Ministerul Agriculturii,Dezvoltarii Regionale si Mediului din Republica Moldova

Universitatea Agrara de Stat din Moldova

Catedra:Biotehnologii in zootehnie

Tema:Cresterea bovinelor

A efectuat: Zghibarta Cristina

studenta anul 2,grupa 1
Facultatea de Medicina Veterinara

A verificat: Grosu Natalia

lector universitar

Chisinau 2020
 Cuprins:

 1. Importanţa creşterii şi particularităţile

biologice ale bovinelor
 2. Tipurile morfo-productive de taurine
 3. Rase de taurine
 4. Reproducţia taurinelor
 5. Tehnologia creşterii tineretului taurin
 6. Exploatarea taurinelor pentru lapte
 7. Metode de întreţinere a taurinelor
destinate pentru producţia de carne
BIBLIOGRAFIE
1. Chilimar, S. Programul de creştere şi alimentaţie al viţelelor pentru reproducţie.
Simpozion internaţional „Probleme actuale şi de perspectivă în zootehnie”, Iaşi,
2003.
2. Chilimar, S. Selectarea viţelelor pentru reproducţie. Simpozion internaţional
„Probleme actuale şi de perspectivă în zootehnie”, Iaşi, 2003.
3. Chilimar,S. Recomandări privind tehnologia creşterii viţelelor pentru
reproducţie.Simpozion internaţional „70 ani ai Universităţii Agrare de Stat din
Moldova”, 2003.
4. Chilimar, S. şi al. Proiecte inovaţionale pentru businessul mic şi mijlociu în
sectorul zootehnic. Chişinău, 2009.
5. Chilimar, S.Tehnologii de creştere a tineretului taurin.ACSA, 2003.
6.Chilimar,S. Renovarea ramurii creşteriitaurinelor.Revista “Agricultura Moldovei”,
nr. 9, 2004.
7. Chilimar, S.Tehnologii de creştere atineretului taurin. Culegere de lucrări a
UASM, 2004.
8. Drăgănescu,C. Progresul ştiinţelor zootehnice.Revista de zootehnie, nr. 3, Iaşi,
2005.
9. Ferma de vaci cu lapte în perspectiva integrării în Uniunea Europeană. Spicuiri
din lucrările prezentate la conferinţa organizatălaAGROMALIM2004.Rev. „Ferma”
nr.5(31), 2004.
 1. Importanţa creşterii şi particularităţile biologice ale bovinelor

În cadrul economiei bovinele au o importanţă socio-economică deosebită.

Ele furnizează un volum mare şi diferit de producţii şi produse animaliere
de primă importanţă pentru consumul populaţiei ca şi materii prime
pentru industriile prelucrătoare. Totodată, creşterea bovinelor constituie o
ramură de producţie agricolă intensivă, o sursă de venituri pentru
economie şi un mijloc de valorificare superioară a unor resurse naturale.
Rolul principal al bovinelor constă în asigurarea mijloacelor de existenţă
necesare omului.

Astfel, bovinele furnizează peste

96% din cantitatea totală de lapte
ce se consumă pe glob şi peste
24% din producţia totală de
carne.
carne. Laptele
Laptele este
este unul
unul dintre
dintre
cele mai importante produse
alimentare datorită compoziţiei
chimice
chimice complexe.
complexe. ElEl conţine
conţine
proteină valoroasă, grăsime,
hidraţi de carbon, vitamine,
De stiut!

 In
In condiţii
condiţii normale
normale de de exploatare
exploatare o o bovină
bovină poate
poate să
să asigure
asigure necesarul
necesarul optim
optim
de
de carne
carne pentru
pentru 6-8 6-8 locuitori,
locuitori, iar
iar de
de lapte
lapte –– pentru
pentru 10-15.
10-15.
 Bovinele

Bovinele furnizează
furnizează materia
materia primă
primă necesară
necesară industriei
industriei laptelui
laptelui şi
şi cărnii,
cărnii,
pentru
pentru realizarea
realizarea produselor
produselor lactate
lactate şişi carnate.
carnate.
 Dar,

Dar, alături
alături dede carne,
carne, înîn alimentaţie
alimentaţie se se folosesc
folosesc şi
şi unele
unele subproduse
subproduse
alimentare:
alimentare: ficatul,
ficatul, creierul,
creierul, inima,
inima, rinichii,
rinichii, splina,
splina, plămânii,
plămânii, limba,
limba, ugerul,
ugerul,
urechile,
urechile, buzele
buzele etc.etc.
 Sângele

Sângele sese foloseşte
foloseşte atât
atât pentru
pentru unele
unele preparate
preparate dede carne,
carne, cât
cât şi
şi sub
sub formă
formă
de
de plasmă
plasmă uscată,
uscată, hemoglobină
hemoglobină şi şi albumină
albumină alimentară.
alimentară.
 Organele

Organele splahnice,
splahnice, glandele
glandele endocrine
endocrine şi şi sângele
sângele sese utilizează
utilizează şişi ca
ca materie
materie
primă
primă pentru
pentru industria
industria farmaceutică,
farmaceutică, din din care
care se
se face
face oo serie
serie de
de produse
produse de de
uz
uz sanitar
sanitar şişi veterinar.
veterinar.
 Astfel,

Astfel, din
din ficat
ficat se
se extrage
extrage lecitina,
lecitina, heparina,
heparina, glicogenul,
glicogenul, hormonii
hormonii şişi
enzimele,
enzimele, iariar extractul
extractul de de ficat
ficat se
se foloseşte
foloseşte înîn combaterea
combaterea anemiilor.
anemiilor.
 De

De asemenea,
asemenea, gonadele
gonadele servesc
servesc pentru
pentru extragerea
extragerea testosteronului,
testosteronului, iariar
ovarele
ovarele pentru
pentru anestrol
anestrol şi şi progesteron.
progesteron.
 Anii 2009 în % către
anul
Specificare
1990 1995 2000 2005 2009 1990 1995 2000

Efectivul de taurine în
toate categoriile de 1061 644 394 331 218 20,5 33,9 55,3
gospodării, mii capete
Inclusiv vaci, mii 395 342 269 231 160 40,5 46,8 59,5
capete
Producţia anuală de 3975 2919 2179 3018 2743 69,0 93,8 125,9
lapte la o vacă, kg
Producţia totală de 1511 761 574 659 543 35,9 71,4 94,6
lapte,
mii tone
Sporul mediu zilnic în
greutate, g 515 223 217 321 325 63,1 145,7 149,8
Producţia anuală de
carne de taurine (în
greutate de abator), 114,3 42,3 18,0 15,6 10,6 9,3 25,1 58,9
mii tone

Dinamica efectivului şi indicilor de

productivitate a taurinelor (1990-
2000) 6
2. Tipurile morfo-productive de taurine
Exteriorul taurinelor, în mare măsură, este în legătură cu
dezvoltarea osaturii şi musculaturii, care, la rândul lor,
determină tipul constituţional al acestora. Animalelor cu
diferit tip de producţie le sunt caracteristice particularităţi
constituţionale specifice. La rasele de lapte musculatura
este mai puţin dezvoltată, iar la cele de carne gradul de
dezvoltare este mai avansat, musculatura este mai afânată.
2. Tipurile morfo-productive de taurine
a)Tipul morfo-productiv de lapte

Pentru animalele din tipul dat este caracteristic forma unghiulară a

corpului. Musculatura este dezvoltată moderat, trunchiul este
alungit şi prezintă un triunghi, partea anterioară a corpului fiind mai
îngustă ca cea posterioară. Capul este expresiv, fin, îngust şi lung,
gâtul subţire şi lung cu un număr mare de cute la piele, toracele
adânc şi lung, coastele sunt înclinate.Linia superioară a trunchiului
este dreaptă, crupa lungă, abdomenul voluminos; coada subţire şi
lungă, ultima vertebră coboară mai jos de jaret; membrele lungi cu
osatură fină; pielea este elastică şi subţire cu părul fin şi luciul bine
pronunţat. Ugerul voluminos, glandular, cu sferturile uniform
dezvoltate, în formă de vană şi de cupă. Venele laptelui trebuie să
fie groase şi ondulate, mameloanele cilindrice şi larg amplasate.

Tipul morfo-productiv de lapte

A b c
Polimorfism al raselor de taurine pentru lapte sub raportul
taliei: a) Jersey de talie mică; b) Holştein – mare; c)Roşie de
Stepă – mijlocie
2. Tipurile morfo-productive de taurine
b)Tipul morfo-productiv de carne

Caracteristic
Caracteristic pentru
pentru aceste
aceste animale
animale este
este trunchiul
trunchiul cilindric
cilindric şi
şi masiv
masiv cu
cu
spinare
spinare lată,
lată, coaste
coaste rotunjite
rotunjite şi
şi musculatura
musculatura bine
bine dezvoltară
dezvoltară .Capul
.Capul este
este
masiv,
masiv, iar
iar gâtul
gâtul scurt
scurt şi
şi gros;
gros; toracele
toracele este
este larg
larg şi
şi adânc
adânc cucu pieptul
pieptul bine
bine
dezvoltat.
dezvoltat. Greabănul
Greabănul este
este lat,
lat, linia
linia superioară
superioară aa trunchiului
trunchiului orizontală,
orizontală, crupa
crupa
largă,
largă, lungă
lungă şi
şi bine
bine îmbrăcată
îmbrăcată cu cu musculatură.
musculatură. Abdomenul
Abdomenul este este adânc
adânc şi
şi
lung,
lung, ugerul
ugerul slab
slab dezvoltat,
dezvoltat, pielea
pielea este
este groasă
groasă cucu ţesuturile
ţesuturile conjunctiv
conjunctiv şi
şi
adipos
adipos bine
bine dezvoltate.
dezvoltate. Membrele
Membrele suntsunt relativ
relativ scurte,
scurte, însă
însă bine
bine dezvoltate
dezvoltate cu
cu
aplomb
aplomb corect.
corect. Părul
Părul este
este des,
des, lung,
lung, moale
moale la
la unele
unele animale
animale undulat.
undulat.

Tipul morfo-productiv de
carne
 .
Principalele regiuni corporale la taurine:
11 -- ceafă;
ceafă; 22 -- frunte;
frunte; 33 -- nas;
nas; 44 -- faţă;
faţă; 55 -- obraz;
obraz; 66 -- grumaz;
grumaz; 77 -- salba;
salba; 88 -- capul
capul
pieptului;
pieptului; 99 -- greabăn;
greabăn; 10 10 -- spată;
spată; 11 11 -- braţ;
braţ; 12
12 -- cot;
cot; 13
13 -- antebraţ;
antebraţ; 14
14 -- fluier;
fluier; 15
15 --
chişiţă;
chişiţă; 1616 -- copită;
copită; 17-
17- spinare;
spinare; 18 18 -- şale;
şale; 19 19 -- abdomen;
abdomen; 20 20 –– „fântâniţă”
„fântâniţă” laptelui;
laptelui;
21
21 -- venele
venele laptelui;
laptelui; 2222 -- uger;
uger; 2323 -- şold;
şold; 24
24 -- crupă;
crupă; 25
25 -- ischii;
ischii; 26
26 -- coapsă;
coapsă; 27 27 -- pliul
pliul
ieii;
ieii; 28
28 -- jaret;
jaret; 29
29 -- coadă;
coadă; 3030 -- gamba.
gamba.
11
2. Tipurile morfo-productive de taurine
c)Tipul morfo-productiv mixt

Animalele din acest tip au constituţie robustă. Scheletul şi

musculatura sunt bine dezvoltate, toracele lat şi adânc,
abdomenul bine dezvoltat şi rotunjit. Grebănul şi crupa sunt
late, linia superioară orizontală, osatura, în general, este bine
dezvoltată. Producţia de lapte şi carne nu sunt uniform
dezvoltate, în cele mai multe cazuri predomină producţia de
lapte sau carne şi, în funcţie de aceasta, tipul conformaţiei
corporale este mai aproape de un tip sau altul. Înclinaţia spre
tipul de lapte sau carne depinde de rasă, intensitatea selecţiei
şi condiţiile de creştere şi alimentaţie. Tipul morfo-productiv
mixt întruneşte calităţi morfo-fiziologice care-l fac superior faţă
de tipurile specializate unilateral în ceea ce priveşte constituţia,
viabilitatea, adaptabilitatea, reproducţia etc.
 3. Rase de taurine

Conform datelor din literatura de specialitate, în

prezent, pe glob, există peste l000 de rase de
bovine, dintre care mai răspândite sunt circa
250. Pe continentele African şi Asiatic
predomină rasele aborigene, care au producţia
de lapte redusă (500-1000 kg).

În funcţie de nivelul productiv şi capacităţile de adaptare la

condiţiile de mediu, cea mai mare răspândire o au rasele:
o de lapte – Bălţată cu negru, Holştein,

o rasele mixte – Brună alpină, Simmental

o rasele specializate în producţia de carne – Charolaise, Hereford,

Aberdeen Angus.
3. Rase de taurine
 3. Rase de taurine

Rasele de taurine specializate în producţia de lapte

Rasa Bălţată cu negru se caracterizează prin tip morfologic de lapte,
profil corporal trapezoidal. Are cap fin, linia superioară corectă,
crupa lată, toracele adânc (73,7 cm), talie înaltă (132 cm), iar în
perspectivă se prevede sporirea acesteia până la 138 cm,
abdomenul spaţios, ugerul mare, bine prins, simetric; aplombul
membrelor este corecta. Rasa Bălţată cu negru are constituţie fină
robustă, temperament vioi şi precocitate remarcabilă. Manifestă
capacitate bună de adaptare la condiţii climaterice diferite, însă
necesită alimentaţie echilibrată, cu nivel energetic ridicat, în special
în primele 3 luni de lactaţie. Rasa manifestă aptitudini remarcabile
pentru producţia de lapte, obţinându-se într-o lactaţie peste 15000
kg lapte. Din anul 1905 până în anul 1976, după datele controlului
oficial, conţinutul de grăsime în lapte a sporit de la 3,17 până la
4,2%.

Vacă de rasa olandeză

3. Rase de taurine
Rasele de taurine specializate în producţia de lapte

Rasa Holştein se caracterizează prin tip morfologic de lapte Constituţia este

fină, temperamentul vioi, precocitatea pronunţată, capacitatea bună de
valorificare a hranei şi de adaptare. Capul este fin, uscăţiv, gâtul relativ subţire,
linia superioară dreaptă, crupa lată toracele adânc, trunchiul trapezoidal,
membrele sunt puternice cu aplomb corect. Culoarea este bălţată cu negru,
însă se întâlnesc şi animale bălţate cu roşu. Ugerul este voluminos, sferturile
acestuia sunt simetrice, cu ţesutul glandular dezvoltat, mameloane – cilindrice,
pretabile la mulsul mecanic. Rasa Holstein este masivă, având talia de 144 cm,
masa corporală a vacilor este de 670-700 kg, a taurilor de 960-1200 kg.
Aceasta este una din cele mai productive rase de lapte, producţia medie este
de 7000-9000 kg lapte pe lactaţie, 210 cu 3,67% grăsime.
Tipul Bălţat cu negru moldovenesc a fost format în republica
moldova începând cu anul 1974. La formare au participat rasele
locale Simmental, Roşie de stepă şi rasele importate: Holştein şi
Bălţată cu negru.
Tipul Bălţat cu Negru Moldovenesc se caracterizează prin
dimensiuni corporale medii: talia – de 130-131 cm, masa
corporală la vaci – de 520-600 kg, la tauri – de 850-950 kg.
Sporul zilnic de creştere a tineretului este de 750-1000 g.
Viţelele la vârsta de 16-18 luni au masa corporală de 380-400
kg. Tăuraşii îngrăşaţi intensiv, la vârsta de 15-18 luni, ating
masa corporală de 450-500 kg. 211 Producţia de lapte a vacilor
constituie 4500-5000 kg/an cu 3,5-3,6% grăsime şi 3,2-3,3%
proteină în lapte.

Vacă de rasa de tip Bălţat cu Negru

Moldovenesc
Rasa Jersey s-a format pe o insulă mică, cu aceeaşi denumire, din
strâmtoarea mânicii , aşezată între litoralul Franţei şi Angliei.

Date concrete despre originea rasei Jersey lipsesc, însă se presupune că

ea provine din populaţiile autohtone din Normandia şi Bretonia.Vacile au
masa corporală de 360-400 kg, în SUA – 450-500 kg, taurii – 540-770 kg,
viţeii la naştere – 18-22 kg. Producţia de lapte constituie 3500-4000 kg cu
5,5-6,0% de grăsime, 3,5-4,0% de proteină, iar în SUA – 4500-4900 kg de
lapte cu 4,9% de grăsime. Vacile recordiste produc în decursul unei lactaţii
10000-14000 kg. Pe glob, nu există nici o rasă, care ar putea concura cu
rasa Jersey după conţinutul de grăsime şi proteină în lapte. Tipul
morfologic al animalelor este caracteristic raselor specializate în producţia
de lapte. Animalele au aspect uscăţiv trunchi în formă de pară, cap fin şi
expresiv, uger glandular, bine dezvoltat. Culoarea este brună-gălbuie, cu
zone mai deschise pe uger şi părţile interne ale membrelor. Botul,
ongloanele, vârful coarnelor şi smocul cozii sunt negre, constituţia fină,
temperamentul vioi, precocitatea pronunţată şi capacitatea bună de
adaptare la condiţiile de alimentaţie şi climatice

Rasa Jersey
3)Rase de taurine
Rasele de taurine cu producţii mixte

Rasa
Rasa Simental
Simental
Animalele
Animalele sese caracterizează
caracterizează prinprin conformaţie
conformaţie armonioasă,
armonioasă, musculatura
musculatura şi şi
osatura
osatura bine
bine dezvoltate,
dezvoltate, formatul
formatul corpului
corpului dreptunghiular
dreptunghiular cu cu linia
linia superioară
superioară
dreaptă,
dreaptă, constituţie
constituţie robustă,
robustă, vitalitate,
vitalitate, fecunditate,
fecunditate, natalitate,
natalitate, longevitate
longevitate şişi
sănătate
sănătate bune.
bune. Are Are capacităţi
capacităţi bune
bune de de adaptare
adaptare lala climatul
climatul temperat
temperat şişi în
în
zone
zone cu
cu altitudine
altitudine ridicată
ridicată (până
(până la
la 1800
1800 m),
m), valorifică
valorifică bine
bine păşunile,
păşunile,
fibroasele
fibroasele şi
şi reziduurile
reziduurile industriale.
industriale. Manifestă
Manifestă caracter
caracter docil.
docil. Culoarea
Culoarea este
este
bălţată
bălţată alb
alb cu
cu galben,
galben, abdomenul
abdomenul şi şi membrele
membrele dede culoare
culoare albă;
albă; se
se
întâlneşte
întâlneşte un
un număr
număr maremare de
de animale
animale bălţate
bălţate cu
cu roşu.
roşu. Talia
Talia este
este dede 138-145
138-145
cm,
cm, capul
capul mare,
mare, fruntea
fruntea largă,
largă, abdomenul
abdomenul binebine conturat,
conturat, ugerul
ugerul mare,
mare, bine
bine
prins,
prins, cu
cu rezerve
rezerve mari,
mari, mameloane
mameloane de de formă
formă conică
conică şişi cilindrică,
cilindrică, membrele
membrele
solide,
solide, aplomb
aplomb relativ
relativ corect.
corect. Masa
Masa corporală
corporală aa vacilor
vacilor este
este de
de 700-750
700-750 kg,
kg,
iar
iar a
a taurilor
taurilor –– de
de 900-1200
900-1200 kg kg

Rasa
Rasa Simmental
Simmental
 a) b)

c) d) e)
\Vaci de rasa Simmenthal de diferite tipuri constituţionale:
a)fină, b) robustă, c) afânată, d) grosolană, e) debilă
3)Rase de taurine
Rasele de taurine cu producţii mixte
Rasa Brună alpină este o rasă de tip morfo-productiv mixt (lapte-carne), cu un format
corporal dreptunghiular, talia la vaci – 132 cm, la tauri – 146 cm. Masa corporală la vaci
este de 600-650 kg, la tauri – 900-l000 kg. Capul este scurt, fruntea largă, linia superioară
dreaptă, crupa pătrată şi musculoasă, toracele adânc (67-69 cm) şi larg (42-45 cm),
abdomenul voluminos, ugerul este mare, bine ataşat pe corp cu ţesut glandular dezvoltat,
aptitudini bune pentru mulsul mecanic. Culoarea este brună de diferite nuanţe. Are
constituţie robustă, capacitate bună de adaptare. Se caracterizează prin precocitate
mijlocie (vârsta primei fătări – 30 luni) şi longevitate productivă bună (8-10 ani). Producţia
de carne este bună, tineretul îngrăşat realizează la 12 luni masa corporală de 350 kg, la
15 luni – 450 kg şi la doi ani – de 580 kg. Randamentul la sacrificare variază de la 50 la
60%, în funcţie de vârstă, masă corporală şi starea de îngrăşare
3)Rase de taurine
Rasele de taurine cu producţie de carne

Rasa Hereford este specializată în producţia de carne, are format

corporal dreptunghiular, musculatură bine dezvoltată. Are
constituţie robustă şi aptitudini bune de adaptare în zonele
temperate şi semitemperate. Capacitatea de alăptare este bună
(circa 2000 kg lapte/lactaţie cu 219 4,0-4,5% grăsime), sporul
zilnic la păşune este de 800 g, iar la îngrăşarea intensivă – peste
1l00 g; randamentul la sacrificare este de 60-65%. Carnea produsă
este de calitate foarte bună. Animalele nu sunt masive – au talia
124-126cm, masa corporală a vacilor este de 550-600 kg, iar a
taurilor – cca 900 kg. Culoarea animalelor este bălţată roşu cu alb,
dar capul, pieptul, abdomenul, membrele şi coada parţial albe.

Taur de rasa Hereford

3)Rase de taurine
Rasele de taurine cu producţie de carne

Rasa Charolaise se caracterizează prin tipul morfo-

productiv de carne .Animalele sunt masive (talia 133-135
cm), trunchiul lung, larg şi adânc, osatura grosolană, gâtul
scurt şi foarte gros, culoarea este alb-murdară. Constituţia
este robustă, comportament blând, precocitatea şi indicii
de reproducţie buni, dar fătările, în multe cazuri, sunt
distocice (7-14%). Capacitatea de alăptare a vacilor este
bună (2500 kg lapte).

Taur de rasa Charolaise

Particularitatea acestei rase
este sporul foarte înalt de
creştere, după acest indice
rasa ocupă unul din primele
locuri în lume între rasele
specializate de carne
 4. Reproducţia taurinelor
Stiai că!!
Sporirea efectivului de animale este în funcţie de durata exploatării vacilor şi
fertilitatea lor. Pubertatea este în funcţie de rasă, condiţiile de creştere şi hrănire.
La rasele precoce pubertatea apare mai timpuriu ca la cele tardive. La viţelele
raselor de lapte pubertatea apare mai timpuriu în comparaţie cu rasele pentru
carne. Alimentaţia limitată şi neechilibrată reţine creşterea şi apariţia pubertăţii.

Durata
Durata zilei,
zilei, temperatura
temperatura şi şi umiditatea
umiditatea aerului
aerului
influenţează
influenţează dezvoltarea
dezvoltarea
funcţiei
funcţiei organelor
organelor reproductive.
reproductive. În În raioanele
raioanele dede sud,
sud,
pubertatea
pubertatea animalelor
animalelor apare
apare mai
mai timpuriu
timpuriu caca în
în cele
cele de
de
nord.În condiţiile normale de creştere, pubertatea
nord.În condiţiile normale de creştere, pubertatea la viţele la viţele
apare
apare lala vârsta
vârsta dede 6-9
6-9 uni,
uni, la
la tăuraşi
tăuraşi spermatogeneza
spermatogeneza
începe
începe lala vârsta
vârsta de de 7-8
7-8 luni.
luni. Pentru
Pentru prevenirea
prevenirea fecundării
fecundării
înainte
înainte dede termenul
termenul optim
optim se se recomandă
recomandă întreţinerea
întreţinerea
separată
separată a a viţelelor
viţelelor şişi tăuraşilor
tăuraşilor începând
începând cu cu vârsta
vârsta dede 55
luni.În condiţii normale de creştere maturitatea
luni.În condiţii normale de creştere maturitatea fiziologică fiziologică
la
la viţele
viţele înîn funcţie
funcţie dede rasă
rasă apare
apare lala vârsta
vârsta de
de 15-18
15-18 luni,
luni,
iar
iar la
la tăuraşi
tăuraşi – – la
la 14-15
14-15 luni.
luni. La
La această
această vârstă,
vârstă, viţelele
viţelele şi
şi
tăuraşii
tăuraşii încep
încep săsă fie
fie folosiţi
folosiţi pentru
pentru reproducţie.
reproducţie. Vârsta
Vârsta
optimă
optimă pentru însămânţarea viţelelor este 16-18 luni,
pentru însămânţarea viţelelor este 16-18 luni, iar
iar
masa
masa corporală
corporală trebuie
trebuie să să constituie
constituie minimum
minimum 70-75%
70-75% din din
4. Reproducţia taurinelor

Exista doua tipuri de insamantare a

vacilor:
 Monta libera

 Monta dirijata
Monta libera:
Monta
Monta liberă
liberă se
se practică
practică maimai frecvent
frecvent la la creşterea
creşterea raselor
raselor specializate
specializate
în
în producţia
producţia dede carne
carne şi,
şi, mai
mai rar,
rar, la
la rasele
rasele de de lapte.
lapte. Taurul
Taurul sese află
află
împreună
împreună cu cu vacile
vacile în
în timpul
timpul efectuării
efectuării moţionului,
moţionului, aflării
aflării vacilor
vacilor în
în
padoc
padoc sau
sau lala păşune.
păşune. Avantajul
Avantajul acestui
acestui tiptip de
de montă
montă constă
constă în în aceea
aceea căcă
vacile
vacile în
în călduri
călduri sunt
sunt depistate
depistate şi şi montate
montate la la timp.
timp. Taurul
Taurul poate
poate monta
monta
aceeaşi
aceeaşi femelă
femelă dede mai
mai multe
multe ori
ori pe
pe parcursul
parcursul căldurilor
căldurilor ceea
ceea cece
sporeşte
sporeşte fecunditatea
fecunditatea vacilor.
vacilor. Totodată,
Totodată, aceasta
aceasta duceduce la
la aceea
aceea căcă taurii
taurii
se
se epuizează
epuizează în în termen
termen mai mai scurt
scurt şişi se
se reduce
reduce termenul
termenul lor lor de
de
exploatare.
exploatare. Dacă
Dacă înîn acelaşi
acelaşi timp
timp apar
apar căldurile
căldurile la la mai
mai multe
multe vaci,
vaci, atunci
atunci
unele
unele din
din ele
ele pot
pot să
să rămână
rămână nemontate.
nemontate. Totodată,
Totodată, nu nu este
este exclusă
exclusă
răspândirea
răspândirea unor
unor boli
boli infecţioase,
infecţioase, traumarea
traumarea unor unor femele
femele când
când taurul
taurul
este
este masiv.
masiv. Apar
Apar dificultăţi
dificultăţi la
la evidenţa
evidenţa împerecherilor
împerecherilor şi şi înţărcării
înţărcării
vacilor.
vacilor. Pentru
Pentru un
un taur,
taur, pe
pe sezon
sezon se se întăreşte
întăreşte unun număr
număr micmic dede femele
femele
(20-30
(20-30 dede capete).
capete). ÎnÎn fermele
fermele de de prăsilă,
prăsilă, acest
acest sistem
sistem este
este interzis,
interzis, iar
iar
pentru
pentru fermele
fermele dede producţie
producţie şi şi sectorul
sectorul privat
privat nunu sese recomandă
recomandă
Monta dirijata:
Monta dirijată are mai multe
avantaje faţă de monta liberă. Un
taur pe sezon poate monta mai
multe femele, se măreşte durata
exploatării, este posibil organizarea
potrivirii perechilor, este posibil de
efectuat evidenţa montei,
planificarea înţărcării şi fătării.
Taurii se întreţin separat şi se
folosesc la montă pe măsura
apariţiei căldurilor la femele. Monta
are loc în stand special. Pe sezon,
la fiecare taur se întăresc 80-100
de femele.
5. Tehnologia creşterii tineretului taurin
Creşterea raţională a tineretului taurin de reproducţie constituie o
problemă cardinală de tehnologie care influenţează asupra imunităţii,
ameliorării şi eficienţei economice a exploatării taurinelor. Sarcinile care
trebuie rezolvate de crescătorii de taurine prezintă importanţă colosală şi
prevăd sporirea efectivului, majorarea producţiei de lapte şi carne,
îmbunătăţirea calităţilor de prăsilă. La înmulţirea acestei specii sunt
cunoscute unele dificultăţi (capacitate reproductivă redusă, maturizare
sexuală relativ tardivă, longevitate reproductivă nu prea mare în
comparaţie cu alte specii de animale (porcine, iepuri, păsări). De
asemenea, taurinele au anumite limite în ameliorare, determinate de
intervalul mare între generaţii, de heritabilitate redusă a caracterelor de
lapte, ca şi unele neajunsuri economice (cheltuieli mari de întreţinere,
perioadă lungă neproduc- 236 tivă de aproximativ 25% din durata de
exploatare).
Perioada de creştere se clasifică în
embrionară şi postembrionară.
Perioada embrionară la rândul său se
împarte în trei subperioade:
1. Germinativă. (36 zile)
2. Prefetală.(24 zile)

3. Fetală.( de la ziua 61 pana la nastere)

Dezvoltarea postembrionară se clasifică
în următoarele perioade:
1. De nou născut.
2. De alăptare.
3. Creştere intensivă şi maturitate
sexuală.
4. Formarea intensivă a productivităţii.
5. Maturitate şi activitate funcţională
maximă. 6. Îmbătrânire.
În perioada de nou născut brusc se modifică
condiţiile de viaţă a organismului. El trece la
alimentaţie, respiraţie, circulaţie sangvină,
reglarea temperaturii corpului de sine stătător.
La condiţiile noi de viaţă nou născutul se
acomodează în 10-15 zile.
În perioada de alăptare furajul de bază
este laptele care treptat este înlocuit cu
alte furaje vegetale. Această perioadă
durează până la 2-6 luni şi este în funcţie
de cantitatea laptelui utilizat.
 Perioada de creştere intensivă şi
maturitate sexuală se caracterizează prin
aceea că animalele au sporuri mari în
greutate, folosind furaje vegetale. La
sfârşitul acestei perioade, aproximativ
10-12 luni în funcţie de rasă şi
intensitatea de creştere, animalele ating
maturitatea sexuală.

 vitel de 1 an
Perioada formării intensive a productivităţii se începe din momentul
atingerii maturităţii sexuale şi continuă până la starea maturităţii
depline. Intensitatea de creştere şi formare a productivităţii este în
funcţie de nivelul şi tipul de hrănire. Utilizarea cantităţilor mari de
lapte reţine dezvoltarea aparatului digestiv, iar deprinderea timpurie
a viţeilor cu furaje vegetale va contribui la dezvoltarea aparatului
digestiv. Procesul de creştere se urmăreşte prin cântărirea individuală
în fiecare lună şi efectuarea unor măsurători în anumite perioade de
vârstă, precum şi a intensităţii sau coeficientului de creştere. Prin
„energia de creştere” se înţelege capacitatea animalului de a atinge o
anumită masă sau dimensiune corporală la vârsta adultă. Indicele dat
indică potenţialul de creştere al organismului şi depinde de potenţialul
genetic cât şi de specie, rasă etc. De exemplu, viţelele de rasă Bălţată
cu negru la vârsta de 18 luni ating greutatea corporală de 350-380 kg,
iar de rasa Jersey – de 280-320 kg
În perioada de maturitate şi activitate
funcţională maximă productivitatea
atinge nivelul maxim. Această perioadă
durează de la prima până la şapte opt
fătări.
 În perioada îmbătrânirii se reduce
productivitatea, funcţia de reproducţie
şi rezistenţa organismului

Cea MAI BĂTRÂNĂ VACĂ

din LUME! A trăit aproape
49 de ANI și a avut 39 de
VIȚEI!
Alimentaţia viţeilor.
Perioada de alăptare reprezintă timpul când hrana
de bază a viţelului este laptele, iar durata acestuia
este în funcţie de tehnologia adoptată. Având în
vedre particularităţile biologice care caracterizează
alimentaţia în perioada de alăptare, aceasta se
structurează în două subperioade: colostrală şi de
alăptare propriu zisă.
 dinamica compoziţiei laptelui colostral, %

Componente La fătare La 6 ore La 12 ore La 24 ore Lapte

normal
le
Substanţă uscată 32,5 - 20,4 15,6 12,5

Grăsimi 6,5 - 2,5 3,6 3,8

Proteine totale 22,5 - 13,4 6,8 3,3

Inclusiv cazeină 5,6 - 4,5 3,6 2,7

Albumine şi 16,9 - 8,9 6,8 0,6

globuline
Lactoză 2,1 - 3,5 4,2 4,8

Săruri minerale 1,4 - 1,0 1,0 0,7

Anticorpi 100 67 34 28 -

38
Alaptarea propriu zisa
Tehnica hrănirii viţeilor în subperioada de alăptare propriu
zisă. Subperioada de alăptare propriu zisă se caracterizează
prin faptul că alimentul principal în hrana viţeilor îl
reprezintă laptele, paralel cu aceasta ei se obişnuiesc
treptat cu consumul furajelor vegetale – fân calitativ de
plante leguminoase. Modul de hrănire a viţeilor este diferit
şi poate fi grupat în sisteme tradiţionale şi intensive.

 Există două variante de alăptare naturală: alăptare prin supt de
la mamă şi alăptare prin supt de la „vaci doici”.
 Alăptarea prin supt se utilizează în tehnologiile de creştere

extensivă a vacilor pentru lapte, în gospodăriile populaţiei şi în
fermele care cresc vaci de rase specializate pentru carne.
Metoda prezintă unele avantaje cât şi dezavantaje.
 Avantajele. Asigură ingerarea laptelui la temperatură constantă

şi în cantităţi reduse ceea ce influenţează favorabil asupra
digestiei laptelui de către viţei şi a sănătăţii acestora.
 Dezavantajele. Nu se cunoaşte cantitatea de lapte ingerat; se

consumă cantităţi mari de lapte integral; nu se cunoaşte
producţia de lapte a vacii; metoda este costisitoare, întrucât se
consumă mult lapte integral; se pot transmite unele boli de la
mamă la viţei (tuberculoza, bruceloza).
 Alăptarea la vaci doici constă în alăptarea naturală a 3-4 viţei la

o vacă în acelaşi timp. Înţărcarea se efectuează la vârsta de
circa 3 luni, după ce la aceeaşi vacă se alăptează alţi 3-4 viţei.
 6. Exploatarea taurinelor pentru lapte

 Sistemele
Sistemele de de întreţinere
întreţinere a
a vacilor
vacilor
pentru
pentru lapte.
lapte.

 Întreţinerea
Întreţinerea cuprinde
cuprinde factori
factori
tehnologici
tehnologici de adăpostire, mişcare
de adăpostire, mişcare şişi
igienă
igienă corporală,
corporală, carecare vor
vor asigura
asigura
vacilor
vacilor realizarea
realizarea potenţialului
potenţialului lor
lor
productiv.
productiv. ÎnÎn funcţie
funcţie de
de sezon
sezon şişi
amenajările
amenajările interioare
interioare ale
ale
adăposturilor
adăposturilor se cunosc diferite
se cunosc diferite
sisteme
sisteme dede întreţinere.
întreţinere.

 Întreţinerea
Întreţinerea vacilor
vacilor pe
pe timp
timp de
de iarnă.
iarnă.
În
În timpul
timpul iernii
iernii pentru
pentru protejarea
protejarea
vacilor
vacilor de factorii nefavorabili ele
de factorii nefavorabili ele sunt
sunt
întreţinute
întreţinute înîn adăposturi.
adăposturi.

 Există
Există două
două metode
metode de de întreţinere
întreţinere a a
vacilor
vacilor în
în adăposturi;
adăposturi; întreţinerea
întreţinerea lala
legătură şi liberă.
legătură şi liberă.
Întreţinerea la legătură a vacilor este cea mai răspândită metodă
de întreţinere. Întreţinerea la legătură are următoarele avantaje:
asigură normarea mai precisă în hrănirea vacilor; se
supraveghează mai uşor starea sănătăţii; se stimulează mai uşor
producţia de lapte în prima perioadă a lactaţiei; se asigură
condiţii superioare de deservire a vacilor, se obţine producţie de
lapte mai mare. Totodată, acest sistem are şi unele neajunsuri: se
măresc cheltuielile de muncă la distribuirea furajelor; evacuarea
dejecţiilor; limitarea mişcării vacilor influenţează negativ starea
de sănătate, funcţia de reproducţie; norma de îngrijire este mai
mică, iar cheltuielile pentru o unitate de producţie sunt mai mari
ca la întreţinerea liberă. În raport cu capacitatea adăpostului,
amenajarea interioară şi modul dispunerii vacilor în adăpost,
există mai multe variante de întreţinere la legătură
 Întreţinerea liberă a vacilor.
 Animalele se întreţin în grup şi au posibilitatea să
se mişte liber în adăpost şi padoc. Acest sistem de
întreţinere a vacilor are următoarele avantaje:
 - Procesele tehnologice sunt mecanizate;

 - Productivitatea muncii creşte de 2-4 ori;

 - Vacile permanent se află în mişcare;

 - Se ameliorează indicii de reproducţie;

 - Se obţine lapte de calitate superioară;

 - Sunt folosite mai eficient suprafeţele

adăposturilor, vacile se menţin în stare curată.
Sistemul prezintă şi anumite dezavantaje:
 Tratamentul de grup, la hrănire şi îngrijire reduce
producţia de lapte;
 - Sunt mai frecvent traumele, avorturile;

 - Consumul de furaje la unitatea de producţie

scade cu 5-10%. În funcţie de condiţiile
climaterice, există două variante de întreţinere
liberă a vacilor – în adăposturi semideschise şi
închise
Întreţinerea vacilor pe timp de vară.
Întreţinerea vacilor în sezonul de vară se
poate realiza în stabulaţie pe păşune sau
mixtă.
7. Metode de întreţinere a taurinelor destinate pentru producţia
de carne

În funcţie de sistemele şi metodele de îngrăşare,

taurinele sunt întreţinute în stabulaţie permanentă
(liberă sau legată) sau în stabulaţie (iarna) şi pe păşune
(vara). Adăposturile trebuie să asigure confortul
necesar.
Caracteristicile şi amenajările interioare ale
adăposturilor diferă în funcţie de sistemul de întreţinere
şi tehnologia aplicată, însă, în toate cazurile, ele trebuie
să asigure parametrii optimi de microclimat
(temperatura optimă de 10-150 C, umiditatea – de 65-
75% şi viteza curenţilor de aer – de 0,1-0,3 m/s).
Întreţinerea legată în stabulaţie.

Se practică în adăposturi cu capacitatea de 100-200 de

locuri. Animalele sunt amplasate cap la cap pe două sau
patru rânduri. Dimensiunea patului de odihnă depinde de
vârsta şi masa corporală a animalelor şi alcătuieşte 130
cm pentru animalele cu masa sub 300 kg şi 160 cm pentru
animalele cu masa de circa 300-600 kg. Legarea este
verticală, dejecţiile se evacuează mecanizat cu ajutorul
transportoarelor cu racleţi batanţi sau a lamelor racloare
sub grătar. Nutreţurile se distribuie cu remorca
tehnologică, iar adăparea se asigură prin intermediul
adăpătorilor automate, câte una pentru fiecare două
animale.
Întreţinerea liberă în stabulaţie este cel mai răspândit sistem de
întreţinere a tineretului taurin pentru carne.

În aceste scopuri se folosesc adăposturi închise, amenajate cu

boxe colective de câte 15-20 de locuri, ele au pardoseala cu
suprafeţe continui sau cu grătar. Frontul de furajare constituie 45
cm/cap pentru animalele cu vârsta sub 12 luni şi 65 cm/cap
pentru animale cu vârsta peste 12 luni. Suprafaţa pentru un
animal în boxele colective constituie 1,5 m2 pentru un animal cu
vârsta sub 6 luni şi 1,7 m2 pentru un animal cu vârsta peste 12
luni. Alimentaţia cu apă se efectuează prin adăpători colective,
câte una la două loturi. Distribuirea furajelor se efectuează cu
remorci tehnologice, iar evacuarea dejecţiilor se face hidraulic
sau mecanic.
Întreţinerea pe păşune.

În perioada de vară păşunile trebuie să reprezinte o parte

integrată în fluxul tehnologic al diferitelor metode de îngrăşare. La
organizarea procesului de îngrăşare pe păşune, trebuie de avut în
vedere, că păşunatul se realizează în perioada dintre 1 mai – 15
octombrie, păşunile se parcelează în 6-10 parcele, durata de
păşunat este 4-6 zile, iar durata de refacere a acestora este de 28-
35 de zile. Pentru administrarea suplimentului de nutreţ verde sau
fibros şi concentrate, pe păşune, se asigură hrănitoare şi suporturi
pentru „brichetele” vitamino-minerale. Când păşunile se află la
distanţe mari atunci se amenajează tabere de vară prevăzute cu
umbrare pentru odihnă, asigurând o suprafaţă pentru odihnă de 2-
2,2 m2 şi 4-5 m2 de padoc pentru un animal.
CONCLUZII
Reformele, care au avutloc în agriculturaRepublicii Moldova după 1990,
concomitent cu privatizarea şi divizarea pământului arabil în parcele mici (cote în
mareparte până la 10ha), aprovocat desfiinţarea fermelor din gospodăriile
colective, a complexelor zootehnice pentru producerea cărnii de bovine şi
creşterea junincilor pentru reproducţie, cu creşterea a 94- 97 % din toate
bovinele în gospodăriile populaţiei şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier). În
ramura creşterii bovinelor s-a creat o situaţie dezastruoasă. Cota efectivului
bovinelor de prăsilă a atins laun nivel periculos(cca 1% din tot efectivul pe
republică), ceea ce nu poate asigura restabilirea numerică a efectivului şi
renovarea genetică a raselor omologate în R. Moldova. Pentru crearea fermelor
noise importă tineret pentru reproducţie cu exodul capitalului în ţări străine.
Majoritatea tineretului taurin se sacrifică la vârsta timpurie, iar ceea ce se mai
creşte are o greutate mică şistarea submedie de îngrăşare (150-150 kg), fiind
procurat de unii comercianţi din ţările arabe. Aceasta duce la pierderea taurinelor
productive şi venitului populaţiei. Activitatea de ameliorare a taurinelor este
practic la nivelul zero, nu se duce evidenţa provenirii şi dezvoltării tineretului
pentru reproducţie, a producţiei de lapte a vacilor şi calităţilor laptelui materie
primă din care cauză selectarea se face la întâmplare şi nu în baza potenţialului
productiv. În aceste condiţii degradează populaţiile raselor de taurine omologate
în republică, pentru restabilirea cărora vor fi necesare sume enorme de investiţii.