LP 5.

Examenul general al bolnavului –

planul unui examen general
Faciesul, starea de conștiență, tipul
constituțional, modificări ale ochilor
Colectivul Disciplinei Semiologie Medicală,
divizia Română
 Examenul obiectiv general

• Examenul obiectiv cuprinde - examenul clinic general și

- examenul pe aparate și sisteme
• Examenul obiectiv general sau examenul fizic se efectuează corect și complet!!!
• Se desfășoară în liniște, pacientul să aibă confort și intimitate
• Pacientul în poziție șezândă sau în decubit dorsal
• I se explică toate procedurile și este încurajat să coopereze
• Pacientul se dezbracă cât este necesar, pe regiuni
• Se examinează fiecare regiune dpdv anatomic și funcțional
• Etapele examenului obiectiv, care trebuie parcurse indiferent de aparatul examinat, sunt:

INSPECȚIE PALPARE PERCUȚIE AUSCULTAȚIE

• În funcţie de zona examinată, aceste patru etape au o pondere şi o importanţă mai mare sau
mai mică iar uneori, una dintre etape poate lipsi (ex. percuția cordului)

• În practica obișnuită etapele examinării se întrepătrund, ţinând cont de posibilităţile de

mobilizare ale pacientului, de cooperarea lui, de patologia pentru care se prezintă.
• Examenul clinic general cuprinde:

→ inspecţia generală
→ examenul tegumentelor, mucoaselor și fanerelor
→ examenul ţesutului subcutanat
→ examenul sistemului muscular
→ examenul sistemului osos și articular
→ examenul vaselor și nervilor
→ examenul sistemului ganglionar
• Inspecţia generală = prima etapă de examinare a bolnavului

Constă în evaluarea următoarelor elemente:

→ starea generală - bună, influențată, afectată, gravă

→ atitudinea bolnavului - activă (normală)
- pasivă: adinamică, flască, bolnavul fiind ţintuit la pat (bolnavi comatoşi)
- forțată (pentru a diminua unele simptome): antidispneică, antalgică, contracture unor
grupe musculare
→starea de conștiență: normală, modificată (somnolență, obnubilare, stupoare, comă )
→ starea psihică: normală, modificată (anxietate, halucinație, delir etc.)
→ înălțimea și greutatea
→ starea de nutriție
→ tipul constituțional
→ faciesul
→ ortostatismul și mersul
 Faciesul
• Faciesul se definește ca ansamblul modificărilor trăsăturilor feţei care pot însoţi o
afecţiune
• Faciesul poate furniza observatorului numeroase informații ce pot orienta către
diagnosticul pozitiv
• Termenul de facies trebuie deosebit de cuvinte similare, care din punct de vedere
medical au un alt înţeles bine definit:
Faţa, din punct de vedere medical, este o regiune anatomică
Fizionomia = ansamblul trăsăturilor feţei care determină aspectul
particular distinct al acesteia
Mimica = cale de comunicare voluntară sau involuntară
Faciesul în colagenoze

Facies în sclerodermie – față de ‘icoană bizantină’

Facies în LES – vespertilio.

Eritem în formă de fluture
pe pomeți și pe nas Facies în dermatomiozită
Faciesul în bolile endocrine

Faciesul cushingoid

Faciesul din hipertiroidism

(boala Basedow-Graves)

Faciesul din hipotiroidism (mixedem),

înainte și după tratament
Faciesul din bolile de sânge

Faciesul din sd anemic

Facies poliglobulic
Faciesul din bolile de cardiovasculare

Facies mitral Facies cianotic Facies pletoric

Faciesul din bolile digestive

Facies hipocratic
Facies în ciroza hepatică
Sindromul cutaneo-mucos din ciroza hepatică
Faciesul in bolile respiratorii
Pink puffer Anxietate

Folosirea mușchilor
respiratori accesori. Respirație cu buze
protruzionate
Hipocrtaism digital

Fără cianoză Expir prelungit.

(PaCO2↑)
Tuse ineficientă
Torace în butoi
Blue bloater

Facies Tuse Utilizarea Acidoză

edemațiat, productivă. mușchilor
buhăit, respiratori Hipocratism
Hipoxie,
cianotic accesori digital
hipercapnie
Facies ftizic – TBC
 Starea de conștiență
→ reflectă starea de reactivitate, vigilitate a pacientului și reprezintă nivelul de activitate,
ca răspuns la aplicarea unor stimuli de intensitate progresivă

Pierderile și tulburările de conștiență

Lipotimia
= este o pierdere tranzitorie a stării de conştienţă provocată de o subperfuzie a creierului
cu hipoxie consecutivă
→ bolnavul simte o slăbiciune extremă, cu ameţeli, întunecarea vederii, senzaţia de cădere
iminentă, care permite în mod obişnuit să se prevină lovirea prin cădere
→ aspectul bolnavului → paloare intensă, transpiraţii profuze, reci, ale feţei şi corpului,
slăbirea pulsului, tensiunea arterială scade. Se păstrează tonusul sfincterelor
→ de la câteva secunde la 1-2 minute, conştienţa reapare, cu revenirea completă
 
Sincopa (colapsul)
→ din limba greacă = “a cădea, a se prăbuşi”
→ este secundară hipoperfuziei cerebrale
→ reprezintă o pierdere de conştienţă cu instalare bruscă, fără prodrom, însoţită de
regulă de o rărire a bătăilor cardiace sau de o scădere în primul rând a debitului
cardiac
→ este potențial reversibilă
→ anamneza – circumstanțe de apariție (effort, schimbarea poziției, ortostatism,
adm unui medicament), frecvența și durată (izolate, repetitive, unice), simptome
asociate (palpitații, durere retrosternală, cefalee), APP (boli cardio-vasculare,
neurologice, metabolice etc), tratamente (antihipertensive, sedative,
vasodilatatoare etc)
 Nivel de conștiență Descriere Tehnici de examinare

Stare de alertă - Pacient alert - Vocea examinatorului este normală

- Deschide ochii
- Privește examinatorul
- Răspunde complet la întrebări
- Răspunde adecvat la stimuli externi

Somnolență (letargie, torpoare) - Pacientul este somnolent - Intrebările sunt exprimate cu voce tare
- Pare amețit
- Deschide ochii
- Privește examinatorul
- Răspunde la întrebări, apoi adoarme

Obnubilare - Pacientul deschide ochii - Examinatorul scutură cu blândețe

- Privește examinatorul pacientul, ca și cum l-ar trezi din somn
- Răspunde lent și confuz la întrebări
 Nivel de conștiență Descriere Tehnici de examinare

Stupor - Pacientul se trezește din somn doar- Se aplică un stimul dureros pe

la stimuli dureroși. suprafața unui tendon sau a
sternului
- Răspunsuri lente sau nu răspunde
- La încetarea stimului devine
neresponsiv
- Conștientizarea mediului înconjurător
și a propriei persoane este minimă

Comă - Pacientul nu poate fi trezit -Se aplică în mod repetat stimuli

dureroși
- Rămâne cu ochii închiși fără răspuns
la stimuli externi sau la nevoi personale
 Tipul constituțional
• reprezintă o apreciere a aspectului general ca expresie a stării de sănătate sau de
boală și a reactivității față de factorii externi
• NU este echivalentul staturii
• Include – statura, masa, apartenența etnică,
factori ereditari și de mediu, tonusul psihic
În prezent, cele mai folosite sunt încadrările în două tipuri care au o predispoziție accentuată către anumite afecțiuni

TIP CONSTITUȚIONAL ASTENIC (LONGILIN) PICNIC

AFECȚIUNI Hipertiroidian Hiperfuncție hipofizară
Hipohipofizar Hiperfuncție
Hipocorticosuprarenalian corticosuprarenaliană
Hipogonadal
Hipoparatiroidian Hipercolesterolemie
Boală Addison Hiperglicemie

Anemie Obezitate
Hipotensiune Ateroscleroză
Hipoglicemie Litiază biliară
Hipocalcemie Gută
Poliglobulie
Ulcer Sindrom Cushing
Ptoză viscerală

Schizofrenie Psihoză maniaco-depresivă

Modificări ale ochilor
1. Modificări ale sclerelor
- eritem, paloare, hiperpigmentare, icter, ”sclere albastre”, dilatarea
vaselor conjunctivale, hemoragii, secreții, corpi straini
Modificări ale ochilor
2. Modificări ale corneei
 Modificări ale ochilor
3. Modificări la nivelul pupilei
Mioză Midriază

Anizocorie
Modificări ale ochilor
4. Modificări ale globilor oculari
• Exoftalmia
Modificări ale ochilor
• Enoftalmia Strabismul
 - mioză
- enoftalmie unilaterală
- ptoza pleoapei superioare
- vasodilataţia hemifeţei şi a
conjunctivei de partea
afectată,
- anhidroza
- apare prin interesarea
plexului cervical în cadrul
sindromului Pancoast-Tobias

Sd.Claude-Bernard-Horner
 - midriază
- mărirea fantei palpebrale
- paloarea hemifeţei afectate
- pseudoexoftalmie (prin
mărirea fantei palpebrale)
- secundar excitației plexului
cervical

Sd. Petit de Pourfour

Întrebări?!