Universitatea de Stat de Medicin şi Farmacie “Nicolae Testemi anu”

Catedra Farmacognozie şi Botanic farmaceutic

ORGANISME MODIFICATE
GENETIC
şi BIOSECURITATEA
UMAN în R.MOLDOVA

Sondaj şi prelucrare statistic

 ARGUMENTARE

Interesul fa de plante în calitate de surs esen ial pentru

alimenta ie s n toas şi materie prim pentru fitopreparate pe
parcursul ultimilor decenii este în creștere în plan mondial şi
na ional.

EXIST RESURSE NATURALE DESTULE

pentru satisfacerea necesit ilor mereu
crescânde a popula iei?!
 MILENIUL III ŞI ASPECTELE ECOLOGICE

Rezervioare, benzin rii

Catastrofe
Erup ii şi explozii nucleare Reactoare nucleare
CET - uri
petroliere în ocean

Transportul, sateli ii
cosmici... Tehnic primitiv ..

Arderea p durilor

Lucrul
manual..

Inunda ii...

Seceta... Grindin ... V t m tori...

Solu ia: INGINERIA GENETIC
Noi surse ob inute prin metode
ştiin ifice performante ...

REZULTAT!

Organisme modificate genetic

OMG !!!
Ast zi OMG sunt un
component al Naturii pe
Terra, care provoac
discu ii controversate în
plan biologic, ecologic,
medical, social, religios,
politic etc.
 Scopul lucr rii:
Evaluarea situa iei şi informa iei privind
organismele modificate genetic şi
biosecuritatea în R.Moldova

Obiectivele:
• întocmirea chestionarelor şi a schemei de
aplicare pentru evaluarea situa iei privind
OMG în R.Moldova;
• analiza informa iei actuale privind crearea,
testarea, cultivarea OMG şi a Cadrului Legal
mondial şi na ional privind biosecuritatea.
 ETAPELE CREERII OMG

1.Identificarea şi izolarea genei de interes

Gena de interes 2. Clonarea genelor de interes

Vector (plasmid)
3.Înserarea genei de interes în genomul gazd

Multiplicare = CLONAJ
Organismul modifcat genetic
 SCURT ISTORIC...
• 1970 - creat I molecula de ADN recombinant - "Era Geniului Genetic".
• 1973 - dintr-o bacterie E.coli – inofensiv , modest-provocatoare de
flatulen şi diaree, prin înserarea unei gene de Salmonella (toxinfec ii
alimentare letale) s-a ob inut un organism viu letal-agresiv.

1973 - I CONFERIN A DE BIOETIC ASILOMAR (CALIFORNIA)

• 1976 - crearea unei suşe E. coli capabil s produc insulin , care, pân
atunci era extras şi purificat din pancreas de vi el (Genentech)
• 1977 - prin inginerie genetica o bacterie va începe s produc hormonul
uman, somatostatina, realizare cu adevarat importanta pentru umanitate.

Geniul genetic p r seşte domeniul ştiintei fundamentale, devenind prin noile

biotehnologii create o ştiinta industrial .

In anii 1980, cercetatorii fac primele teste pentru obtinerea OMG de interes
economic:
• c pşunile, cu fructul rezistent la înghe .
• porumbul, rezistent la erbicide nespecifice (totale),
• sfecla, rezistent la erbicide nespecifice (totale),
• soia, rezistent la erbicide nespecifice (totale),
• cartoful, rezistent la gândacul de Colorado,
• bumbacul, rezistent la gomoz ,
• prunul, rezistent la plum-pox.
 Cutia Pandorei a fost deschis ,
• tomatele, pe list OGM înscriindu-se:
• rapi a,
• dovleacul,
• lucerna,
• cartoful bogat în amilopectine,
• porumbul rezistent la Ostrinia nubillalis, Diabrotica virginifera.
• cerealele perene,
• pomii fructiferi rezistenţi la focul bacterian,
• plante furajere tolerante la sărături şi la aciditate,
• cerealele tolerante la secetă şi arşită,
• cerealele capabile să fixeze azotul atmosferic
Lista poate prelungi pân la “plopul producător de pere”, care, deja, nu
mai este o poveste fantastic .
 RISCURILE şi EFECTELE NEDORITE
cauzate de OMG
• Includerea propriu-zis a ADN str in în cel
uman;
• Sinteza proteinelor transgenice noi, care pru
organismul uman pot fi toxice sau/şi alergice;
• OMG au gene marker, care confer rezisten a
la antibiotice în organismul uman;
• Genele de interes pot ataca sistemul imun;
• OMG – pericol pentru deteriorarea
genofondului natural existent;
• OMG – impact “-” asupra mediului ambiant
(insecte, microflora aerului şi solului etc.).
CULTIVAREA OMG
mln ha
Cultivarea OMG pe teritoriul Americii
0%
20%

50%

30%

SUA Argentina, Brazilia Canada, Paraguay

 Evolutia suprafetelor cultivate cu
plante modificate genetic in lume
Anul/
Cultura Soia Porumb Bumbac Canola Dovlecel Papaya Cartof Total

1996 0,5 0,3 0,8 0,1 -- -- <0,1 1,7

1997 5,1 3,2 1,4 1,2 -- -- <0,1 11,0

1998 14,5 8,3 2,5 2,4 0,0 0,0 <0,1 27,8

1999 21,6 11,1 3,7 3,4 <0,1 <0,1 <0,1 39,9

2000 25,8 10,3 5,3 2,8 <0,1 <0,1 <0,1 44,2

2001 33,3 9,80 6,8 2,7 <0,1 <0,1 <0,1 52,6

2002 36,5 12,4 6,8 3,0 <0,1 <0,1 -- 58,7

2003 41,4 15,5 7,2 3,6 <0,1 <0,1 -- 67,7

2004 48,4 19,3 9,0 4,3 <0,1 <0,1 -- 81,0

2005 54,4 21,2 9,8 4,6 <0,1 <0,1 -- 90,0

2006 58,6 25,2 13,4 4,8 -- -- -- 102,0

În UE doar 2 culturi MG sunt
autorizate sa fie cultivate:

1. Porumbul Bt de la Monsanto
MON810
2. Cartoful Amflora de la BASF.

!!! Soia şi tomatele MG – cultivarea

este interzis pe teritoriu UE
 Situatia cultivarii porumbului
modificat genetic in UE (ha)
Tara 2006 2010
Spania 53.700 75.150

Franta 5.000 21.200

Republica Ceha 1.290 5.000

Portugalia 1.250 4199

Germania 250 2.685

Slovacia 30 900
 Producerea OMG în Uniunea Eropeană

0%
26%

74%

SPANIA CEHIA,SLOVACIA,POLONIA,ROMANIA,PORTUGALIA
 6 ri din UE
• Grecia,
• Austria,
• Ungaria,
• Polonia,
• Franta,
• Germania.

au luat decizia de a interzice cultivarea

porumbului MON810 din motive ecologice şi
de sanatate

Cele mai recente - Germania si Fran a

 Unele ri n/membre UE nu
cultiv OMG
• Norvegia,
• Elvetia,
• Islanda,
• Serbia,
• Montenegro etc.
• Elve ia a impus un moratoriu - OMG.
 Paradoxul OMG în EUROPA !!!
Majoritatea rilor UE se opun vehement cultiv rii
OMG, dar 36 de culturi MG pot fi importate şi
procesate pentru alimente şi furaje, în special
porumbul, soia, rapi a, sfecla de zah r, bumbacul
etc.

Din moment ce OMG sunt acceptate în

alimenta ie sau furajare, înseamn c UE chiar nu
este împotriva acestui înalt câştig tehnologic şi ar
fi doar o chestiune de timp pân le vor accepta şi
în cultur .
 Model de chestionar
• 1. Sexul: feminin masculin
• 2. Vârsta: 15-19 20-29 30-49 50-70
• 3. Ocupa ie: elev student angajat
• 4. Studii : Medii Superioare F/ă studii
• 5. Sti i ce sunt organismele modificate genetic? Da Nu Nu am auzit
• 5. Conusuma i OMG? Da Nu Nu ştiu.__________________________
• 6. Consuma i produse din OMG ? Da Nu Nu ştiu
• 7. Vre i s fi i consumatorii OMG? Da Nu Nu ştiu.
• 8. V teme i s fi i consumatorii OMG? Da Nu Nu ştiu.
• 9. De ce v teme i s fi i consumatorii OMG __________________________
• 10. Pot OMG s fie periculoase pentru om ? Da Nu Nu ştiu.
• 11. Pot OMG s fie periculoase pentru mediu ? Da Nu Nu stiu
• 12. Ce ne poate informa despre natura produsului? Realizatorul, eticheta, aspectul produsului.
• 13. Avem noi OMG pe pia a din R.Moldova? Da Nu Nu ştiu
• 14. Se cresc în R.Moldova OMG? Da Nu Nu ştiu
• 16. Vre i ca R.Moldova s fie produc toare de OMG? Da Nu Nu ştiu
• 17. Ce ri produc OMG? Concret ___________________________________
• 18. În R.Moldova este cadrul legal care ar asigura biosecuritatea uman ?
• Da Nu Nu ştiu_______________________________________________
19. Ce institu ii şi organe statale sunt responsabile de biosecuritatea uman privind OMG în
R.Moldova? concret__________________________________ 20. De ce crede i c s-au creat
OMG? Concret _________________________
• 21. La introducerea pe pia a produselor ce con in OMG sau OMG este necesar s se
solicite aprobarea autorit ilor? Da Nu Nu stiu
• 22. Crede i c se duce eviden a intr rilor OMG în ar ? Da Nu Nu stiu
23. A i întâlnit produse etichetate modificate genetic ? Da Nu____________
• 24. Etichetele produselor informeaz suficient? Da Nu Nu stiu
26. Sunt interesele consumatorului suficient protejate prin cadrul legal actual? Da
Nu Nu stiu
27. Care vor fi paşii Dr în cazul suspec iei c produsul este modificat genetic?
Solicitaţi informaţie de la realizator Solicitaţi actele de provienienţă a produsului
Discutaţi cu administratorul centrului comercial Sesizaţi organele administrative statale
Alte acţiuni (concret)______________________________
• 28. Crede i c consumatorii pot influen a politica statului privind introducerea,
comercializarea, utilizarea OMG în R.Moldova? Da Nu Nu stiu
• 29. Vre i s participa i la ac iuni concrete pentru a influen a politica statului privind
introducerea, comercializarea, utilizarea OMG în R.Moldova? Da Nu Nu stiu Nu
ma priveşte
• 30. Sugestii, opinii (concret)________________________________________

OPINIA TA CONTEAZ !
MUL UMIM PEMTRU COLABORARE!
 CARACTERISTICA LOTULUI de INTERVEVIA I

Total: 150 intervevia i; 48% - sexul feminin; 62% - sexul masculin

Elevi, liceul “Gaudeamus” Studen i, UTM Personal medical,

pacien i, Spitalul MAI
Studen i a diferitor facult i, USMF “Nicolae Testemi anu”

Farmacie Medicin general Stomatologie

Caracteristica lotului de intervevia i
dup categoria de vârst şi studii

80

70

60
Studii
superioare
50
Studii
medii
nefinisate
40

30

20

10

0
Studii superioare Studii medii
nefinisate
1. A i auzit de OMG?
2. Şti i ce reprezint OMG?

Informaţie: au auzit de OMG/ştiu ce reprezintă OMG

120
%

100

80

60

40 Au auzit de OMG

20
Ştiu ce reprezint OMG
0
Elevii liecului Studenţi Studenţi UTM Pacienţi
Gaudeamus USMF Spitalul MAE

Loturile analizate

Coraportul procentual între au auzit de OMG şi cunosc ce reprezint OMG

Sunte i consumatorii OMG?
18%
17%

0%

Da Da
Nu Nu
18%
Nu stiu Nu stiu
65%

82%

Liceul “Gaudeamus” Personalul medical, pacien i,

Spitalul MAI

25%

35%

Da Da

Nu Nu
50%
Nu stiu Nu stiu
65%

0%
25%

USMF “Nicolae Testemi anu” UTM

În toate loturile analizate, cu exep ia USMF, prevaleaz incertitudinea

 Vre i s fi i consumatori de OMG?
0%

6% 18%
13%

Da Da
Nu Nu
81% Nu stiu
82% Nu stiu

Elevi, liceul “Gaudeamus” Studen i, UTM

0%
0%
14%
13% 35%

Da Da
Da
Nu 65% Nu
Nu
Nu stiu Nu stiu
Nu stiu 86%
87%

Farmacie Medicin General Stomatologie

0%
0%
20%
13%

35%
Da
Da
Da Nu
Nu
65% Nu 80% Nu stiu
Nu stiu
Nu stiu
87%

20-29 ani 30-49 ani 50-70 ani

Personal medical, pacien i, Spitalul MAI
Primul animal modificat genetic pentru consum:
Somonul uriaş
 Un somon ce creşte de 2 ori mai repede
decât este normal va fi primul animal
modificat genetic disponibil pentru
consumul uman.
 În mod normal, somonul nu creşte în
timpul iernii şi durează trei ani pentru a
se maturiza complet.
 Totuşi, prin implementarea unui
material genetic de la un peşte
oceanic asem n tor iparului,
cercet torii americani au reuşit s
creeze un peşte ce creşte la m rime
complete în doar 18 luni.
 Ei speră că somonul steril modificat
genetic poate oferi o modalitate eficientă
şi sigură de a creşte acest peşte în
fermele piscicole, astfel ca specia
sălbatică să fie lăsată în oceane.
 Administra ia american pentru
Alimente şi Medicamente analizeaz
acun dac somonul atlantic modificat
genetic, numit AquAdvantage, este
sigur pentru alimenta ie. Peştele ar
putea ajunge în supermarketuri într-un
an (inform. Este din a.2012).
 Totuşi, ecologiştii se întreabă dacă
somonul steril este sigur pentru
consumul uman şi se tem că acesta va
suferi mutaţii în natură şi se va putea
împerechea.
 Capra-paianjen
• Randy Lewis- profesor in
biologie moleculara din
universitatea Wyoming,
sintetizeaza proteine care se
considera ca ar fi in viitor
utilizate in producerea vestelor
antiglont, tendoane artificiale si
chiar a hainelor.
• Aceasta substanta este matasea de
paianjen, mai dura decit otelul si
foarte flexibila.
• Dezavantajul este ca matasea
paianjenului nu poate fi obtinuta
atit de usor precum a viermilor de
matase.
• Deci Lewis, in colaborare cu
Nexia Biotechnologies, a gasit o
alternativa, metoda prin care
extrage proteina din matase din
laptele caprelor transgenice cu
gena propriu-zisa integrata in
ADN lor.
 Soarecele cancero-imun

in 2007, oamenii de
stiinta din Universitatea
Kentucky au descoperit
proprietatea unui
soarece imun la cancer.
 Aceasta se datoreaza
insertiei unei gene care
codifica proteina Par-4,
care distruge celulele
cancerigene fara a
afecta celulele normale.
 Enviropig
 Ca producator de cantitati
enorme de FOSFOR, materiile
fecale de porc pot avea un rol
determinant in lichidarea
speciilor marine, si generarea
gazelor toxice in atmosfera.
 Pentru a reduce acest
impact, Cecil Forsberg, in
Octombrie 2001, a creat in
laborator, porc transgenic
care produce fitaza- enzima
raspunzatoare de
inactivarea fosforului in
saliva
 Acesti porci au cu 75% mai
putin fosfor in reziduurile lor.
Tintarul-Steril
 Tintarii sunt purtatorii
multor boli infectioase,
printre care este febra
tropicala care nu are
tratament nici vaccin.
 Compania Oxitec, in
colaborare cu guvernul
Malaysian testeaza o
noua metoda: de a
steriliza tintarii masculi,
fiind eliberati in mediu sa
nu poate fertiliza
femelele.
 Vaca producatoare de lapte uman
 Oamenii de stiinta chinezi sustin ca au creat vaci
MG, care pot produce lapte asemanator cu cel
uman. Astfel, cercetatorii chinezi au introdus
gene umane in 300 de vaci pentru a reproduce
calitatea laptelui matern.
 Oamenii de stiinta sustin ca laptele
obtinut de ei contine nutrienti care
intaresc sistemul imunitar al copiilor si
ii protejeaza de infectii. Ei spera sa
convinga producatorii de lapte, dar si
protectia animalelor sa permita
comercializarea laptelui de vaca
"umanizat" in magazine.
 Demersurile lor sunt insa constestate de numerosi
critici care sustin se indoiesc de siguranta laptelui
provenit de la animale modificate genetic, precum si
efectul mutatiei asupra acestuia, potrivit
telegraph.co.uk.
Coordonatorul studiului, profesorul Ning Li, sustine
insa ca laptele modificat genetic este la fel de bun de
baut precum cel natural de vaca.
 In plus, in timp ce laptele de vaca obisnuit nu este
potrivit pentru bebelusi pentru ca pooate crea
problem de absorbtie si digestie, cel modificat genetic
contine cantitati potrivite de nutrient pentru
dezvoltarea armonioasa a copiilor.
 De asemenea, profesorul a adaugat ca momentan
cercetarile continua si ca oamenii de stiinta si-au
propus ca in zece ani laptele modificat genetic sa se
comercializeze in magazinele din intreaga lume.
Pui-producator de medicamente
 Oul de gaina ar putea produce
in viitor medicamente ce ar
salva vieti, in viziunea unei
echipe din Edinburgh, Scotia.
 Helen Sang din Universitatea
Roslin afirma ca proteinele
extrase din albusul de ou sunt
mai eficiente decit cele
sintetice folosite in industria
farmaceutica.
 Sang sustine ca urmatorul
pas este producerea oului
modificat care contine
anticorpi impotriva
gastroenteritelor de origine
virala.
 Ideea ar fi ca copiii vor minca
albusul de ou modificat
genetic ceea ce ii va proteja
de maladii intestinale.
 Aplicatii.
!!Bioformarea antitrombinei!!

1)O gena umana care codifica antitrombina este

introdusa in oul fertilizat al unei oite.
2) Ouăle modificate sunt implantate în uterul
surogaturilor, care dau naștere la descendenți
transgenici
3) Descendenții transgenici vor produce antitrombina
umană în laptele său, care poate fi apoi extrasa și
Important!!! purificata.
În fiecare an, capra transgenică poate produce o
cantitate de antitrombină echivalentă cu 90.000 de donări de sânge uman.
 Vaccinul contra hepatitei B.
-vaccinurile obisnuite se bazeaza pe folosirea agentilor infectiosi
inactivati sau atenuati.

*Prin tehnologia ADN recombinat se produc exclusiv antigenele de

suprafata la care raspunde sistemul imunologic al organismului. Ca
urmare nu exista riscul infectiei.

*Se utilizeaza plasmide recombinate de la procariote si eucariote, precum

si genomuri de tip mitocondrial si cloroplastic pentru transferul de gene
in celulele de tip procariot si eucariot.
 Vaccinul cu chip de cartof
Experimentul a plecat de la constatarea ca aceasta leguma are o proteina capabila sa stimuleze
sistemul imunitar. Pentru a proba eficienta acesteia, cercetatorii au administrat unor voluntari intre
20 si 300 de grame de cartofi cruzi. Fiecare dintre persoanele voluntare era vaccinata inainte de
experiment, dar prezenta un nivel scazut de anticorpi. O parte dintre voluntari a primit cartofi
modificati genetic, cealalta parte, cartofi obisnuiti.

Rezultate!! :
*Nici unul dintre participanti, carora li s-au administrat cartofi obisnuiti, nu prezenta un
numar mai mare de anticorpi
*Intre 19 si 33 dintre voluntarii din al doilea grup, cel care a primit cartofi modificati genetic,
aveau nivelul anticorpilor crescut.
Multe alte vaccinuri au fost exprimate în diferite plante.
De exemplu, vaccinuri contra: rabiei, holerei, diareei călătorului, cariei
dentare, cancerului de colon, infecţiilor pulmonare, hepatitei B, Helicobacter
pylori (cauza ulcerului), citomegalovirusului, virusului Norwalk, ş. a. (Hood,
Jilka 1999, Walmsley, Arntzen, 2000).
În curs de dezvoltare este vaccinul comestibil împotriva hepatitei B
cultivat în banan . Eficacitatea acestuia a fost demonstrată deja la şoareci.
De asemenea, se efectuează cercetări în privinţa porumbului MG pentru
prevenirea şi trata-mentul SIDA.
În mai 2001, savan ii Universit ii „Thomas Jefferson” au anun at
despre cercet rile în privin a spanacului MG, cu scopul de a ob ine
expresia proteinei HIV-supresoare, cu speran a ca aceasta s fie o cale
spre un vaccin eficient împotriva SIDA.
Spanacul

În mai 2001, savan ii Universit ii „Thomas

Jefferson” au anun at despre cercet rile în privin a
spanacului MG, cu scopul de a ob ine expresia
proteinei HIV-supresoare, cu speran a ca aceasta s
fie o cale spre un vaccin eficient împotriva SIDA.
Cercet torii au introdus gena care exprim proteina
HIV-supresoare într-un virus vegetal, ob inând astfel
inser ia materialului genetic în spanac.
Ulterior, planta începe s produc proteina
respectiv .
 Insulina cu ajutorul bacteriilor.
Insulina umană este crescută în laborator în interiorul bacteriilor
comune. Escherichia coli este de departe cel mai utilizat tip de bacterie,
dar drojdia este de asemenea folosită.

Mecanismul general:
1)Dintr-o proteina umana care produce insulina
se obtine AND-ul .
2)Cunoscind ordinea aminoacizilor in molecula
de insulina, producătorii introduc aminoacizii insulinei,
iar mașina de secvențiere conectează aminoacizii împreună.
3) Genele sunt incluse într-o plasmidă şi transferate în celula
bacteriei Escherichia coli.
 Insulina si ingineria
genetica.

1) Este identică structural şi funcţional cu cea umană.

2) Nu produce efecte secundare.
3) Nu induce retinopatii, nefropatii.
4) Nu are potential alergen.
5) Are aceleasi proprietati ca si insulina umana pancreatica.
6)Este cea mai pura insulina existenta pe piata farmaceutica pana in prezent.
7) Mai mult, studiile clinice au aratat ca este mai eficienta decat insulina
umana.
 Interferonul de 200 de ori mai
ieftin.
Interferonul reprezintă o clasă de proteine cu proprietăţi antivirale şi
antitumorale. Interferonul a putut fi sintetizat cu ajutorul culturilor de celule
umane.

În 1980 cercetătorii Gilbert şi Weissman au reuşit să transfere genele

interferonului la bacteria E. coli. cu ajutorul enzimei revers-transcriptaza
au reuşit să sintetizeze secvenţa de ADN corespunzătoare genelor
respective. Această secvenţă de ADN a fost apoi inclusă într-o plasmidă
care a fost transferată în celulele de E. coli.

În 1981 genele interferonului au fost transferate de către cercetătorii

americani în celulele drojdiei Saccharomyces cerevisiae, fiecare celulă de
drojdie fiind capabilă să sintetizeze până la 106 molecule de interferon.
Tutunul impotriva virusului
HIV.
Specialistii italieni au reusit sa obtina, din plante
de tutun modificate genetic, anticorpi umani care pot
neutraliza virusul care afecteaza in prezent mai bine de
60 milioane de oameni din intreaga lume.
Aceasta descoperire ar putea deveni in curand o strate
eficienta pentru reducerea raspandirii virusului in tarile
subdezvoltate care detin si cea mai mare rata de incidenta,
peste 95% dintre cazurile totale de infectie cu HIV.
Studiile de laborator care utilizeaza acest anticorp
se desfasoara in cadrul Universitatii Surrey din Marea Br
iar rezultatele preliminare obtinute indica un semn pozitiv
in ce priveste acest tratament.
 Care este realitatea?

Din p cate, în R. Moldova nu exist

nici o institu ie care ne poate informa
ce avem pe rafturile re elelor
comerciale ale magazinelor:
- sunt prezente alimente ce con in
OMG.
- nu avem alimente ce con in OMG.
 Agen ia na ional ucrainean de
standardizare „Ukrmetrteststandart” a
efectuat analiza produselor de pe pia a
lor şi au constatat c mul i produc tori
ascund faptul c folosesc OMG, printre
ei aşa br nduri:
„Kellogg`s”, „Nestle”, „Unilever”,
„Heinz Foods”, „Danone”,
„McDonald`s”, „Similac”, Cadbury’s”,
„Mars”, „Coca-Cola” sau „PepsiCo”,
dar şi o mul ime de produc tori
ucrainieni de mezeluri, col unaşi şi alte
produse din carne.
 Dup o tur prin re elele mari de
magazine alimentare din orasul Chişin u,
s-au g sit produse importate din Ucraina,
care se reg sesc pe „lista neagr ” a
Ukrmetrteststandart:
 caşcavaluri,
 fulgi de ov z,
 ciocolate,
 supe la plic,
 chipsuri,
 pesme i,
 b uturi carbogazoase.
Ele au în componen a lor adaosuri
alimentare, celebre sub numele
scurt „E-uri”, produse inclusiv din
OMG.
Câteva exemple de produse care le
con in sunt chipsurile „Liuks” (E
160a, E300, E304) sau b utura
carbogazoas „Letto”, care con ine
aditivii E621, E627 şi E631.
Companiile care utilizeaz OMG-uri sunt
produc toare de:
- ciocolat : Cadbury, Hershey's, Mars,
Snickers, Twix, Milky Way;
- b uturi r coritoare: Coca-Cola, Sprite,
Pepsi Co, 7 Up, Nesquik, Nestle;
- orez: Uncle Beans;
- sosuri: Knorr;
- ceaiuri: Lipton;
- biscui i: Parmalat.
 RISCURI DE SRiscurile
N TATE ÎN CAZUL
legate CONSUMULUI
de consumul OMG OMG
100

90

80

70

60
%

50
40

30
DA NU ŞTIU NU
20

10

0
Elevii liecului Studenţi Studenţi UTM Pacienţi
Gaudeamus USMF spitalu MAI

Loturile analizate

Personalul medical MAI Pacien i, vârsta 39-50 ani Pacien i, vârsta 51-70 ani
 Reprezint OMG risc pentru
mediul ambiant? 2%

Da
49%
49% Nu
Nu stiu

Elevi “Gaudeamus” (pacienţii Spitalului MAI)

12%

Da

50% Nu
Nu stiu
38%

Studen i USMF Studen i UTM

 Ce ar trebui s ne informeze despre natura
produsului (prezen a sau lipsa OMG)?

Farmacie Medicin general Stomatologie

Personalul medical a Spitalului MAI Pacien i a Spitalului MAI

A i întâlnit produse etichetate MG pe pia a
Moldovei ?

95,3%
100
90
DA NU
80
70
60
50
40
30 4,7%
20
10
0
 Ac iunile întreprinse în cazul suspec iei c
produsul este MG?

Elevi liceul „Gaudeamus” Studen i USMF şi UTM Medici şi pacien i,Sp.MAI

Ac iuni în cazul suspec iei produsului MG în func ie de ocupa ie

 Exist Cadrul legal în R.Moldova
privind OMG şi biosecuritatea?

33% 34%

Da
Nu
Nu stiu

33%

Elevi liceul „Gaudeamus” Studen i USMF şi UTM Medici şi pacien i,Spitalului MAE

Opinii privind Cadrul Legal Na ional şi OMG

 Cadrul Legal Na ional privind OMG
Una din abord rile Convenţiei privind diversitatea Biologică (Rio de
Janeiro, 1992) a fost securitatea biologic .
Odat cu dezvoltarea biotehnologiilor moderne şi apari ia OMG a fost
adoptat Protocolul de la Cartagena privind Biosecuritatea (Canada, 2000),
care reglementeaz la nivel global activit ile legate siguran a transferului,
manipul rii şi utiliz rii OMG.

R. Moldova a ratificat
Conven ia privind diversitatea Biologic în anul
1995,
iar Protocolul de la Cartagena privind
Biosecuritatea în anul 2002.

În conformitate cu angajamentele luate a fost creat

Cadrul Naţional pentru Securitate Biologică (CNSB).
 LEGEA PRIVIND SECURITATEA BIOLOGIC
(No.755-XV din 21.12 2001, MO no.75 din 13.06.2002)

Elaborat de Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale, armonizat la Directiva

European 2001/18/EC privind introducerea deliberat în mediu a OMG şi reglementeaz
activit ile legate de ob inerea, testarea, producerea, utilizarea şi comercializarea OMG.
Dispozi iile Legii se aplic pentru urm toarele activit i:
• Ob inerea, multiplicarea, testarea şi utilizarea în condi ii izolate, pentru diferite scopuri, a
microorganismelor, a plantelor şi animalelor modificate genetic prin tehnicile
biotehnologiei moderne;
• Introducerea deliberat în mediu şi introducerea pe pia a organismelor modificate
genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, inclusiv a oric rei structuri vii capabile s
reproduc un organism, cum sunt semin ele, bulbii, butaşii, polenul, sporii şi altele
asemenea;
• Eliberarea neinten ionat în mediu a organismelor modificate genetic;
• Introducerea deliberat în mediu şi introducerea pe pia a produselor procesate care
con in organisme modificate genetic şi/sau componente ne vii din organisme vii
modificate genetic în stare neprelucrat sau procesate;
• Toate felurile de cercet ri ale organismelor modificate genetic, inclusiv cercet ri de
laborator, clinice, de câmp, de experimentare în produc ie;
• Opera iile deliberate de import/export cu organisme modificate genetic şi cu produse
rezultate din astfel de organisme;
• Transportul ne inten ionat peste frontier al organismelor modificate genetic;
(h) depozitarea, înhumarea, nimicirea organismelor modificate genetic şi/sau produselor
rezultate din astfel de organisme, folosirea deşeurilor rezultate din utilizarea tehnicilor
biotehnologiei moderne.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=312871
 REGULAMENTE NA IONALE PRIVIND
VEHICULAREA, ÎNREGISTRAREA, CULTIVAREA
OMG
• Regulamentul privind procedura na ional de prezentare a notific rii, examin rii şi luare de
decizii pentru activit ile ce se vor desf şura cu OMG;
• Regulamentul privind asigurarea protec iei informa iei confiden iale ob inute în procesul de
autorizare, utilizare şi monitoring a microorganismelor/organismelor modificate genetic;
• Regulamentul privind asigurarea procesului de monitoring, inspec ie şi control asupra
întroducerii deliberat în mediu şi pe pia a OMG;
• Regulamentul privind evaluarea riscurilor asupra s n t ii umane, biodiversit ii şi
mediului datorate introducerii deliberate în mediu şi pe pia a OMG;
• Regulamentul privind ambalarea, etichetarea, stocarea şi transportarea OMG cît şi tranzitul
acestora;
• Regulamentul privind realizarea studiului de evaluare a riscurilor asupra mediului şi
elaborarea planului de monitoring;
• Regulamentul privind aplicarea m surilor de urgen în situa ii de accident şi
managementul riscurilor;
• Regulamentul cu privire la informarea, consultarea şi participarea publicului la
luarea deciziilor în domeniul OMG;
• Regulamentul privind aprobarea procedurii de inspec ie, control şi monitoring, a
organismelor modificate genetic;
• REGULAMENTUL privind mişcarea transfrontier şi aplicarea procedurilor de import,
export şi tranzit a OMG;
• Regulamentul privind trasabilitatea şi etichetarea OMG şi trasabilitatea alimentelor şi
hranei pentru animale, ob inute din OMG;
• Regulamentul privind autorizarea cultivatorilor de plante MG;
• Regulamentul privind transportul transfrontier al OMG;

Toate emise în limbile: Româna; Englez şi Rus .

 REPUBLICA MOLDOVA
MINISTERUL ECOLOGIEI PROGRAMUL NA IUNILOR
UNITE ŞI RESURSELOR NATURALE PENTRU
MEDIU/FONDUL GLOBAL PENTRU MEDIU
CONVEN IA PRIVIND DIVERSITATEA BIOLOGIC
PROTOCOLUL DE LA CARTAGENA PRIVIND
BIOSECURITATEA

CADRUL NA IONAL
PENTRU SECURITATEA
BIOLOGIC
Elaborat în cadrul Proiectului UNEP/GEF
nr. GF/2716-02-4520 „Dezvoltarea Cadrului Na ional
Securitate Biologic în Republica Moldova”

Chişin u, 2004
 Re eaua na ional în asigurarea
biosecurit ii şi OMG
În conformitate cu angajamentele din Protocolul de la Cartagena şi Legea cu privire
la securitatea biologic institu ia responsabil pentru implementarea prevederilor
acestora - Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale (MERN).
Alte institu ii na ionale:
• Autoritatea central de stat pentru mediu şi resurse naturale este Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale
• Ministerul S n t ii (MS) organul central pentru s n tate
• Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA) organul central de stat pentru agricultur şi industria
alimentar
• Inspectoratul se Stat pentru Semin e (ISS) organul de stat împuternicit cu dreptul de a efectua controlul semincer şi
certificarea semin elor şi activeaz în cadrul MAIA.
• Inspectoratul de Stat pentru Carantin Fitosanitar (ISCF) organul abilitat cu func ii de efectuare a m surilor de
carantin fitosanitar extern şi intern , organizare a depist rii, localiz rii şi lichid rii d un torilor, focarelor de boli
ale plantelor, organizare a controlului de stat în domeniul fitosanitar.
• Centrul de Stat pentru Atestarea şi Omologarea Produselor de Uz Fitosanitar şi al Fertilizan ilor (CSAOPUFF) este
abilitat cu func ii de organizare a test rilor şi aprobarea noilor mijloace şi preparate şi activeaz în cadrul MAIA.
Laboratoare şi structuri din cadrul diferitor institu ii ce întreprind activit i legate de biotehnologiile
moderne şi OMG:
1. Academiei de Ştiin e a Moldovei;
2. Institutului de genetic şi fisiologie a plantelor;
3. Institutului de microbiologie şi biotehnologii (IMB);
4. Gr dinii Botanice (Institut);
5. Institutul de Zoologie;
6. Institu iilor universitare: (Universit ii de Stat din Moldova: Catedra biologie vegetal ; Universit ii Agrare de Stat din
Moldova);
7. Ministerelor şi departamentelor: (Serviciul Standardizare şi Metrologie(SSM); Institutului Na ional pentru Viticultur şi
Vinifica ie(INVV);
8. Institutul de Fitotehnie "Porumbeni“;
9. Institutul de Cercet ri pentru Culturile de Câmp "Selec ia“;
10.Institutul de Protec ie a Plantelor şi Agricultur Ecologic ;
11.Institutul de Cercet ri pentru Pomicultur ;
12.Centrul Na ional Ştiin ifico-Practic de Medicin Preventiv .
Fiind informa i de prezen a Cadrului Legal Na ional şi OMG

Avem siguran în biosecuritatea na ional ?

V considera i proteja i?

Marea majoritate
0% 11% (61%)
28% din intervevia i
nu se consider
proteja i şi nu
cred în
func ionarea
actelor
normative
na ionale.
61%

DA NU Nu ştiu ce să cred
Echipa “Jurnal.md” a încercat s g seasc m car un
produs marcat cu OMG în magazinele din Chişin u,
lucru care, din p cate, nu le-a reuşit.

Consumatorii din
R.MOLDOVA
nu se afl nici m car în poziția
de a alege un produs MG
de unul ne/MG, din lipsa
etichetei.
  Galina Obreja, şefa sec iei Igiena
Alimenta iei de la Centrul Na ional de
Medicin Preventiv (2014)

Explic de ce legea nu func ioneaz : „Expertiza produselor

e foarte costisitoare, iar în buget nu au fost prev zute fonduri
pentru colectarea şi analiza alimentelor privind con inutul de
OMG în ele. Analizele pot fi f cute doar în laboratoare special
amenajate, iar noi nu dispunem de ele”.
 Academicianul Nicolae Opopol,
membru
al Comisiei Na ionale privind
Biosecuritatea

Declar c „Nu vedem documente

care s înso easc aceste
produsele MG, deşi exist exemple
care ne vorbesc de faptul c ele
totuşi sunt importate, de aceea
n-avem OMG în Registul Na ional.
Care-s motivele situaţiei neclare
vis-a-vis de OMG?
 Vre i s participa i la ac iuni concrete pentru a influen a
politica statului privind introducerea, comercializarea,
utilizarea OMG în R.Moldova?

Elevi liceul „Gaudeamus” Medici şi pacien i,Sp. MAE Studen i USMF şi UTM

Este regretabil faptul, c 38% din elevi, 20% - studen i şi 29% -

persoane din câmpul muncii au demonstrat indifiren , considerând
c cu aceasta trebuie s se ocupe organele şi institu iile abilitate, iar
a 5-a parte din studen i (20%) şi a 3-a parte din persoanele cu vârsta
39-70 ani (29%) nu au o decizie concret în acest sens.
 Activit i în Moldova: Biosecuritatea şi OMG
1. 4. Seminare periodice, 5. Instruire on-line
organizate de Ministerul https://bchtraining.biodiv.org/member/trainingsignin.a
Mediului în comun cu Oficiul spx?returnurl=%2fDefault.aspx

Registru Na ional de
OMG
2. (nici o înregistrare)
PROIECTE UNEP-GEF:
3.
• “Dezvoltarea Cadrului Na . de
Biosecuritate în R.Moldova”,
2003-2004;
• Dezvoltarea Capacit ilor pentru
Participarea Efectiv la
Mecanizmul de Schimb de
Informa ii pentru
Biosecuritate, nr. GFL/2328-2716-
4771-2102, 2005-2006;
• "Suport pentru Implementarea
Cadrului Na ional de
Biosecuritate pentru R. Moldova“,
no. GFL-2328-2716-4933, 2006-
2010.
“Biosecuritate”:
7. Portalul Central
Biosecuritatea şi OMG
Seminar-training SCHIMBUL DE INFORMA II OMG ŞI
“Mecanismul de PREVENIREA RISCURILOR
schimb de
8. Oficiul Biosecuritate
informa ii privind
biosecuritatea Constituit în baza Ord. M. Ecologiei
şi Resurselor Naturale, exercit
(BCH) în Moldova”
func iile de promovare şi
la 24-26 ianuarie implementare a activit ilor privind
2012 în Chisinau. fortificarea capacit ilor na ionale a
Obiectivul - sectorului guvernamental,
n/guvernamental, academic şi a
familiarizarea societ ii civile; facilitarea studiilor şi
continue cu privire cercet rilor ştiin ifice privind
la OMG biotehnologiile noi şi OMG.
9. Ghid opera ional privind OMG şi
Biosecuritatea Na ional
 Concluzii:

• OMG sunt foarte controversate în

plan mondial şi na ional.
• Deşi, este Cadrul legal care
reglementeaz la nivel global şi
na ional activit ile legate de
siguran a transferului, manipul rii
şi utiliz rii OMG, 87% persoane
sunt neîncrez tori, 61% - nu se
consider proteja i.
Progresul cercetarilor este foarte alert şi
trebuie s conştientiz m c nu toate
inova iile sunt benefice în via a noastr ,
ceea ce necesit informare corect ,
adecvat şi mult pruden , iar noi, în
calitate de consumatori trebuie s ne
implic m în luarea deciziilor na ionale
legale!!!
Mulțumesc!!!