Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
NEUROCHIRURGICALA INFECTIOASA
Complicatii posibile:
Hidrocefalie interna
Abces
Cerebrita
Tromboza venoasa
Infarct cerebral
Ventriculita
Empiem subdural/extradural
NEUROCHIRURGIE CURS VI PATOLOGIE NEUROCHIRURGICALA INFECTIOASA
Meningita bacteriana
RMN cerebral T1 cu contrast:
fixarea substantei de contrast la
nivelul leptomeningelui si
cisternelor bazale optochiasmatice.
Sageata rosie
NEUROCHIRURGIE CURS VI PATOLOGIE NEUROCHIRURGICALA INFECTIOASA
Semn Kernig(pacient in
supinatie cu coapsele
flectate la 90 grade pe
bazin. Genunchii nu pot fi
in extensie completa)
Este pozitiv in meningita,
ventriculita
Semnul Brudzinski(Flexia
pasiva a gatului produce
flexia coapselor si
gambelor)
Este pozitiv in meningita,
ventriculita
NEUROCHIRURGIE CURS VI PATOLOGIE NEUROCHIRURGICALA INFECTIOASA
Tratamentul meningitei:
Dren extern cand este asociata cu hidrocefalie interna acuta. Antibiotice:
Intravenos
Ceftriaxona 2g/zi, 14-28 zile
Penicilina G 20 mil ui/zi 14-28 zile
Doxiciclina 100 mg oral de 2 ori/zi sau iv aceeasi doza pttr 14-28 zile
Cloramfenicol 1 g la 6 ore 14-28 zile
Intraventricular:
Vancomicina 5-20 mg/dl si Rifampicina-Antistafilococic
Gentamicina 1-8 mg/dl-Antistafilococica
Colistin 10 mg/dl-anti Acinetobacter Baumanii
Subdural lombar:
Vancomicina 5-20 mg/dl si Rifampicina-Antistafilococic
Gentamicina 1-8 mg/dl-Antistafilococica
Colistin 10 mg/dl-anti Acinetobacter Baumanii
NEUROCHIRURGIE CURS VI PATOLOGIE NEUROCHIRURGICALA INFECTIOASA
ABCESUL CEREBRAL
Definitie: Puroiul incapsulat/liber
in substanta cerebrala,
secundar unei infectii acute,
focale, purulente
Dimensiuni variabile- de la o
colectie microscopica de
celule inflamatorii la o arie
de necroza purulenta ce poate
ocupa un volum important a
unei hemisfere
NEUROCHIRURGIE CURS VI PATOLOGIE NEUROCHIRURGICALA
INFECTIOASA
Abcesul cerebral
Contaminarea cerebrala/vertebrala septica poate fi :
Directa din:
Abces al psoasului
Infectia unui sinus dermal
Ulcer de decubit
NEUROCHIRURGIE CURS VI PATOLOGIE
NEUROCHIRURGICALA INFECTIOASA
Abcesul cerebral
Contaminare hematogena avand ca sursa de infectie:
Infectie cutanata (furuncul)
Infectie de tract urinar (pielonefrita, abces renal, perirenal)
Abces prostatic
Infectie pulmonara (pneumonie, abces pulmonar,
bronsiectazie)
Abces dentar
Faringita, tonsilita
NEUROCHIRURGIE CURS VI PATOLOGIE NEUROCHIRURGICALA
INFECTIOASA
Abces cerebral.
Abcesul cerebral poate fi suspectat cand exista
combinatia:
Sindrom HIC –deficite focale-convulsii la un pacient
cunoscut cu infectie acuta/cronica a urechii medii,
mastoida, sinusuri aeriene, cord, plaman, infectii
urinare/genitale trenante, sau malformatii cardiace
congenitale
NEUROCHIRURGIE CURS VI PATOLOGIE NEUROCHIRURGICALA
INFECTIOASA
Imagistica:
CT cu substanta de contrast:
leziune hipodensa, marginite de un inel periferic hiperdens
(cu grosime variabila in functie de varsta sau stadiul evolutiv
al abcesului), cu edem cerebral perilezional semnificativ
Abces cerebral
pseudotumoral
frontotemporal drept, . CT
Scan cu contrast incidenta
axiala. Colectie personala.
Caz operat, vindecat .
Sageata rosie
NEUROCHIRURGIE CURS VI PATOLOGIE NEUROCHIRURGICALA
INFECTIOASA
Abces cerebral
pseudotumoral
frontotemporal drept,. RMN
T1 cu contrast. Colectie
personala. Caz operat,
vindecat.Sageata rosie
NEUROCHIRURGIE CURS VI PATOLOGIE NEUROCHIRURGICALA
INFECTIOASA
Abces cerebelos.
RMN T1 cu contrast:
aspect ovalar cu
fixarea periferica a
substantei de contrast
NEUROCHIRURGIE CURS VI PATOLOGIE NEUROCHIRURGICALA
INFECTIOASA
Abces cerebral
PENICILINA G – in doze mari
METRONIDAZOL
BISEPTOL
CLORAMFENICOL
Au capacitate ridicata de penetrare in cavitatea abcesului si
ating concentratii locale ridicate in puroi
CEFTRIAXONA
CEFTAZIDIMA
Celelalte cefalosporine de generatia III
QUINOLONE (CIPROFLOXACIN)
TERAPIA ANTICONVULSIVANTA
- Se foloseste pentru profilaxia si tratamentul crizelor epileptice
pre- si post-operator
NEUROCHIRURGIE CURS VI PATOLOGIE NEUROCHIRURGICALA
INFECTIOASA
TRATAMENTUL CHIRURGICAL
Empiemul Subdural
Este o colectie intracraniana de
material purulent localizata
intre dura mater si arahnoida
La nou nascuti si copii mici-
apare de regula ca o
complicatie a unei meningite
bacteriene
La copii mari-adulti-apare ca o
complicatie a unei sinuzite,
otite medii, mastoidite
NEUROCHIRURGIE CURS VI PATOLOGIE NEUROCHIRURGICALA INFECTIOASA
Empiemul Subdural
Tablou clinic:
Febra >38 grade
Cefalee, initial focala, ulterior generalizata
Istoric recurent de sinuzita, otita edie, mastoidita,
meningita, trauma craniana sau interventii
neurochirurgicale, , infectii pulmonare
Alterarea starii de constienta
Hemipareza /hemiplegie
Greturi, varsaturi
Convulsii focale sau generalizate
NEUROCHIRURGIE CURS VI PATOLOGIE NEUROCHIRURGICALA INFECTIOASA
Empiemul Subdural
La examenul fizic se pot decela:
Modificari ale starii de constienta:Confuzie, Obnubilare, Stupor
Coma
Semne de iritatie meningee (redoaea cefei)
Hemipareza/hemiplegie
Deficite sensitive pe hemicorp
Afazie/dizartrie
Convulsii focale/generalizate
Edem papilar si /sau alte semne clinic de HIC:Vomismente
Redoarea cefei, tulburari de mers
Anizocorie unilaterala prin compresiunea de nerv III ipsilaterala
NEUROCHIRURGIE CURS VI PATOLOGIE NEUROCHIRURGICALA INFECTIOASA
Empiemul Subdural.
Complicatii posibile ale empiemului
subdural:
Edem cerebral
Cerebrita
Tromboza de vene corticale sau
ale sinusurilor durale
Osteomielite
Ischemii cerebrale
Convulsii
HIC cu sindroame de angajare
Deces
NEUROCHIRURGIE CURS VI PATOLOGIE NEUROCHIRURGICALA INFECTIOASA
Empiemul Subdural
Complicatii:
Convulsii
HIC
Tromboza de sinus cavernos
Hidrocefalie
Edem cerebral
Infarcte cerebrale
Osteomielita oaselor craniului
NEUROCHIRURGIE CURS VI PATOLOGIE NEUROCHIRURGICALA INFECTIOASA
Imagistica:
CT scan cu contrast- tehica standard ce
Empiemul Subdural permite un diagnostic rapid
Laborator: Apare ca o zona hipodensa la nivelul unui
Leucocitoza marcata hemisfer cerebral sau falx
VSH crescut Marginile fixeaza bine contrastul
Proteina C reactiva Permite vizualizarea modificarilor de
crescuta osteomielita daca exista
Hemoculturi-pot fi RMN cu contrast:
pozitive Investigatia imagistica de electie
Superioara ca acuratete fata deCt
Vizualizeaza si parenchimul cerebral si
structurile adiacente
NEUROCHIRURGIE CURS VI PATOLOGIE NEUROCHIRURGICALA
INFECTIOASA
Antibioterapie:
Trebuie administrate cat mai precoce
Utilizarea de antibiotic cu spectru larg Vancomicina (2 grame/zi)
si Ceftazidina (2 grame/8ore/zi) si Metronidazol (500 mg/6 ore)
Tratamentul HIC:
Manitol 0,25-1 g/kg corp
Furosemid
TUBERCULOAMELE SNC
- Infectia SNC de catre Mycobacterium Tuberculosis este
intotdeauna secundara unui focar primar localizat in alta parte a
organismului:
- plaman
- os
- tract genito-urinar
- tract gastro-intestinal
- Localizarea tuberculoamelor poate avea loc oriunde in SNC, dar
unele localizari sunt mai rare:
- subdural
- trunchi cerebral
- intraventricular
- hipofiza-hipotalamus
- medular
NEUROCHIRURGIE CURS VI PATOLOGIE NEUROCHIRURGICALA INFECTIOASA
SEMNE CLINICE:
- Ambele sexe egal afectate. Este o boala a varstelor tinere (70% sunt
<30 ani). Istoric de tuberculoza activa in alta zona a corpului sau
contact apropiat cu un pacient cunoscut cu tuberculoza
- Semne constitutionale:
- scadere ponderala
- febra
- stare generala alterata
- Neurologic:
- semne clinice de HIC
- crize epileptice frecvente refractare
- laborator:
- VSH crescut
- probe inflamatorii (proteina C reactiva, fibrinogen) crescute
- test Mantoux pozitiv
- test Gold-Quantiferon pozitiv
NEUROCHIRURGIE CURS VI PATOLOGIE NEUROCHIRURGICALA
INFECTIOASA
IMAGISTIC:
- Rx pulmonar modificat -> sugereaza puternic etiologia TB
- Calcificarile pulmonare NU sunt indicatori de leziune inactiva
- Examenul CT:
- leziune izodensa sau usor hiperdensa, care capteaza intens
contrastul
- marginita de un inel dens, continuu, hipercaptant
NEUROCHIRURGIE CURS VI PATOLOGIE NEUROCHIRURGICALA INFECTIOASA
TRATAMENT
TERAPIA ANTITUBERCULOASA:
- Agentii de prima linie sunt:
- Izoniazida (3-10 mg/KgC) - 300 mg/zi
- Rifampicina (10 mg/KgC) – 450-600 mg/zi
- Pirazinamida (20-30 mg/KgC)
- Etambutolul si Streptomicina sunt inclusi ca agenti de prima linie
in caz de rezistenta la agentii initiali (Etambutol- 15 mg/KgC;
Streptomicina – 20-25 mg/KgC = 1g/zi)
- Cele 3 antituberculoase sunt administrate initial 3-4 luni, apoi se
continua cu administrarea a 2 antituberculoase pentru inca 14-16
luni, tratamentul putandu-se prelungi pana la 3 ani
- Majoritatea tuberculoamelor SNC sunt rezolvate prin tratament
medicamentos, indiferent de marime, leziunile TB incep sa
regreseze dupa 4-6 saptamani si majoritatea dispar dupa 12-14
saptamani
NEUROCHIRURGIE CURS VI PATOLOGIE NEUROCHIRURGICALA
INFECTIOASA
TRATAMENTUL CORTICOSTEROID:
- Se utilizeaza in prezenta edemului cerebral perilezional
semnificativ
- In primele 2 saptamani produce ameliorari semnificative a starii
clinice a pacientului
TRATAMENTUL ANTICONVULSIVANT:
- Incidenta crescuta a crizelor convulsive in cazul
tuberculoamelor cerebrale justifica deplin tratamentul
anticonvulsivant
- Cele mai utilizate anticonvulsivamte – Fenitoin, Carbamazepina
NEUROCHIRURGIE CURS VI PATOLOGIE NEUROCHIRURGICALA INFECTIOASA
TRATAMENT CHIRURGICAL
Este in general rezervat pentru:
- Un tuberculom care creste dramatic preziunea intracraniana (PIC) si
devine amenintator de viata
- Un tuberculom care ameninta acuitatea vizuala
- Tuberculoame mari, care nu raspund adecvat la tratamentul
antituberculos
- Tuberculoame care produc hidrocefalie obstructiva
EXCIZIA COMPLETA:
- Pentru leziuni mici
- In arii non-elocvente
Pentru leziunile de dimensiuni medii-mari, excizia subtotala in scop
decompresiv este suficienta. Nu se va forta niciodata excizia totala a
unui tuberculom daca exista riscul de deficit neurologic ulterior.
In cazul tuberculoamelor multiple se excizeaza leziunea cea mai
voluminoasa.
NEUROCHIRURGIE CURS VI PATOLOGIE NEUROCHIRURGICALA INFECTIOASA
LEZIUNILE SUBCORTICALE:
- Corticotomie minima
- Prezervarea cat mai buna a vaselor
- Ablatia tuberculomului „in toto” sau pe bucati
- Partile de tuberculom aderente de vase, de sinusuri venoase se
lasa pe loc
Aspect intraoperator.
Leziunea chistica giganta
infratentoriala rezecata
integral prin hidrodisectie.
Sageata rosie
NEUROCHIRURGIE CURS VI PATOLOGIE
NEUROCHIRURGICALA INFECTIOASA
GERMENI:
- Stafilococ auriu >60%
- Germeni din infectiile de vecinatate (tesuturi moi
perivertebrale)
- Mycobacterium tuberculosis
- Fungi (la pacientii imunocompromisi, HIV, alcoolici,
infiltratii locale repetate cu corticosteroizi)
NEUROCHIRURGIE CURS VI PATOLOGIE NEUROCHIRURGICALA INFECTIOASA
A B
B
A. ABCESUL A
EPIDURAL
SPINAL
. Plansa anatomica
netter dupa preparat
anatomic
NEUROCHIRURGIE CURS VI PATOLOGIE NEUROCHIRURGICALA INFECTIOASA
B. Osteodiscita tuberculoasa.
Radiografie vertebrala toracala incidenta laterala. Eroziunea
platourilor discale adiacente(sageata rosie)
C
C. Osteodiscita
tuberculoasa. T12-L1
RMN vertebral lombar T1 cu
contrast: diminuarea inaltimii
discului vertebral T12 si L1 si
extravazare epidurala B
anterioara compresiva A
epidural.Sageata albastra
A.Tuberculoza
vertebrala (Boala
Pott)
NEUROCHIRURGIE CURS VI PATOLOGIE NEUROCHIRURGICALA
INFECTIOASA
Tuberculom intramedular.
RMN vertebral toracal
coronal T2 cu contrast:
leziune medulara T3-T4
inelara hiperintensa
periferic, hipointensa
central. Imagine din
colectia personala. Pacient
operat. Sageata rosie
NEUROCHIRURGIE CURS VI PATOLOGIE NEUROCHIRURGICALA INFECTIOASA