X,
organismul elimină citotoxine contra unor astfel de
cromozomi şi respectiv gametogeneza va fi
direcţionată în vederea producerii cromozomilor Y.
Sex-ratio-75%.
Prelucrarea spermei cu preparate chimice şi
biostimulatori.Această metodă a contribuit
la naşterea în descendenţă a mai multor
femele, totodată sporind şi numărul
mutaţiilor.

Concluzie:Toate aceste metode nu au o

răspîndire largă în practică pe motivul
scăderii fecundităţii şi prolificităţii.
 1.Hermafroditismul sau intersexualitatea este o tulburare de
dezvoltare sexuală caracterizată prin existenta simultana a ambelor
aparate reproducatoare; acestea pot fi prezente in totalitate sau
parţial, in diverse stadii de evoluţie.

Hermafroditismul poate fi:

a)Fals sau fiziologic

b)Adevărat sau genetic

Caracterele legate de sex sau înlănţuite cu sexul sunt
caracterele determinate de genele localizate în
cromozomii sexuali. În dependenţă de faptul care sex
este heterogametic se deosebeşte şi modul de
moştenire a acestor caractere.
Ereditatea caracterelor înlănţuite cu sexul, cînd
heterogametic este sexul mascul.
De la încrucişarea unei femele sănătoase XHXH cu un
mascul care suferă de hemofilie XhY, în F1 toată
Ereditatea caracterelor
înlănţuite cu sexul cînd
heterogametic este sexul
femel.
De la încrucişarea unei
găini porumbace ZAW cu
un mascul negru ZaZa, în
F1 se observă că toate
femelele vor fi de culoare
neagră, iar masculii de
culoare porumbacă,
raportul după fenotip fiind
de 1:1. În F1 se observă ca
cucoşeii au moştenit
caracterul mamei, iar
puicuţele pe cel al tatălui.
Acest fenomen de
transmitere a caracterelor
de la mama la fiu şi de la
tată la fiică se numeşte
transmiterea în cruciş a
caracterelor sau cris-
cross. În F2 raportul după
fenotip este de 50%:50%.
Caracterele limitate de sex sunt caractere controlate de gene
localizate în autozomi şi care se manifestă numai la unul dintre
sexe, deşi cota de participare a ambelor părinţi la formarea
acestora este egală. Specificul manifestării lor este limitat prin
particularităţile anatomo-fiziologice ale sexului.
Caractere controlate de sex- sunt prezente la ambele sexe însă au
un grad diferit de manifestare care depinde de statutul hormonal
al organismului.
Ereditatea caracterelor legate de sex cînd heterogametic es te sexul mascul

P ♀XHXH X ♂XHY
SĂNĂTOĂS Ă BOLNAV

GAMEŢI XH XH;Y
F1 ♀ XH XH ♂XH Y
SĂNĂTOĂSĂ SĂNĂTOS
Ereditatea caracterelor legate de sex cînd heterogametic este
sexul femel

Gameţi: ZA ; W Z a;

F1 ♀ ZaW ♂ ZA Za

negru porumbacă
Caractere limitate şi controlate de sex

Caracterele limitate de sex- sunt de

natură genetică (cantitatea de lapte,
numărul de oua,etc.)
Caracterele controlate de sex- sunt de
natură fiyiologică, gradul de
manifestare a acestora depinde de
statutul hormonal din organism.