Dr. Daniel Balasa MD PHD: Neurochirurgie Curs Vi Patologie Neurochirurgicala Infectioasa

NEUROCHIRURGIE CURS VI PATOLOGIE
NEUROCHIRURGICALA INFECTIOASA
DR. DANIEL BALASA MD PHD

RMN cerebral T2 cu contrast incidenta coronala. Meningita cu hidrocefalie

interna (prin blocarea resorbtiei LCS): Cresterea ventriculara in dimensiuni,
inclusiv ventricul 3
Meningita-reprezinta infectia meningelui si a

LCS adiacent. Dupa etiologie poate fi:
 Bacteriana
 Virala
 Paraziatara
 Tumorala
Complicatii posibile:
 Hidrocefalie interna
 Abces
 Cerebrita
 Tromboza venoasa
 Infarct cerebral
 Ventriculita
 Empiem subdural/extradural
NEUROCHIRURGIE CURS VI PATOLOGIE NEUROCHIRURGICALA INFECTIOASA
Meningita reprezinta infectia

meningelui si a LCSului adiacent.
Tablou clinic:
 Febra
 Cefalee intense
 Redoarea cefei
 Fotofobie
 Alterarea starii de constienta
 Epilepsie
Meningita bacteriana
RMN cerebral T1 cu contrast:
fixarea substantei de contrast la
nivelul leptomeningelui si
cisternelor bazale optochiasmatice.
Sageata rosie
Semn Kernig(pacient in
supinatie cu coapsele
flectate la 90 grade pe
bazin. Genunchii nu pot fi
in extensie completa)
Este pozitiv in meningita,
ventriculita
Semnul Brudzinski(Flexia
pasiva a gatului produce
flexia coapselor si
gambelor)
Este pozitiv in meningita,
ventriculita
Tratamentul meningitei:
Dren extern cand este asociata cu hidrocefalie interna acuta.
Antibiotice. Se pot administra pe 3 cai:
1)Intravenos
 Ceftriaxona 2g/zi, 14-28 zile
 Penicilina G 20 mil ui/zi 14-28 zile
 Doxiciclina 100 mg oral de 2 ori/zi sau iv aceeasi doza pttr 14-28 zile
 Cloramfenicol 1 g la 6 ore 14-28 zile
2)Intraventricular:
 Vancomicina 5-20 mg/dl si Rifampicina-Antistafilococic
 Gentamicina 1-8 mg/dl-Antistafilococica
 Colistin 10 mg/dl-anti Acinetobacter Baumanii
3)Subdural lombar:
 Vancomicina 5-20 mg/dl si Rifampicina-Antistafilococic
 Gentamicina 1-8 mg/dl-Antistafilococica
 Colistin 10 mg/dl-anti Acinetobacter Baumanii
Ventriculita reprezinta infectia/inflamatia grava a plexurilor

ependimare ventriculare. Reprezinta o complicatie severa a
ventriculitei, a abcesului cerebral sau infectie a cateterului ventricular.
Tablou clinic:
 Febra
 Semne de meningism:Redoarea cefei, fotofobie, alterarea starii
mentale, alterarea starii de constienta, epilepsie, vomismente
NEUROCHIRURGIE CURS VI PATOLOGIE NEUROCHIRURGICALA
INFECTIOASA
Tablou Paraclinic:
Test LCS pozitiv:
 Glucoza scazuta in LCS<25mg/dl
 Pleiocitoza(cresterea proteinelor in LCS)->50 mg/dl cu
peste 50% neutrofile
Tablou radiologic CT sau RMN:

 Vizualizarea puroiului in cavitatea ventriculara
 Fixarea de substanta de contrast in plexul ependimar
ventricular
Principalii germeni patogeni ai

ventriculitei sunt:
 Stafilococi
 Bacili gram negativi
 Streptococi
Factori de gravitate:
Mortalitate: 30%
Sechele grave: 60%
Tratament
Netratata-deces!
Ventriculita. CT Scan cranian

cu contrast incidenta axiala.
Depozite purulente in
coarnele occipitale bilateral.
Sageata albastra.
Hidrocefalie acuta
secundara . Sageata rosie.
Caz personal operat, tratat,
vindecat
Tratament cu antibiotic intravenous:

Ciprofloxacina- infectiile stafilococice, enterococice
Pefloxacin-ventriculitele/meningitele-stafilococus aureus
Carbapenem-ventriculitele cu Acinetobacter Baumanii
Ceftazidim-Ventriculitele cu pseudomonas
Amikacin-ventriculitele cu Gram negativi
Tratament antibiotic tintit intraventricular:

Vancomicina 5-20 mg/dl si Rifampicina-Antistafilococic
Gentamicina 1-8 mg/dl-Antistafilococica
Colistin 10 mg/dl-anti Acinetobacter Baumanii
In cazurile extrem de grave se administreaza si antibiotic

prin punctie subdurala lombara
ABCESUL CEREBRAL
Definitie: Puroiul incapsulat/liber
in substanta cerebrala,
secundar unei infectii acute,
focale, purulente
Dimensiuni variabile- de la o
colectie microscopica de
celule inflamatorii la o arie
de necroza purulenta ce poate
ocupa un volum important a
unei hemisfere
INFECTIOASA
Abcesul cerebral
Contaminarea cerebrala/vertebrala septica poate fi :
 Directa din:
 Abces al psoasului
 Infectia unui sinus dermal
 Ulcer de decubit
Abcesul cerebral
 Contaminare hematogena avand ca sursa de infectie:
 Infectie cutanata (furuncul)
 Infectie de tract urinar (pielonefrita, abces renal, perirenal)
 Abces prostatic
 Infectie pulmonara (pneumonie, abces pulmonar,
bronsiectazie)
 Abces dentar
 Faringita, tonsilita
INFECTIOASA
In cazul interventiei neurochirurgicale germenii

identificati in abcese sunt:
 Staphilococus Aureus
 Escherichia colli
 Staphilococus Epidermidis
In leziunile traumatice penetrante intracraniene germenii

identificati in abcesele cerebrale sunt de regula:
 Staphilococus Aureus
 Strecptococi
 Enterobacteriacee
 Anaerobi (Bacteroides, Fusobacterium, Clostridii)
INFECTIOASA
Endocardita bacteriana poate produce abcese cerebrale

cu:
 Staphilococus Aureus MRSA, Serratia
La pacientii imunocompromisi , germenii care produc
abcesele cerebrale sunt:
 Enterobacteriacee
 Micobacterium Tuberculosis
 Fungi
 Nocardia
 Toxoplasma Gondi
INFECTIOASA
Abces cerebral. Patologie.
Abcesele cerebrale parcurg 4 stadii de dezvoltare:
 Cerebrita (primele 3 zile)-o inflamatie supurativa a tesutului
cerebral. Aspect imagistic de hipodensitate/hipointensitate pe
CT/RMN cerebral
 Cerebrita tardiva (ziua 4-9). Se formeaza:
• O zona de necroza centrala
• Edem perilesional
• Inel hiperdens/hiperintens subtire pe CT/RMN
 Stadiul de capsula precoce (zilele 10-14)
 Capsula matura (dupa ziua a 14-a)
INFECTIOASA
Abcese cerebrale. Semne-
Simptome: Abcese cerebrale. Semne Focale
 Cefalee difuza-semn precoce -prezente in 50% din cazuri
 Greturi  Apatie-confuzie-in localizari
 Varsaturi frontale
 Alterarea starii de constienta  Afazie, hemianopsia, anomie, in
 Febra localizari temporale sau
-prezenta doar in 50% din cazuri parietoocipitale
-Pacientii imunocompromisi  Ataxie, tremor intentional,
pot fi afebrili nystagmus, dismetrie-in abcesele
 Convulsii cerebeloase
-generalizate  Status mental alterat, hemipareza-
-focale in localizari la nivelul hemisferei
INFECTIOASA
Abces cerebral.
Abcesul cerebral poate fi suspectat cand exista
combinatia:
Sindrom HIC –deficite focale-convulsii la un pacient
cunoscut cu infectie acuta/cronica a urechii medii,
mastoida, sinusuri aeriene, cord, plaman, infectii
urinare/genitale trenante, sau malformatii cardiace
congenitale
INFECTIOASA
Abces cerebral. Diagnostic paraclinic:

 Leucocitoza moderata
 VSH crescut
 Proteina C reactiva crescuta
 Hemoculturile-rar (10%) pozitive, dar
recoltarea pentru hemocultura ramane
obligatorie la internarea pacientului, inainte de
antibioterapie.
 Punctia lombara-strict contraindicata!
(leziune cu efect de masa=pericol grav de
angajare)-in plus nu aduce elemente de
diagnostic utile
INFECTIOASA
Imagistica:
 CT cu substanta de contrast:
 leziune hipodensa, marginite de un inel periferic hiperdens
(cu grosime variabila in functie de varsta sau stadiul evolutiv
al abcesului), cu edem cerebral perilezional semnificativ
Examenul RMN cu substanta de contrast:

 Detecteaza mai bine abcesul in toate stadiile evolutive, starea
parenchimului cerebral perilezional si edemul cerebral
perilezional
INFECTIOASA
Abces cerebral pseudotumoral

frontotemporal drept, . CT Scan
cu contrast incidenta axiala.
Colectie personala. Caz operat ,
vindecat Sageata rosie
INFECTIOASA
Abces cerebral
pseudotumoral
frontotemporal drept, . CT
Scan cu contrast incidenta
axiala. Colectie personala.
Caz operat, vindecat .
Sageata rosie
INFECTIOASA
Abces cerebral
pseudotumoral
frontotemporal drept,. RMN
T1 cu contrast. Colectie
personala. Caz operat,
vindecat.Sageata rosie
INFECTIOASA
Abces cerebelos.
RMN T1 cu contrast:
aspect ovalar cu
fixarea periferica a
substantei de contrast
INFECTIOASA
Abces cerebral. TRATAMENT
 Tratamentul abceselor cerebrale trebuie initiat cat mai

precoce
 Strategia terapeutica a abceselor cerebrale cuprinde:
- Antibioterapia
- Tratamentul chirurgical
- Evaluarea periodica imagistica a leziunilor
- Tratamentul patologiei asociate (edemul cerebral)
si a eventualelor complicatii (crize epileptice)
Abces cerebral -antibiotice

PENICILINA G – in doze mari
METRONIDAZOL
BISEPTOL
CLORAMFENICOL
Au capacitate ridicata de penetrare in cavitatea abcesului si
ating concentratii locale ridicate in puroi
CEFTRIAXONA
CEFTAZIDIMA
Celelalte cefalosporine de generatia III
QUINOLONE (CIPROFLOXACIN)
TRATMENT EMPIRIC AL ABCESELOR CEREBRALE

 SINUZITA FRONTO-ETMOIDALA
PENICILINA G (18-24 MU/zi in 6 adm) + METRONIDAZOL (500
mg/6 h) + CEFTRIAXONA (2 g/12 h)
 OTITA MEDIE, MASTOIDITA
PENICILINA G (18-24 MU/zi in 6 adm) + METRONIDAZOL (500
mg/6 h) + CEFTAZIDIMA (2g/8 h)
INFECTIOASA
 INFECTII DENTARE. PENICILINA G (18-24 MU/zi in 6

adm) + METRONIDAZOL (500 mg/6 h)
 TRAUMA PENETRANTA INTRACRANIANA
VANCOMICINA (1g/12h)+ METRONIDAZOL (500 mg/6 h) +
CEFTAZIDIMA (2g/8h)
 INFECTII INTRACRANIENE POST-OPERATORII
VANCOMICINA (1g/12h)+ CEFTAZIDIMA (2g/8h)
 SURSA NECUNOSCUTA
PENICILINA G (18-24 MU/zi in 6 adm)+METRONIDAZOL
(500 mg/6 h) + CEFTAZIDIMA (2g/8 h)
INFECTIOASA
Durata antibioterapiei empirice: de regula 6-8 saptamani
TERAPIA ANTICONVULSIVANTA
- Se foloseste pentru profilaxia si tratamentul crizelor epileptice
pre- si post-operator
INFECTIOASA
TRATAMENTUL CHIRURGICAL
INDICATII .Pentru abcese cerebrale cu diametru mai mare de 2,5 cm.

Pe langa recoltarea directa de material patologic care permite
identificarea germenilor si a sensibilitatii acestora, interventia
chirurgicala inlatura efectul de masa al abcesului cerebral cu
normalizarea:
- Presiunii intracraniene
- Circulatiei LCR
- Microcirculatiei locale, arteriale si venoase
ABCES CEREBRAL.Strategii chirurgicale:

1)ASPIRATIA GHIDATA STEREOTAXIC
- urmata de irigarea cavitatii restante cu solutie
antiseptica
2)ASPIRATIA STEREOTAXICA ENDOSCOPICA

- urmata de irigare cu antiseptic
Ambele metode au ca avantaje:

- Localizarea precisa a leziunii
- Craniotomie minima
- Leziuni minime ale parenchimului cerebral adiacent ->
sechele minime
- Rata redusa de evenimente convulsive post-operatorii
- Posibilitatea de a trata leziuni multiple
Abces cerebral. Strategii chirurgicale

3)CRANIOTOMIE + REZECTIE COMPLETA A ABCESULUI
CEREBRAL. Indicatii:
-Cand abcesul este de mari dimensiuni, exercita efect de masa
semnificativ sau obstrueaza caile de drenaj ale LCR (cu hidrocefalie,
mai ales in abcesele de fosa posterioara)
- Cand abcesul este multiloculat
- Cand tratamentul conservator singur sau asociat cu tehnicile descrise
anterior (aspiratie stereotaxica si drenaj) nu au dat rezultatul scontat
- Cand este produs de o plaga craniocerebrala care trebuie , si aceasta
tratata chirurgical
In principiu, tehnica clasica presupune:
- Craniotomie
- Corticotomie
- Excizia abcesului cerebral in totalitate, atentie dandu-se ablatiei in
totalitate a capsulei
TRATAMENTUL RUPTURII INTRAVENTRICULARE A
ABCESULUI CEREBRAL
Ruptura abcesului cerebral in VL duce la o deteriorare brusca,
catastrofala, a starii neurologice si clinice a pacientului, cu:
- alterarea brusca si profunda a starii de constienta
- tulburari vegetative severe
- hiperpirexie
- convulsii si semne clinice de HIC (hidrocefalie acuta)
Examen CT: semne de hidrocefalie acuta, cu cresterea volumului VL
ingrosarea peretilor VL, prezenta de puroi la nivelul VL
Tratamentul este de maxima urgenta. Include:
- Drenaj ventricular extern
- Instilarea intraventriculara de antibiotice
- Evacuarea restului de abces cerebral
- Antibioterapie sistemica masiva
- Sustinerea functiilor vitale si tratamentul afectiunilor asociate
OSTEOMIELITA CRANIULUI
- Este o infectie (osteomielita) a oaselor craniului (baza craniului
si/sau calvariei), rezultata din diseminarea unei infectii de la:
- sinusuri paranazale
- otita externa/medie
- mastoidita
- abces dentar
- trauma cranio-cerebrala deschisa
- craniotomie
CLINIC:
- Cefalee
- Febra (inconstant)
- Dureri locale (la nivelul sinusurilor afectate, al urechii sau
mastoidei afectate)
- VSH crescut (este marker pentru monitorizarea evolutiei infectiei)
- Hemoculturile pot fi uneori pozitive
INFECTIOASA
EXAMINAREA CT SI RMN CU CONTRAST:

- Evalueaza gradul de afectare a structurilor osoase si impactul pe
structurile anatomice adiacente
TRATAMENT:
- Debridare chirurgicala. Indepartarea voletelor osoase infectate sau
a fragmentelor osoase infectate
- Tratament sustinut antibiotic, pe baza antibiogramei, in doze
adecvate, 4-6 saptamani parenteral, ulterior per os
Abces epidural intracranian. Este o colectie purulenta a spatiului

epidural intracranian.Deseori este asociat cu osteomielita osului
suprajacent
Elemente importante anamnestice cuprind:
 Infectii recurente ale sinusurilor, otite medii, mastoidites
 Existenta unui TCC deschis recent
 Interventie neurochirurgicala recenta (mai ales daca a fost
complicate cu o infectie postoperatorie locala)
 Status imun compromise
 Diabet zaharat
 Corticoterapie
 Chimioterapie
 HIV
Debutul este de regula insidious, subacut, simptomatologia
instalandu-se in decurs de zile –saptamani
Cel mai frecvent implicati germeni:

 Strecptococii si anaerobii (mai ales in sinuzite)
 Stafilococii si in particular Stafilococul auriu in cazurile de trauma si de interventii
neurochirurgicale
 Mai rar-germeni Gram negativi
INFECTIOASA
Abces epidural intracranian. Evolutie

Netratat latimp , abcesul epidural duce la complicatii
redutabile:
 Osteomielita
 Empiem subdural
 Tromboza septica de vene corticale sau de sinusuri durale
 Leptomeningita purulenta
 Abcese intracerebrale
Abces epidural intracranian
Tablou clinic initial:
 Cefalee difuza sau localizata
 Secretii purulente-nas sau ureche
 Edem periorbitar
 Cateodata edem al scalpului
 Febra-prezenta din momentul debutului sinuzitei sau
otomastoiditei si care persista dupa tratament
Pe masura ce empiemul epidural creste in dimensiuni sau mai ales
daca se complica cu empiem subdural , se instaleaza:
 Redoarea cefei
 Greturi
 Varsaturi
 Hemipareza
 Convulsii
Abces epidural intracranian. Tratament antibiotic

Tratamentul empiric (de acoperire)initial:
 Vancomicina si Ceftazidina si Metronidazol
Odata cu obtinerea rezultatelor hemoculturii se continua cu
tratament conform antibiogramei
Abces epidural intracranian. Tratament chirurgical

Interventia chirurgicala trebuie efectuata de urgenta, mai ales la
pacientii cu colectii purulente semnificative si a carei stare
neurologica se degradeaza.
Consta in:
 Craniotomie larga
 Evacuarea materialului purulent
 Obtinerea de material purulent pentru culturi si material Gram
 Irigare larga cu solutii antiseptic si antibiotice
Empiemul Subdural
Este o colectie intracraniana de
material purulent localizata
intre dura mater si arahnoida
Empiemul Subdural
Tablou clinic:
 Febra >38 grade
 Cefalee, initial focala, ulterior generalizata
 Istoric recurent de sinuzita, otita edie, mastoidita,
meningita, trauma craniana sau interventii
neurochirurgicale, , infectii pulmonare
 Hemipareza /hemiplegie
 Greturi, varsaturi
 Convulsii focale sau generalizate
Empiemul Subdural
La examenul fizic se pot decela:
 Modificari ale starii de constienta:Confuzie, Obnubilare, Stupor
Coma
 Semne de iritatie meningee (redoaea cefei)
 Hemipareza/hemiplegie
 Deficite sensitive pe hemicorp
 Afazie/dizartrie
 Convulsii focale/generalizate
 Edem papilar si /sau alte semne clinic de HIC:Vomismente
Redoarea cefei, tulburari de mers
 Anizocorie unilaterala prin compresiunea de nerv III ipsilaterala
Empiemul Subdural.
Complicatii posibile ale empiemului
subdural:
 Edem cerebral
 Cerebrita
 Tromboza de vene corticale sau
ale sinusurilor durale
 Osteomielite
 Ischemii cerebrale
 Convulsii
 HIC cu sindroame de angajare
 Deces
 Sinuzite-Stafilococ auriu, steptococi

Empiemul Subdural hemolitici, Streptococi anaerobi, ,
Germenii frecvent implicati in Bacteroides, Enterobacteriaceae
patologia empiemului subdural  Otita medie/mastoidita-Streptococi
sunt anaerobi, streptococci, hemolitici, Pseudomonas,
stafilococi, Haemophilus Bacteroides, Stafilococ Auriu
influenzae, streptococcus  Trauma/Postchirurgical-Stafilococ
pneumoniae, bacili Gram Auriu, Stafolococus Epidermidis,
negativi Enterobacteriaceae
 Focar pulmonar-Streptococus
Pneumoniae, Klebsiella
 Meningita (copii)-Steptococus
Pneumoniae, haemophilus, e. Colli,
Neisseria Meningitidis
Empiemul Subdural
Complicatii:
 Convulsii
 HIC
 Tromboza de sinus cavernos
 Hidrocefalie
 Edem cerebral
 Infarcte cerebrale
 Osteomielita oaselor craniului
Imagistica:
CT scan cu contrast- tehica standard ce
Empiemul Subdural permite un diagnostic rapid
Laborator: Apare ca o zona hipodensa la nivelul unui
 Leucocitoza marcata hemisfer cerebral sau falx
 VSH crescut Marginile fixeaza bine contrastul
 Proteina C reactiva Permite vizualizarea modificarilor de
crescuta osteomielita daca exista
 Hemoculturi-pot fi RMN cu contrast:
pozitive  Investigatia imagistica de electie
 Superioara ca acuratete fata deCt
 Vizualizeaza si parenchimul cerebral si
structurile adiacente
INFECTIOASA
Empiem frontal drept

subdural.
RMN cerebral T1 cu
contrast. Colectie
subdurala hipointensa
cu fixare piala a
substantei de contrast.
Sageata rosie
Empiemul Subdural Tratament initial:

 Stabilizarea functiilor vitale
 Mentinerea unei cai aeriene patente si de ventilatie adecvata
 Acces venos si stabilizarea cardiocirculatorie-la nevoie folosirea
medicatiei inotrope
Antibioterapie:
 Trebuie administrate cat mai precoce
 Utilizarea de antibiotic cu spectru larg Vancomicina (2 grame/zi)
si Ceftazidina (2 grame/8ore/zi) si Metronidazol (500 mg/6 ore)
Tratamentul HIC:
 Manitol 0,25-1 g/kg corp
 Furosemid
Profilaxia/tratamentul crizelor convulsive

Empiemul Subdural TRATAMENT CHIRURGICAL

Variante terapeutice
Se instituie de urgenta, cat mai precoce:
1)Craniectomie larga
 Evacuarea materialului purulent (cu trimiterea materialului
purulent pentru cultura si coloratie Gram)
 Explorarea meticuloasa a spatiului subdural
 Lavaj abundent cu solutii antiseptic
2)Gaura de trepan-drenaj-irigare. Indicatie la pacientii tarati sau

in stare foarte grava, incapabili sa reziste la o interventie
chirurgicala de durata. Dezavantaj:
 Expunere incompleta
 Evacuare incompleta a materialului purulent
Empiemul Subdural. Postoperator:

 Se continua antibioterapie sustinuta 6-8 saptamani
 Se continua medicatia anticonvulsivanta
TUBERCULOAMELE SNC
Infectia SNC de catre Mycobacterium Tuberculosis este
intotdeauna secundara unui focar primar localizat in alta parte a
organismului:
- plaman
- os
- tract genito-urinar
- tract gastro-intestinal
Localizarea tuberculoamelor poate avea loc oriunde in SNC, dar
unele localizari sunt mai rare:
- subdural
- trunchi cerebral
- intraventricular
- hipofiza-hipotalamus
- medular
Tuberculomul tipic apare ca o masa solida, bine delimitata, avasculara,

cu multiple protuberante care intra in si comprima creierul subiacent.
Are culoare alb-cremos la exterior si galben deschis la interior. Creierul
adiacent – puternic edematiat, probabil prin substrat alergic. Creierul
adiacent prezinta:
- Celule si fibre nervoase degenerate
- Vase trombozate
- Microinfarcte
- Microhemoragii
SEMNE CLINICE:
- Semne constitutionale:
- scadere ponderala
- febra
- stare generala alterata
- Neurologic:
- semne clinice de HIC
- crize epileptice frecvente refractare
- laborator:
- VSH crescut
- probe inflamatorii (proteina C reactiva, fibrinogen) crescute
- test Mantoux pozitiv
- test Gold-Quantiferon TB pozitiv
INFECTIOASA
IMAGISTIC:
Rx pulmonar modificat -> sugereaza puternic etiologia TB
- Calcificarile pulmonare
Examenul CT:
- leziune izodensa sau usor hiperdensa, care capteaza intens
contrastul
- marginita de un inel dens, continuu, hipercaptant
TRATAMENT
TERAPIA ANTITUBERCULOASA:
- Agentii de prima linie sunt:
- Izoniazida (3-10 mg/KgC) - 300 mg/zi
- Rifampicina (10 mg/KgC) – 450-600 mg/zi
- Pirazinamida (20-30 mg/KgC)
- Etambutolul si Streptomicina sunt inclusi ca agenti de prima linie
in caz de rezistenta la agentii initiali (Etambutol- 15 mg/KgC;
Streptomicina – 20-25 mg/KgC = 1g/zi)
INFECTIOASA
TRATAMENTUL ANTICONVULSIVANT:
- Cele mai utilizate anticonvulsivamte – Fenitoin, Carbamazepina
TRATAMENT CHIRURGICAL
Indicatii:
- Un tuberculom care creste dramatic preziunea intracraniana (PIC) si
devine amenintator de viata
- Un tuberculom care ameninta acuitatea vizuala
- Tuberculoame mari, care nu raspund adecvat la tratamentul
antituberculos
- Tuberculoame care produc hidrocefalie obstructiva
1)BIOPSIA STEREOTAXICA GHIDATA CT/RMN:

- Pentru leziuni cu localizare profunda (talamus, nuclei bazali)
- Pentru leziuni cu zona lichida centrala
- Pentru leziuni mici la nivelul zonelor cerebrale elocvente sau
in trunchiul cerebral
Pentru tuberculoamele care produc hidrocefalie obstructiva:

ablatie chirurgicala + drenaj ventriculo-peritoneal
INFECTIOASA
Chistul hidatic cerebral este o infectie parazitara

rara cauzata de Echinococcus granulosis.
NEUROCHIRURGIE CURS VI
PATOLOGIE
NEUROCHIRURGICALA
INFECTIOASA
Chist hidatic vermian gigant la

copil. Caz personal operat,
vindecat. Sageata rosie
Aspect intraoperator.
Leziunea chistica giganta
infratentoriala rezecata
integral prin hidrodisectie.
Sageata rosie
Tromboza septica de sinus cavernos:

Venele cerebrale, lipsite de valve, permit migrarea
infectiei din sinusuri sau orbite in sinusul cavernos.
(sageti albe)
Tromboza septica bilaterala de sinus

cavernos. Tablou clinic:
 Exoftalmie bilaterala
 Chemozis
 Oftalmoplegie bilaterala (prin pareza
nervilor din sinusul cavernos: III, IV, VI)
si analgezie faciala (prin afectarea
nervului V)
INFECTIOASA
Tromboza septica a sinusului transvers (secundara

infectiilor urechii medii-mastoidei).
Tablou clinic:
 Cresterea presiunii intracraniene
 Convulsii
 Edem papilar
 Deficite focale
INFECTIOASA
Tromboflebita de sinus sagital

superior.Sageata rosie
Ventriculita septica. Sageata
albastra
INFECTIOASA
ABCESUL EPIDURAL SPINAL

Localizarea cea mai frecventa:
- Toracala si lombara
GERMENI:
- Stafilococ auriu >60%
- Germeni din infectiile de vecinatate (tesuturi moi
perivertebrale)
- Mycobacterium tuberculosis
- Fungi (la pacientii imunocompromisi, HIV, alcoolici,
infiltratii locale repetate cu corticosteroizi)

- Colectie purulenta localizata la nivel epidural spinal, secundara unei
infectii la acest nivel. Calea de intrare:
- inoculare directa
- difuziune locala progresiva de la structuri invecinate
(tegument, tesuturi moi paravertebrale, os)
- hematogena prin insamantare cu microemboli septici de la un
focar infectios aflat la distanta
INFECTIOASA

MANIFESTARI CLINICE:
- Dureri la nivelul coloanei vertebrale (75%)
- Febra (50%)
- Urmate de
- Radiculite
- Deficite senzitive
- Para/Tetrapareza
- Paraplegie/Tetraplegie
-Tulburari sfincteriene
INFECTIOASA

PARACLINIC:
- Probe inflamatorii crescute
- Hemoculturi pozitive (mai ales in cazul insamantarii
hematogene dintr-un focar la distanta)
- Punctia lombara CONTRAINDICATA – va propaga
infectia subdural
- Examen CT cu contrast
- Examen RMN cu contrast (de electie)
- Mai sensibil decat examenul CT
- Detecteaza inclusiv modificari ale maduvei spinarii
(swelling, ischemie, necroza)
- Detecteaza eventuale discite sau osteomielite
asociate
A B
RMN vertebral toracal

cu contrast:A T2,
respectiv B T1 cu
contrast, aratand:
Discita toracala, cu
eroziunea spatiului
discal, cifoza toracala,
abces epidural anterior,
compresiune medulara
INFECTIOASA
B. Abces epidural. RMN T1 cu

contrast: Hiperintensitate ovalara,
polichistica epidural posterior T6-
T10 sever compresiv medular. Sageti
rosii.
B
A. ABCESUL A
EPIDURAL
SPINAL
Plansa anatomica
Netter dupa
preparat anatomic
B. Abces gigant de muschi psoas stang, cu difuzare circumferentiala

epidurala, transforaminala si paravertebrala L1-S1
RMN T1 cu contrast. Incidenta coronala. Caz personal operat, vindecat
A.Abces gigant de
muschi psoas stang,
cu difuzare
circumferentiala
epidurala, A B
transforaminala si
paravertebrala L1-
S1. RMN T1 cu
contrast. Incidenta
sagitala. Caz
personal operat,
vindecat
INFECTIOASA

TRATAMENT Chirurgical
- Este de mare urgenta
- LAMINECTOMIE DECOMPRESIVA (pe 1 sau mai multe
nivele) + EVACUAREA PUROIULUI + ANTIBIOTERAPIE
Tratament medicamentos. Antibioterapia initiala, empirica,

tinteste stafilococul auriu si germenii Gram negativi
- Cefalosporine generatia III/IV + Vancomicina
Dupa identificarea germenilor se va face antibioterapie tintita,
conform antibiogramei timp de 4-8 saptamani
B. Osteodiscita tuberculoasa.
Radiografie vertebrala toracala incidenta laterala. Eroziunea
platourilor discale adiacente(sageata rosie)
C
C. Osteodiscita
tuberculoasa. T12-L1
RMN vertebral lombar T1 cu
contrast: diminuarea inaltimii
discului vertebral T12 si L1 si
extravazare epidurala B
anterioara compresiva A
epidural.Sageata albastra
A.Tuberculoza
vertebrala (Boala
Pott)
INFECTIOASA
Meningita tuberculoasa. Tablou clinic:

 Redoarea cefei
 Oboseala
 Transpiratii nocturne
 Subfebrilitate/Febra
Diagnosticul paraclinic al meningitei tuberculoase se face

prin examinarea LCS. Modificarile in LCS din meningita
tuberculoasa sunt:
 Limfocitoza
 Proteinemie crescuta in LCS intre 100-500 mg/dl
 Glicemia diminuata (35-45 md/dl) in LCS
INFECTIOASA
Bacilii tuberculosi au aspect de tije

rosii in prelevate LCS colorat Ziehl-
Neelsen
INFECTIOASA
Meningita. Aspect radiologic

RMN cerebral incidenta axiala cu
contrast:
 Hiperintensitati nodulare
leptomeningiene cu substanta de
contrast in zona frontobazala
bilateral, cisterne
perimezencefalice, cisterna
interpedunculara si lob temporal
stang medial
Tuberculom spinal. Face parte din tuberculoza sistemului nervos

central. Apare la pacienti imunodeprimati, tineri cu varsta intre 20-
30 de ani. Are predilectie toracala. Tablou clinic: deficit motor
(parapareza /paraplegie) cronica, spastica. Imagine din colectia
personala a unui pacient operat .
INFECTIOASA
Tuberculom intramedular.
RMN vertebral toracal
coronal T2 cu contrast:
leziune medulara T3-T4
inelara hiperintensa
periferic, hipointensa
central. Imagine din
colectia personala. Pacient
operat. Sageata rosie
Tuberculom intramedular toracal, Caz personal operat. A. Frotiu

coloratie Ziehl-Nielseen. Celule granlomatoase epiteloide , Necroza
cazeoasa. Sageata rosie. B. Aspect macroscopic al tuberculomului
rezecat microscopic in totalitate
B
MULTUMESC

Dr. Daniel Balasa MD PHD: Neurochirurgie Curs Vi Patologie Neurochirurgicala Infectioasa

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dr. Daniel Balasa MD PHD: Neurochirurgie Curs Vi Patologie Neurochirurgicala Infectioasa

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NEUROCHIRURGIE CURS VI PATOLOGIE

DR. DANIEL BALASA MD PHD

RMN cerebral T2 cu contrast incidenta coronala. Meningita cu hidrocefalie

Meningita-reprezinta infectia meningelui si a

Meningita reprezinta infectia

Ventriculita reprezinta infectia/inflamatia grava a plexurilor

Tablou radiologic CT sau RMN:

Principalii germeni patogeni ai

Ventriculita. CT Scan cranian

Tratament cu antibiotic intravenous:

Tratament antibiotic tintit intraventricular:

In cazurile extrem de grave se administreaza si antibiotic

In cazul interventiei neurochirurgicale germenii

In leziunile traumatice penetrante intracraniene germenii

Endocardita bacteriana poate produce abcese cerebrale

Abces cerebral. Diagnostic paraclinic:

Examenul RMN cu substanta de contrast:

Abces cerebral pseudotumoral

Abces cerebral. TRATAMENT

 Tratamentul abceselor cerebrale trebuie initiat cat mai

Abces cerebral -antibiotice

TRATMENT EMPIRIC AL ABCESELOR CEREBRALE

 INFECTII DENTARE. PENICILINA G (18-24 MU/zi in 6

Durata antibioterapiei empirice: de regula 6-8 saptamani

INDICATII .Pentru abcese cerebrale cu diametru mai mare de 2,5 cm.

ABCES CEREBRAL.Strategii chirurgicale:

2)ASPIRATIA STEREOTAXICA ENDOSCOPICA

Ambele metode au ca avantaje:

Abces cerebral. Strategii chirurgicale

EXAMINAREA CT SI RMN CU CONTRAST:

Abces epidural intracranian. Este o colectie purulenta a spatiului

Cel mai frecvent implicati germeni:

Abces epidural intracranian. Evolutie

Abces epidural intracranian. Tratament antibiotic

Abces epidural intracranian. Tratament chirurgical

 Sinuzite-Stafilococ auriu, steptococi

Empiem frontal drept

Empiemul Subdural Tratament initial:

Profilaxia/tratamentul crizelor convulsive

Empiemul Subdural TRATAMENT CHIRURGICAL

2)Gaura de trepan-drenaj-irigare. Indicatie la pacientii tarati sau

Empiemul Subdural. Postoperator:

Tuberculomul tipic apare ca o masa solida, bine delimitata, avasculara,

1)BIOPSIA STEREOTAXICA GHIDATA CT/RMN:

Pentru tuberculoamele care produc hidrocefalie obstructiva:

Chistul hidatic cerebral este o infectie parazitara

Chist hidatic vermian gigant la

Tromboza septica de sinus cavernos:

Tromboza septica bilaterala de sinus

Tromboza septica a sinusului transvers (secundara

Tromboflebita de sinus sagital

ABCESUL EPIDURAL SPINAL

ABCESUL EPIDURAL SPINAL

ABCESUL EPIDURAL SPINAL

ABCESUL EPIDURAL SPINAL

RMN vertebral toracal

B. Abces epidural. RMN T1 cu

B. Abces gigant de muschi psoas stang, cu difuzare circumferentiala

ABCESUL EPIDURAL SPINAL

Tratament medicamentos. Antibioterapia initiala, empirica,

Meningita tuberculoasa. Tablou clinic:

Diagnosticul paraclinic al meningitei tuberculoase se face

Bacilii tuberculosi au aspect de tije