ASPECTE DE PATOLOGIE

GERIATRICA DIGESTIVA

Dr.Man Viorela
 Imbatranirea tubului digestiv

Procesul de imbatranire, de atrofie, afecteaza si tubul

digestiv.Sunt frecvente:

 edentatia;
 atrofia glandelor salivare si a mucoasei gastrice si
esofagiene;
 aclorhidria;
 tulburarile vasculare digestive.
Boala de reflux gastro-esofagian(BRGE) la
varstnici
 Refluxul gastro-esofagian (RGE) reprezinta fenomenul de
pasaj al continutului gastric in esofag, fenomen fiziologic,
care devine patologic cand mecanismele antireflux sunt
depasite. Boala de reflux gastro-esofagian (BRGE) cuprinde
totalitatea simptomelor produse de refluxul continutului
gastric in esofag. 
La persoanele varstnice apar frecvent :
 tulburari de deglutitie,
 disfagie si
 regurgitari .
Alteori apar: pirozis, epigastralgii cu iradieri in umarul stang,
ceea ce se cheama pseudoangor.
Refluxul gastro-esofagian

Cauze favorizante:
 obezitatea;
 stenoza pilorica cu dilatatie gastrica consecutiva;
 hernia hiatala;
 stomacul operat;
 diabetul zaharat;
 sclerodermia.
 alimente (grasimi, ciocolata, suc de citrice etc.);
 medicamente (nitrati,derivati xantinici,blocante ale ionilor
Ca, AINS);
BRGE – consecinte si complicatii

Consecinte:
 esofagita peptica cu pirozis;
 regurgitatii acide;
 varsaturi;
 sindromul Barrett,
 ulcerul esofagian,
 hemoragia digestiva superioara,
 stenoza peptica esofagiana,
 anemie feripriva.
BRGE – masuri generale

 somn cu perna ridicata;

 reducerea presiunii intraabdominale prin regim
hipocaloric (in caz de obezitate);
 renuntarea la braie, curele stranse, corsete;
 combaterea constipatiei;
 combaterea consumului de medicamente iritante (AINS)
sau care relaxeaza sfincterul esofagian inferior (blocante
de calciu, aminofilina etc);
 evitarea supraalimentatiei si a meselor inainte de somn; 
 indepartarea grasimilor, alcoolului, cafelei, tutunului.
BRGE - tratament

 Reglatoarele motilitatii digestive – Metoclopramid;

 Protectoare ale mucoasei gastrice si esofagiene – Omeprazol;

 Antiacide – Dicarbocalm.
INCONTINENTA ANALA

 Este o infirmitate frecventa, cu repercusiuni grave psiho-

sociale, fiind, alaturi de incontinenta de urina, escarele
de decubit si de dementa, una dintre marile probleme ale
ingrijirilor si asistentei varstnicului.
 Ea consta in pierderea involuntara a materiilor fecale si
a gazelor prin orificiul anal. Se asociaza, de obicei, cu
incontinenta de urina si cu deteriorarea psihica avansata.
 Apare in demente, accidente vasculare cerebrale,
afectiuni ale maduvei, polinevrite, diabet, abcese rectale,
hemoroizi, fisuri anale, cancere recto-sigmoidiene si
constipatie cronica.
 Cea mai importanta incontinenta anala este cea
ULCERUL PEPTIC

 AINS sunt folosite pentru proprietatile lor antialgice,

antiinflamatorii si antitermice, iar aspirina este folosita
din ce in ce mai mult si pentru profilaxia evenimentelor
cardiovasculare.
 Leziunile digestive induse de consumul de AINS variaza de la
hemoragii subepiteliale, eroziuni mucosale (care se pot incadra
intr-o forma de gastrita acuta eroziv-hemoragica sau gastrita
cronica reactiva) si ulcere pana la complicatii ale acestora -
sangerari, obstructii si perforatii, unele chiar cu risc vital.

 Clinic, manifestarile acestor leziuni pot lipsi, se pot

incadra intr-un sindrom dispeptic sau pot sa apara -
initial sau in evolutie - semne de hemoragie digestiva,
perforatie, obstructie.
Ulcerul peptic – consumul de AINS

 Studiile epidemiologice au aratat ca AINS sunt

raspunzatoare de 25 % din toate iatrogeniile depistate,
majoritatea fiind legate de tractul digestiv.
 In general, cel putin 10-20 % dintre pacienti acuza
manifestari dispeptice aparute in timpul tratamentului cu
AINS, cu limite variind intre 5 si 50 %, iar pe parcursul a
sase  luni de administrare este de asteptat ca 5-15 %
dintre pacientii cu artrita reumatoida sa renunte la
tratament din cauza dispepsiei.
Consumul de AINS

 Frecventa leziunilor enterale aparute nu poate fi bine

cunoscuta din cauza lipsei unor metode diagnostice
adecvate; s-a observat ca 10-15 % dintre pacienti
prezinta diaree ca manifestare a enteropatiei AINS-
induse. Leziunile colonice sunt rare, dar exista,
examenul colonoscopic deceland ulcere plate si stricturi,
predominant la nivelul colonului drept.
 Rata aparitiei complicatiilor gastrointestinale grave ale
administrarii de AINS a scazut in ultimii ani, acest fapt
datorandu- se unei educatii medicale mai bune, atat a
pacientilor (stoparea automedicatiei), cat si a medicilor
(recomandarea cu precautie a unor doze minime
suficiente, asocierea gastroprotectiei, folosirea unor clase
Consumul de AINS

 Aparitia iatrogeniilor digestive consecutive consumului

de antiinflamatorii este favorizata de mai multi factori
clinici, validati in multiple studii. Factorii de risc
dovediti cert sunt:
 varsta avansata;
 istoricul de ulcer gastric/duodenal sunt prezente in
antecedente ale unui episod de hemoragie digestiva;
 folosirea concomitenta a unei medicatii corticosteroide
sau anticoagulante;
 tipul si doza AINS folosit - cea mai mare toxicitate
gastrointestinala o au aspirina si piroxicamul, iar cel mai
mic risc a fost gasit la ibuprofen;
Complicatiile digestive ale consumului de
AINS
 esofag - eroziuni, ulceratii, ulcere.
Mecanismul de producere implica contactul direct intre drog si
mucoasa esofagiana, factorii favorizanti fiind legati de prezentarea
tabletelor si de tranzitul esofagian:

 ingesta in pozitie culcata;

 administrarea cu o cantitate mica de apa;
 stenoze intrinseci sau extrinseci;
 tulburari functionale, cu intarzierea evacuarii continutului
esofagian.
Complicatiile digestive ale consumului de
AINS

stomac - leziuni erozive, erozivhemoragice, petesiale,

ulceratii, ulcere .
 In primele 1-2 ore dupa ingestia a 600 mg aspirina apar
leziuni acute - petesii (hemoragii subepiteliale) si
eroziuni (break-uri mucosale superficiale).
 Daca ingestia de aspirina continua, aceste modificari
dispar datorita unui proces de adaptare.

duoden - eroziuni, ulcere .

 Ulcerul duodenal are un risc relativ de aparitie de 4,3 ori
mai mare la consumatorii de AINS fata de populatia
Complicatiile digestive ale consumului de
AINS

intestin subtire - ulceratii, stricturi .

 Unele AINS afecteaza acut mucoasa intestinului subtire,
cu aparitia de ulceratii intestinale asociate cu inflamatie
activa, pierdere cronica de sange si risc de perforatie. In
ultimii ani au fost propuse teste non-invazive pentru
diagnosticul enteropatiei AINS-induse, si anume
markerii de permeabilitate capilara si testul fecal al
calprotectinei.

colon - ulcere plate, de obicei solitare, stricturi, exacerbari

ale bolilor inflamatorii colonice.
 AINS cresc permeabilitatea mucoasei colonice,
Ulcerul peptic - recomandari

Se recomanda:
 evitarea continuarii utilizarii acestor medicamente,
 neasocierea medicamentelor toxice digestiv,
 folosirea celei mai putin toxice clase de AINS,
 administrarea dupa un orar corespunzator si intr-o doza
minim- suficienta.

 Pentru tratamentul efectiv al leziunilor se folosesc agenti

de protectie mucosala (Sucralfat, prostaglandine) si
antisecretorii (blocanti de H2-receptori, inhibitori ai
pompei de protoni).
Durerea abdominala varstnici

 Pacientii varstnici cu dureri abdominale prezinta

urmatoarele particularitati:

- anamneza dificil de obtinut;

- simptome si semne nespecifice sau absente;
- frecvent comorbiditati cardiovasculare, pulmonare,
renale,etc;
- risc operator crescut, risc crescut de complicatii;
- volvulusul de sigmoid, diverticulita, ischemia
mezenterica si anevrismul
de aorta abdominala apar mai frecvent decat la tineri;
Durerea abdominala la varstnici - particularitati

 imunitatea scazuta cu inaintarea in varsta; multi varstnici

prezinta asociat diabet zaharat sau cancer
 adresabilitatea mai scazuta si mai tarzie catre medic,
cauzata in special de simptomatologia mult mai discreta
decat la pacientii tineri; de ex., pacientii varstnici cu
peritonita acuta au aparare locala mult diminuata, nu fac
febra inalta si de multe ori nu prezinta valori crescute ale
leucocitelor si ale PCR (proteina C reactiva);
 subdiagnosticarea, de multe ori, ca enterocolite si
constipatie.
Durerea abdominala varstnici-cauze

Cauzele abdomenului dureros la varstnici sunt variate :

 patologia tractului biliar
 apendicita
 diverticulita
 ischemia mezenterica (factorii de risc includ fibrilatia
atriala, ateroscleroza sistemica si insuficienta cardiaca)
 ocluzia intestinala
 anevrismul de aorta abdominala
 ulcerul gastric si duodenal
 cancerul
Durerea abdominala varstnici

 abdomenul dureros la varstnici este o situatie frecventa

pentru care pacientii se adreseaza medicului, ridicand
probleme importante de diagnostic si tratament.