Universitatea Ovidius, Constanta

Facultatea de Medicina

Medicina Generala

Anul 2, seria B, grupa 9

Disciplina Embriologie

Histogeneza tesutului nervos.

Diferentierea celulelor nervoase si a celulelor gliale.

Student: Coordonator:
Laura S.L. Dr. Surdu
Loredana
 Histogeneza tesutului nervos
Diferentierea celulelor nervoase si a celulelor gliale

S.N.C. isi are originea in ectodermal neural sau placa neurala intinsa de o parte si
de alta a liniei mediane a spatelui embrionar.Ea se intinde rostral de linia primitive
si se prelungeste caudal pe masura ce nodul Hensen migreaza spre regiunea codala.
Spre deosebire de ectodermal cutanat, placa neurala este pluristratificata si deci
mai groasa. Pe mijlocul ei apare santul neural. Acesta se adanceste sip e marginile
sale se formeaza plicile neurale., la nivelul lor avand loc trecerea ectodermului
neural in cel cutanat.

Fuzionarea plicilor neurale incepe in portiunea mijlocie a placii, intre somitele 4-

6(embrion de 22-23 zile) viitoarea regiune cervicala. Procesul continua atat in sens
caudal, cat si in sens cranial, dar mai accelerant in sens cranial. In unghiul format
de ectodermal cutanat sic el neural pe toata lungimea neuronului se vede o masa
celulara, crestele neurale.

Celulele ectodermului neural se vor diferentia in doua directii: cellule nervoase

primare sau neuroblasti si cellule de sustinere sau spongioblasti. Neuroblastii sunt
celulele din care se vor dezvolta neuronii, iar spongioblastii se vor diferentia in
astrocyte, cu rol fagocitar si oligodendroglii producatoare de mielina.

O sectiune transversala prin tubul neural la un embrion de 6 saptamani arata ca

peretele sau, indifferent unde ar fi facuta sectiunea, este alcatuita din aceleasi
straturi.

Dinspre lumenul tubului spre periferie se disting:

1. Membrana limitanta interna

2. Zona ependimara, zona neuroepiteliala proliferativa fara limite precise,
caracterizata prin prezenta neuroblastilor apolari. Cand procesul se termina,
celulele devin ependimare
3. Zona manta sau mijlocie, in care patrund neuroblastii proveniti din
proliferarea stratului precedent. Ea va devenia substanta cenusie.
4. Zona marginala, acelulara, in care se gasesc prelungirile neuroblastilor din
zona mata, formand mielospongiul. Aceste prelungiri se vor organiza in
tracturi si fascicule, formand substanta alba.
5. Membrana limitanta externa.
Neuroblastii care si- au pierdut proprietatile de a se inmulti si si-au definitivat
prelungirile, devin neuroni. Ei se pun in contact unii cu altii, prin prelungirile lor,
formand lanturi neuronale, la locul de contact formandu-se sinapsa. Prelungirile
neuronilor care au destinatie periferica formeaza radacinile ventral ale nervilor
spinali. Prelungirile neuronilor aflati in afara tubului neural, care isi trimit
prelungirile si patrund in tub, formeaza radacinile dorsale ale nervilor spinali.

Initial, toti neuronii sunt bipolari, dar ulterior doar o parte din ei raman asa, restul
devenind unipolari sau multipolari.

Conul de crestere este inconjurat de un roi de cellule care, pe masura ce axonul se

alungeste, il imbraca formandu-I neurilema. Fiecare celula este raspunzatoare de
formarea tecii de mielina dintre 2 noduri Ranvier. Mielinizarea se face treptat
incepand din luna a 4a si pana la adolescent. Primele teci de mielina se formeaza in
jurul fibrelor care alcatuiesc radacina ventral a nervului spinal.

Cele doua creste neurale se desprind de ectoderm odata cu inchiderea tubului

neural. Ele raman situate in tubul neural si in ectoderm, se fragmenteaza
segmentar, unele cellule raman pe loc, iar altele migreaza in tot organismal unde se
diferentiaza in cellule pigmentare, odontoblaste, meningiale, osteoblastele arcurilor
branhiale, cellule cromafine.

Elementele de sustinere sunt asezate radiar, cu corpul celulei langa membrane

limitanta interna si cu prelungirile intinse pana la membrane limitanta externa, deci
strabat toata grosimea tubului neural. O parte din el pierd aceasta legatura cu
membranele limitante, migreaza spre celelalte zone, formand neuroglia. Cele care
raman atasate membrane limitante interne formeaza celulele ependimare care trimit
prelungiri sub forma de cili in lumenul tubului neural.

Meningele apare prin clivarea capsule mezenchimale a creierului, in S8 dura mater

fiind vizibila.

Semnalele care induc formarea tiparului dorso-ventral al tubului neural sunt:

proteina Sonic hedgehog(Shh) si BMP. Eliberarea acestora formeaza gradient de
concentratie opuse si controleaza polaritatea dorso-ventrala a diferentierii tubului
neural.

Bibliografie:
Embriologie umana-Chircor L., Surdu L.
Anatomia dezvoltarii omului- Embriologie medicala- Armand
Andronescu