Candidoza este o afectiune dermatologica, localizata la nivelul tegumentelor sau mucoaselor,

caracterizata prin leziuni erozive, acoperite de depozite albicioase, uneori foarte dureroase. Agentul
etiologic cauzator este o ciuperca numita Candida albicans, dar mai pot fi si alte specii: Candida
tropicalis,Candida glabrata,Candida parapsilosis care pot determina forme profunde si grave de
candidoze cu endocardite, neutropenie. Toate spec iile de Candida se gasesc in flora saprofita a
omului in special in cavitatea bucala, scaun, vagin dar in anumite conditii se produce multiplicarea
lor, generand modificarea patologica
Cauze si factori determinanti:
varsta, respectiv nou-nascutii fac frecvent candidoza oro-faringiana
existenta anumitor boli: diabet zaharat, S!A "candidozele mucoase apar printre complicatiile
pacientilor ci infectia cu virus #$%
prezenta timp indelungat a cateterului intravezical sau tuburilor de dren postoperatorii "generand
candidoza cutanatsa%, protezelor dentare
existenta unei candidoze vaginale a mamei poate fi risc de infestare a fatului la nastere
perioada sarcinii "candidoza vaginala%
scaderea imunitatii
consumul abuziv de antibiotice
terapia cu glucocorticoizi poate favoriza instalarea candidozei
Semne si simptome clinice:
Candidoza se prezinta sub forma de placarde albe, aderente pe mucoasa orala in special la nivelul
limbii, de obicei nedureroase si sub forma unor fisuri la colturile gurii, dureroase&
margaritarelul,muguet sau zabaluta apare pe limba si mucoasa bucala,sau sub forma unor fisuri in
coltul gurii, care produc usturime si sangerare, in special la copiii debilitati. Candidoza
orofaringiana asociata cu S!A, atunci cand este trenanta si se exclud alte cauze. !iagnosticul
diferential se face cu esofagita herpetica si citomegalovirus.
Candidozeie situate la nivelul vulvei sau al vaginului produc, prurit,senzatie de arura si dispareunie
"dureri in special la contactul sexual si urinat%, eroziuni si o secretie alb branzoasa iar cand se
suprainfectgeaza poate deveni verzuie, urat mirositoare.Candidoza urinara se remite de obicei la
intreruperea tratamentului antibiotic sau indep&artarea sondei vezicale
Candidoza cutanata se prezinta sub forma de zone intertiginoase rosii, localizate cel mai adesea la
nivelul plicilor de flexie "interdigitale, fesier, perianal, santul submamar, flexul inghinal%, sau
palmele atunci cand mainile sunt tinute in mod frecvent in apa sau manusi de cauciuc.
Complicatia cea mai frecventa este candidoza profunda, fie prin patrundere pe calea tesuturilor
indemne "Candida poate trece de pe suprafetele afectate spre planurile profunde% fie pe cale
hematogena. 'xista cativa factori determinanti:
(candidoza cronica, rebela care provoaca in timp eroziuni ale mucoaselor
(perforatia traumatica a tractului digestiv, chirurgicala, ulcer gastric perforat
(distrugeri de mucoase datorate administrarii de citotoxice secundara chimioterapiei anticanceroase
(scaderea imunitatii si greutatea foarte mica la nastere care poate scadea rezistenta de aparare a
gazdei.
!iseminarea profunda a infectiei cu Candida poate determina complicatii la nivelul retinei, splina,
rinichi, ficat, meninge, miocard, substanta cerebrala "abcese cerebrale sau meningita cronica%. n
Candidoza diseminata cele mai importante semne clinice sunt:
(nfiltratele retiniene albe, pufoase, ce se extind in corpul vitros& se manifesta prin vedere neclara,
incetosata, scotoame, senzatie de nisip in ochi sau durere oculara ()eziuni tegumentare eritemato-
papuloase, care pot determina leziuni necrotice pana la erodarea straturilor musculare extrem de
dureroase&
(Candidoza hepato-splenica apare la pacientii cu leucemii, limfoame, chimioterapie si neutropenie
prelungita& se manifesta prin febra, dureri abdominale, cresterea fosfatazei alcaline,
hepatosplenomegalie
('ndocardita candidozica se produce rar prin diseminare hematogena " mai frecvent la dependen*tii
de droguri care se in+ecteaza %, fiind mai frecventa dupa interventii chirurgicale cardiace de protezare
valvulara
(nfestarea cu Candida la nivelul articulatiilor se poate produce prin in+ectarea intraarticulara cu
glucocorticoizi sau infectarea in timpul implantarii protezelor articulare Tratamentul naturist ofera
solutii in cazul aparitiei Candidozelor cutanate sau mucoase :
Tratamentul trebuie instituit cat mai curand pentru a evita cronicizarea avand in vedere caracterul
trenant si rezistenta la tratament pe care o prezinta formele cronice
Stimularea sistmului imun de auto-aparare pentru a da posibilitatea corpului de a invinge boala,
evitand administrarea cortizonicelor si antibioticelor cu spectru larg si pe perioade lungi,
raspunzatoare in mare parte de producerea bolii& tinctura de echinaceea
,egimul igieno-dietetic : consumul de alimente care au proprietati antibiotice, antimicotice
cunoscute de mii de ani: iaurtul, usturoiul, mierea de albine, propolisul, polenul, alimentatie bogata
in legume, fructe proaspete care sa mentina p#-ul local fiziologic
Tonifierea organismului prin administrare de vitamine, minerale ca
mi+loc de preventie
-adi+onari cu acid boric, glicerina boraxata, bitter suedez
Spalaturi cu bicarbonat de sodiu
.entinerea unei flore bacteriene saprofite normale la nivelul tubului digestiv
care sa nu permita inmultirea sau aparitia altor germeni patogeni: se
indica din alimentatia zilnica sa nu lipseasca iaurtul& bacteria Acidophilus prezenta in iaurt manifesta
un control asupra inmultirii germenilor patogeni, inclusiv ciuperca Candida albicans, pe care o
combate in mod miraculos.Se pot face tamponamente cu comprese sterile si iaurt pe
tegumente,perianale, intravaginale, sau in orice zona a corpului unde s-a instalat o candidoza
Gemoterapice: germeni de grau, extractul din mladite de mur, extractul din mladite de lemn
cainesc, extract de muguri de plop negru
Medicina populara recomanda:
galbenele (Calendula officinalis) au actiune antiseptica, antiinflamatorie,
cicatrizanta,dezinfectanta, antialgica, antispastica, coleretica si colagoga& pot fi folosite atat in uz
intern cat si extern in rani care se vindeca greu, ulceratii, placi cu puroi, hematoame, contuzii,
abcese, degeraturi
cimbru de gradina "Satureja hortensis) poate fi un ad+uvant in micoze, helmintiaze, plagi
purulente, alte afectiuni inflamatorii& poate fi folosit pe cale orala sau in uz extern sub forma de bai
aromatice sau comprese locale
rostopasca (Chelidonium majus, Herba Chelidoni) are actiune detoxifianta, antiinflamatorie,
antiseptica, antimicotica, dezinfectanta, coleretica, colagoga, cicatrizanta& combate intepaturile de
insecte, sucul proaspat a+uta in caz de hemoragii retiniene, dezlipire de retina dar si pentru a reda
claritatea vederii
salvie (Salvia officinalis) are actiune antiperspiranta, detoxifianta, antiseptica " impreuna cu
musetelul poate actiona benefc prin gargara la nivelul cavitatii bucale %, sau bai de sezut in cazul
bolilor venerice
roinita, melisa (Folia Melissae) are actiune antispasmotica, dezinfectanta, antiinflamatorie,
cicatrizanta, tonifica aparatul digestiv, combate colicile, sedativ, calmeaza starile nervoase
coada calului (Euisetum arvense) combate aciditatea crescuta, mentine un p# alcalin, depureaza,
detoxifica, are actiune antiseptica, decongestionanta, cicatrizanta in special la nivelul aparatului uro-
genital dar si digestiv, este diuretic, actioneaza benefic in boli de piele, ulceratii canceroase, boli
hepatice, renale, genitale& are efecte hemostatice, vitaminiznte, remineralizante
coada soricelului (!chillea milefolium) are proprietati antiseptice, antiinflamatorii, decongestive,
dezinfectante, antimicotice, antihelmintice, iar sucul extras de la frunzele crude este folosit de mii de
ani in medicina populara pentru vindecarea ranilor, cicatrizare, regenerarea tesuturilor, evitarea
suprainfectiilor& in afectiunile uro-genitale este una din cele mai eficiente plante medicinale " cistite,
vaginite, inflamatii hemoroidale, fisuri anale, etc% Se fac spalaturi vaginale si bai de sezut de doua
ori pe zi& substantele continute in planta impiedica multiplicarea aceste ciuperci, a+uta la regenerarea
epiteliilor lezate printr-o refacere blanda, fara a perturba flora vaginala saprofita.
dragaica, san"ienele (#alium verum), este o planta cunoscuta de mai bine de /000 de ani si a fost
folosita de catre medicina populara pentru a usura durerile nasterii, tratarea unor forme de cancer de
san, uterin, laringian, tiroidian sau gusa tireopata, iar extern poate fi folosita pentru diverse afectiuni
ale pielii si mucoaselor sub forma de comprese din ceai sau suc proaspat& se poate face infuzie
pentru baia bebelusilor& a fost considerata o planta magica, numita si 1paiele Sfintei 2ecioare1
deoarece au fost folosite de Sfanta .aria pe patul de 3astere al .antuitorului.
plop negru ($opulus nigra), efect antiinflamator, balsamic, cicatrizant, febrifug,
trifoi rosu (%rifolium pratense), actiune antiinflamatorie, antibiotica, antiseptica, antitumorala
ur"ica moarta alba (Herba lamii alba) este eficienta in afectiuni ginecologice, boli grele ale
organelor pelvine, tulburari de menopauza, leucoree, sindrom premenstrual, este un remediu eficient
in cele mai diverse afectiuni ale femeii, boli renale, disfunctii sexuale, retentie urinara, afectiuni
cutanate
traista ciobanului, buruiana de friguri (Herba bursae pastoris) are actiune hemostatica,
antiinflamatorie, antiseptica
branca ursului "Heracleum sphond&lium%, poate fi un ad+uvant in boli venerice "micoze, gonoree,
sifilis, chlamidia%, sterilitate, frigiditate, menopauza precoce,
Amestec de plante, pot fi consumate fie pe cale bucala sub forma de infuzie fie extern sub forma de
badi+onari sub forma de decoct sau cataplasme :
4%.amestec din: flori de musetel, galbenele, menta, salvie, ur"ica moarta
/%.coada calului, galbenele, troscot, ur"ica moarta ,traista ciobanului
5%.rostopasca, salvie, musetrel, galbenele, coada calului, trifoi rosu
6%.cimbru, ro"marin, galbenele, musetel, dragaica, ur"ica moarta
.ersul la piscin7, transpira8ia 9i :nc7l87mintea neadecvat7 favorizeaz7 aceste ciuperci. 'le se
manifest7 prin:nro9irea unor por8iuni sau prin b79icu8e deseori :nso8ite de m;nc7rime. Apoi pielea
:ncepe s7 se deco+easc7. Tratamentele medicamentoase sunt multiple, dar pot fi completate cu succes
de solu8iile naturiste.
mpachetri cu cafea
Cafeaua este bun7 pentru aceast7 problem7 . Se introduc picioarele curate sau
degetele de la m;ini "dac7 ai micoz7 la unghii% :n cafea concentrat7 9i se 8in timp de cinci minute.
!up7 aceea, zona afectat7 se :nvele9te cu un prosop. Se poate repeta procedeul de dou7 ori pe zi.
Ceaiul antifungic are efect imediat
Aceast7 infuzie se prepar7 din urm7torul amestec: g7lbenele "50g%, urzic7 vie "40g%, r7chi8an "40g%,
coada calului "/0g%, urzic7 alb7 "50g%, mu9e8el "4<g%, troscot "/0g%, coada 9oricelului "4<g% 9i salvie
"40g%.
Bi cu infuzie din usturoi i frunze de nuc
=entru picioare se face urm7torul preparat: cure8i trei-patru c78ei de usturoi, :i m7run8e9ti 9i :i pui
:ntr-un litru de ap7 fiart7. Acoperi timp de 4< minute, apoi strecori. Se spal7 picioarele de dou7 ori pe
zi cu aceast7 solu8ie.
2runzele de nuc sunt 9i ele de a+utor. =repar7 un ceai din 9ase linguri de frunze m7run8ite la +um7tate
de litru de ap7. Se fierb timp de 40 minute, apoi se strecoar7. =o8i ad7uga :n ap7 c;teva pic7turi de
ulei de arbore de ceai, care are 9i el propriet78i antimicotice.
Bicarbonatul de sodiu, eficient n tratarea ciupercilor
-icarbonatul de sodiu poate fi folosit 9i pentru micozele unghiilor de la m;ini sau de la picioare. Se
fac b7i c7ldu8e locale cu ap7 :n care s-au dizolvat o lingur7 de bicarbonat 9i una de sare.
ine regim
!ieta e 9i ea important7. 'vit7 zah7rul, alimentele preambalate cu agen8i de cre9tere, dro+dia de bere
9i p;inea cu dro+die, f7ina alb7, berea, ca9cavalul, gr7simile preparate la temperaturi mari 9i b7uturile
acidulate. Ca s7 scapi mai repede de micoze, m7n;nc7 mai pu8in7 carne 9i nu prepara alimentele la
microunde.
.ai mult: Scap7 de micoza piciorului cu cafea > )ibertatea.ro
Tratament pentru micoze: sarea de mare
Sarea de mare este foarte folosita in cosmetica si bucatarie. Are un gust mai deosebit decat sarea
obisnuita datorita continutului sau de minerale. n general, este mai scumpa decat sarea de masa, dar
mult mai utila. =e langa aceste intrebuintari, sarea de mare este foarte eficienta in tratarea anumitor
infectii si boli.
!aca esti in cautarea unor remedii naturiste, pentru micoze, instructiunile de mai +os iti vor fi de
mare folos. Acestea sunt indicatiile esentiale pentru folosirea sarii de mare in tratarea ciupercilor:
Curatare. n primul rand, curata zona afectata cat mai mult posibil. Astfel, sarea de mare va
putea patrunde in zonele atinse de ciuperca.
!regateste un "as cu apa. =une apa fierbinte in vasul unde iti asezi picioarele. 3u trebuie sa
fie multa apa& este suficient sa iti acopere degetele picioarelor. Temperatura apei trebuie sa fie
ridicata, dar suportabila.
!une un prosop. a un prosop si aseaza-l sub vasul cu apa, in partea calcaiului. Astfel, vasul
se va inclina si apa va ramane doar la nivelul degetelor.
#dauga pero$id de hidrogen. Scoate picioarele din bazin. Toarna o cana de peroxid de
hidrogen in apa, dupa care poti baga picioarele, inapoi, in apa.
%oloseste sarea de mare. Scoate picioarele, din nou, din apa. Toarna sarea de mare pe
degetele de la picioare si asteapta 5 minute. Cat timp stai cu picioarele in afara bazinului,
pune in apa sare de mare grun+oasa. !upa aceea, pune picioarele inapoi in apa si relaxeaza-te
pentru urmatoarele 50 de minute.
&coate picioarele din apa. !upa cele 50 de minute, poti scoate picioarele din vasul cu apa.
Sterge-le usor cu un prosop si maseaza-le incet. Acest lucru va a+uta circulatia sangelui.
!une otet. =une /-5 picaturi de otet pe zonele afectate de ciuperca. )asa picioarele libere
pentu catva timp si nu lua ciorapi sau pantofi. =oti purta papuci sau sandale.
Aplicand aceasta procedura cat mai des posibil, vei observa ca infectia va disparea. Trebuie sa
continui acest tratament saptamanal, dupa vindecarea infectiei. Astfel, te vei asigura ca nu veti mai
avea micoze in viitor.
.icoze
Ciupercile patogene care produc infectii superficiale sunt unele pluricelulare, cu inmultire sexuata si
?eratinofile iar altele sunt levuri unicelulare cu inmultire asexuata prin diviziune.
Ciupercile pluricelulare au aspectul unor filamente " de unde numele de ciuperci filamentate % din care
rasar organite de reproducere numite chlamidospori.@enurile importante sunt 'pidermoph*ton si
Trichoph*ton si toate utilizeaza pentru nutritie ?eratina umana sau animala.Astfel se explica de ce
afecteaza tegumetul si anexele sale cornoase dar nu afecteaza niciodata mucoasele.Adata nidate pe
tegument vor produce adesea eruptii inelare sau arcuate deoarece se dezvolta ca pe un mediu de
cultura, in mod egal in toate directiile.
Ciupercile unicelulare sau levurile sunt reprezentate de Candida albicans si =it*rosporon
ovale.)evurile genului Candida utilizeaza ca substrat nutritiv orice hidrocarbonat " zaharuri %, inclusiv
glicogenul din tegument si mucoase. )a nivelul mucoaselor fiind mai usor accesibil glicogenul, vom
intalni mai frecvent candidoze ale mucoaselor decat ale tegumentului. )evura =it*rosporon ovale
" sinonim .alassezia furfur % este o ciuperca lipofilica care utilizeaza ca substrat nutritiv trigliceridele
sebumului astfel ca manifestarile clinice vor apare pe zonele seboreice ale corpului.Atat Candida cat
si =*tirosporon sunt de regula agenti saprofiti ai mucoaselor "prima% respectiv ai zonelor seboreice "a
doua% si devin conditionat patogeni daca numarul de colonii depaseste o anumita limita sub influenta
favorizanta a unor factori externi sau interni " de exemplu diabetul zaharat ca factor intern si
dermatocorticoizii ca factor extern %.
=atologia produsa de ciupercile filamentate " ?eratinofile %
!enumirea latina generica pentru toate aceste micoze superficiale ale pielii este de 1tinea1 " sau
epidermofitii %.n functie de frecventa localizarilor intalnim urmatoarele forme :
a. tinea interdigitala a picioarelor : localizata cel mai frecvent in spatiile interdigitale $ si ,
se manifesta printr-un discret eritem, insotit de descuamatie care poate lua aspectul unui
depozit alb-cremos, de regula fisuri interdigitale si subiectiv prurit&
b. tinea plantara : localizarea frecventa si initiala este pe bolta plantara, unde se manifesta ca o
pata eritematoasa difuza si discreta pe suprafata careia apar recurent vezicule pruriginoase.n
lipsa tratamentului epidermofitia se cronicizeaza si se extinde pe toata planta, care devine
eritematoasa si hiper?eratozica, eventual fisurata.!eoarece tinde sa se extinda pe fata dorsala a
degetelor si pe fetele laterale ale piciorului, aceasta forma a luat denumirea de tinea 1in
mocasin1.
c. tinea inghinala : unilaterala sau bilaterala, are un aspect caracteristic arcuat, cu o margine
eritematoasa, cu descuamatie fina, furfuracee, uneori si microvezicule in timp ce zona centrala
a arcului tinde sa recapete un aspect normal " in acest sens se vorbeste despre 1activitatea
marginala1 ca fiind foarte caracteristica pentru epidermofitii %. 3etratatata persista ani in sir,
eritemul arcuat largindu-se treptat.Tratamentele eronate cu dermatocorticoizi produc remisiuni
aparente temporare, dupa care eruptia recidiveaza mai extinsa decat prima data si asociaza
leziuni micronodulare relativ rezistente la terapia antimicotica.
d. tinea manum : aproape intotdeauna este unilaterala, una din palme devenind uniform mai
eritematoasa si cu o descuamatie lamelara discreta.Bnilateralitatea este unicul argument clinic
pentru diagnosticul de tinea, altfel necesitand examen micologic.
e. tinea corporis : ia de regula un aspect complet inelar, uneori mai multe inele eritemato-
scuamoase concentrice " ceea ce corespunde mai multor pusee de activitate, aspect care prin
traditie se mai numeste, gresit, herpes circinat % cu localizare pe trunchi sau coapse.
f. tinea fetei, a$ilara, submamara sau interdigitala la maini : sunt localizari posibile dar rare
si dificil de diagnosticat in lipsa unui examen micologic.
Ca diagnostic diferential toate formele clinice amintite implica eczemele vulgara, atopica sau de
contact , psoriazisul vulgar si intertrigourile de orice etiologie.
Sunt circa 400 de specii de ciuperci filamentate patogene pentru om si toate pot afecta atat tegumentul
cat si anexele sale cornoase.
Afectarea directa sau coafectarea in cadrul unei epidermofitii a unghiilor se numeste
onicomicoza..ai frecvent sunt afectate unghiile policelor si halucelor, dar se poate a+unge la infectia
micotica a tuturor celor /0 de unghii.Bnghia afectata apare ingrosata " proces de hiper?eratoza %, cu
marginea libera neregulata, cu santuri transversale si longitudinale si mai ales cu modificarea culorii
in alb, galben sau brun. n timp unghiile devin tot mai friabile si uneori sfarsesc prin a fi eliminate
complet " onicoliza % sau dimpotriva devin dure si groase imitand aspectul unor gheare
" onicogrifoza %.
n psoriazis, in insuficienta venoasa cronica a membrelor inferioare si in unele genodermatoze apar
onicodistrofii care imita perfect o onicomicoza.nainte de a trata o onicomicoza este necesar un
examen micologic pentru diagnosticul de certitudine, tratamentul fiind indelungat, costisitor si
potential toxic hepatic.!oar tratamentele generale cu ?etoconazol, fluconazol, itraconazol sau
terbinafina sunt valabile, deoarece nici un topic nu patrunde suficient in lama cornoasa a
unghiei.Aceste tratamente dureaza intre 5 si C luni, adica perioada de refacere a unghiilor.
)ocalizarea infectiei cu ciuperci filamentate la firele de par de pe scalp sau barba produce
tricofitiile.!eosebim tricofitii 1uscate1 "non-inflamatorii% sau 1tondante1 si tricofitii 1umede1
"inflamatorii si exudative%.
Tricofitiile tondante sunt .icrosporia si Tricofitia uscata a scalpului.Ambele sunt produ- se de specii
de ciuperci filamentate antropofile, adica strict adaptate ?eratinei umane imature, prezenta in par pana
la pubertate.Ambele sunt intens contagioase si apar ca epidemii de colectivitate in crese, gradinite,
orfelinate.Se numesc tondante deoarece parazitarea firelor de par pe o anumita arie produce ruptura
acestora dupa emergenta din orificiul folicular, ca si cum parul ar fi fost tuns.n cazul .icrosporiei
apare de regula o unica arie tondanta mare, parul este rupt la acelasi nivel si examinarea cu lampa
Dood " lampa cu ultraviolete si filtru special % releva o fluorescenta verzuie.n cazul Tricofitiei uscate
sunt mai multe arii tondante mici, firele de par sunt rupte la nivele diferite iar la examenul cu lampa
Dood nu apare fluorescenta. Ambele tricofitii se vindeca sponta la pubertate, cand ?eratina pilara se
maturizeaza.
A varianta de tricofitie particulara este 2avusul, astazi practic disparut.!esi este produs de o ciuperca
antropofila, induce o moderata reactie inflamatorie dermica care explica aspectul clinic deosebit : pe
scalp apar zone de alopecie acoperite cu cruste groase de culoare galbena ca sulful cu o depresiune
centrala patognomonica " de unde denumirea de .godeu favic.% iar firele de par afectate sunt rupte la
nivele diferite, sunt cenusii si au un miros neplacut caracteristic de urina de soarece. 3u se vindeca la
pubertate, persistand toata viata fara tratament. 'xista si forme atipice de favus care imita strptococia
scuamoasa a scalpului sau psoriazisul scalpului, de unde importanta examenului micologic pentru
diagnostic.
Toate aceste trei tricofitii necesita asocierea tratamentului general cu antimicoticele amintite sau cu
@riseofulvina, timp de 5 saptamani, cu tratamentul antimicotic local si, in masura posibilului, raderea
scalpului.
'xista specii de ciuperci filamentate zoofile "adica sunt mai adaptate la ?eratina unor animale cum
sunt cainii, caii, bovinele, ovinele si pasarile de curte% care produc la om tricofitiile 1umede1 datorita
unei reactii inflamatorii intense. Traditional, afectarea scalpului la copii se cheama Eerion Celsi iar
afectarea barbii sau mustatii la barbati postpubertar Sicozis tricofitic.
n ambele cazuri apare o pseudo-tumora inflamatorie cu dimensiuni de ordinul centimetrilor,
eritematoasa, calda, dureroasa, acoperita de cruste purulente care aglutineaza firele de par rupte
aleator iar la presiunea pe tumora ies picaturi de puroi din orificiile foliculare dilatate. Eerion Celsi si
Sicozisul tricofitic sunt practic aceeasi boala& in ambele apare alterarea starii generale cu febra si
adenopatie reactiva satelita.3etratata se poate complica cu o suprainfectie stafilococica, pentru
diagnostic si tratament corect fiind necesare atat examenul micologic cat si cel bacteriologic.Spre
deosebire de tricofitiile uscate, cele umede se vindeca prin alopecia definitiva a zonei afectate.
Tratamentul general cu antimicoticele pomenite de+a este obligator, eventual asocierea de antibiotice
active pe stafilococi.Ca manevre locale sunt foarte utile pensarea mecanica a tuturor firelor de par
afectate " manevra nedureroasa in acest context %, comprese cu rol antiinflamator si antiseptic si
aplicatii de antimicotice topice, ce de exemplu clotrimazol, miconazol, bifonazol, fluconazol,
fenticonazol, terbinafina si ciclopiroxolamina. Toate aceste antimicotice topice reprezinta totodata
tratamentul de prima intentie in formele de tinea "epidermofitii banale% descrise mai sus.
=itiriazisul versicolor
Agentul patogen este =it*rosporon ovale, levura lipofilica care are mai multe suse : unele inhiba
sinteza melaninei, producand pete depigmentate, albe, altele exacerbeaza productia de melanina
producand pete hiperpigmentate, brune iar altele produc o toxina eritematogena, manifestandu-se prin
pete eritematoase, rosii.n functie de susa, toate petele eruptive sunt de aceeasi culoare si in cazul
tuturor pe suprafata petelor albe, brune sau rosii se evidentiaza o descuamatie furfuracee.'timologic,
denumirea de 1versicolor1 provine de la versatil F schimbator,variabil.=etele eruptive se localizeaza
pe zonele seboreice ale corpului.'le apar cel mai frecvent toamna, deoarece in cursul verii caldura si
umezeala produsa de excesul de transpiratie sunt factori favorizanti pentru inmultirea coloniilor de
=it*rosporon.
Aceeasi levura, localizata pe scalp, este responsabila de 1matreata grasa1 "pitiriazisul seboroid%.
Amintim ca unele persoane se sensibilizeaza la prezenta pit*rosporonului si dezvolta eczema
seboreica a scalpului si fetei.
Tratamentul tuturor acestor forme clinice este in primul rand topic cu antimicotice active pe
=it*rosporon : bifonazol " -iazol % crema sau sampoane cu ?etoconazol " 3izoral %, cu piritionat de
zinc " -lue-cap % sau cu sulfura de seleniu " Selegel, Selsun %, 5 aplicatii G saptamana, timp de 4 - /
luni.2ormele extensive sau rezistente la tratamentele topice beneficiaza de antimicoticele de uz
general amintite pentru epidermofitii si tricofitii.
Candidoze cutaneo - mucoase
Candida albicans este un saprofit normal pentru tubul digestiv si cavitatea vaginala la femei si este
prezenta la circa 50H din oameni si in cavitatea bucala, fiind in toate cazurile un component
important al microbiocenozei locale.)evura devine conditionat patogena in cazul inmultirii excesive
prin perturbarea echilibrului biocenotic local, fapt favorizat de urmatorii factori : tratamente
prelungite cu antibiotice " care indeparteaza flora bacteriana saprofita ce mentine in echilibru
candida %, cu cortizonice " care exacerbeaza metabolismul candidei si deprima imunitatea locala %, cu
citostatice " care deprima imunitatea locala cat si generala %, cu anticonceptionale " care cresc
rezervele de glicogen din mucoasa vaginala %, graviditatea si diabetul zaharat prin acelasi mecanism,
reinfectarea de la partenera G partenerul netratat si reinfectarea din rezervorul reprezentat de propriul
colon.
Candidoze ale mucoaselor
'ul"o"aginita candidozica acuta se manifesta prin aparitia unei leucorei albe, cremoase, urat
mirositoare, insotita de prurit sau arsura, uneori durere la contactul sexual.)a examenul obiectiv se
observa enantemul marcat al mucoasei vaginale, vezicule siGsau pustule, transformate ma+oritatea in
mici eroziuni si depozite albe formate din culturi pure de Candida. 2recvent se asociaza si un
intertrigo interlabial si inghinal cu fond eritematos difuz si pustulete izolate.Tratamentul formei acute
consta in administrarea unei tablete de fluconazol " !iflucan % a 4<0 mg siGsau a unui ovul vaginal de
2enticonazol " )omexin % a C00 mg o data.
'ul"o"aginita candidozica cronica persista sau recidiveaza ani in sir cu aceeasi simptomatologie si
necesita tratamente generale si locale potente si prelungite / - 6 saptamani cat si explorarea atenta
pentru depistarea unor eventuali factori favorizanti negli+ati. Tratamentele generale active se
realizeaza cu traconazol " Arungal %, fluconazol " !iflucan a <0 mg % sau terbinafina " )amisil % in
asociere cu tratamentul local cu ovule vaginale cu clotrimazol, econazol, ?etoconazol, etc %.
Balanita candidozica acuta are manifestari clinice relativ variate : se exprima clasic printr-un eritem
difuz al mucoasei glandului pe fondul caruia apar numeroase pustule, sau un eritem difuz cu depozite
albe, cremoase, abundente si detasabile, insotit de prurit sau doar pete eritematoase izolate si
modificarea mirosului local.n formele cronicizate se asociaza fisuri dureroase pe gland si preput. )a
barbat tratamentul este strict local prin topice antimicotice intre 4 si 5 saptamani.
=entru ambele sexe tratamentul concomitent al partenerului G partenerei sexuale stabile, chiar si in
lipsa oricaror manifestari clinice, este obligator.
&tomatita candidozica acuta incepe prin senzatia de arsura a limbii si uscaciune bucala, urmata de
eritemul intens al limbii " limba 1lacuita1 %, apoi aparitia de depozite albe, detasabile pe limba, peretii
+ugali si bolta palatina, eventual eroziuni dureroase.n cazul cronicizarii, prin hipertrofia papilelor
gustative filiforme apare aspectul de 1limba paroasa1, initial alba, ulterior neagra " pentru ca depozitul
cornos aberant care se dezvolta pe varful papilelor in urma infectiei candidozice este alb dar in timp
se oxideaza si devine negru %. Tratamentul general este acelasi ca in cazul vaginitelor cronice.)ocal se
aplica badi+onari cu pimafucin, solutii cu 3istatin sau solutie de albastru de metil 4H.
Cheilita candidozica acuta se manifesta nespecific prin enantemul buzelor, descuamatie furfuracee
si fisuri dureroase mediolabiale.
#ngulusul candidozic " perles % se manifesta nespecific printr-o fisura dureroasa a comisurii bucale,
uni- sau bilaterala, anturata de un discret halou eritematos.
Candidoze ale tegumentului
(ntertrigoul candidozic inghino)genital al nou)nascutului " sau 1candidoza de scutece1 % este
relativ frecvent. Bmiditatea zonei, alcalinitatea urinei, abraziunea mecanica produsa de scutece
favorizeaza autoinocularea Candidei de la nivel digestiv.Se observa un fond eritematos difuz cu
pustulete atat pe zonele rosii cat si in afara lor, la periferia iritatiei.
(ntertrigoul candidozic al adultului poate sa apara la nivelul oricarui pliu cutanat. n ordinea
frecventei intalnim : intertrigo interdigital al mainii, cand unul sau cateva spatii interdigitale sunt
rosii, fisurate, cu depozit alb si pruriginoase " relativ frecvent este o boala profesionala la cofetari si
brutari %& alte localizari implica pliul submamar, mai ales la varstnice, rar pliurile inghinal, interfesier,
axilar si exceptional interdigital la picioare.
!erioni$isul candidozic se manifesta prin tumefactia si eritemul tegumentului periungheal la unul
sau mai multe degete ale mainilor, persistent luni sau ani.Afectarea radacinii unghiei produce in timp
onicodistrofii diverse secundare.-oala este mai frecventa la femei datorita activitatilor casnice si
manichiurii. 'tiologiile alternative stafilococice sau streptococice trebuie luate in considerare.