Psihologia multimilor Gustave Le Bon

Gustave Le Bon (1841- 1931), sociolog, psiholog si scriitor francez , este cu siguranta primul cercetator care studiaza psihologia multimilor din mai multe privinte. In anul 1895 acesta publica lucrarea Psihologia multimilor, in care este prezentat teoria comportamentului colectiv. Desi a fost scrisa acum mai bine de un secol, in cea mai mare parte teoriile si afirmatiile sunt si astazi valabile. Gustave Le Bon isi incepe cartea prin a ne atentiona ca aceasta este o era a multimilor Pe cand vechile noastre credinte se clatina si dispar, pe cand vechile coloane ale societatii se parbusesc unele dupa altele, actiunea multimilor este unica forta pe care nimic nu o ameninta si al carei prestigiu creste necontenit. Era in care intram va fi cu adevarat ERA MULTIMILOR (10 p).Le Bon defineste multimea psihologica ca fiind o reuniune de indivizi oarecare, indiferent de nationalitate, profesie sau sex, oricare ar fi intamplarile care ii aduna la un loc(15 p) , insa care in anumite imprejurari, aceasta reuniune, va capata caracteristici noi, diferite de cele ale fiecarui individ, sentimentele si ideile tuturor indivizilor fiind indreptate spre acelasi scop. Cu secole in urma principalii factori ai evenimentelor erau politica traditionala a statelor si rivalitatile dintre conducatorii lor iar civilizatiile, create si conduse pana acuma de o mica aristocratie intelectuala, sunt amenintate de multimi, care prin puterea lor exclusiv distructiva, actioneaza ca microbii care intensifica disolutia corpurilor debilitate sau a cadavrelor(12 p). Aceasta amenintare a multimilor ,aceasta transformare , are la baza doi factori fundamentali : distrugerea vechilor credinte religioase, politice si sociale si crearea unor conditii de existenta si gandire noi. Autorul subliniaza faptul ca mai multi indivizi aflati intamplator la un loc, dar care nu au un scop anume nu constituie o multime psihologica, pe cand indizivi izolati pot dobandi trasaturile unei multimi psihologice, daca resimt aceleasi emotii si simtaminte cu privire la un eveniment. Se vorbeste despre un asa zis suflet colectiv al multimilor, fiindca oricat de diferiti din punct de vedere profesional, al inteligentei sau caracterului indivizilor, faptul ca ei compun o multime ii inzestreaza cu acest suflet . Pesonalitatea unui individ in starea de multime se estompeaza, gradul sau de inteligenta sau de moralitate este eclipsat, multimea capatand caracteristici noi, multimea acumuleaza nu inteligenta, ci mediocritate (19 p). Exista trei cauze ale aparitiei acestor caracteristici speciale ale multimilor : prima este aceea ca individual aflat intr-o multime capata un sentiment de putere invincibila datorat tocmai numarului mare de oameni, el ne mai simtindu-se responsabil pentru faptele sale; cea de-a doua cauza este contagiunea

mentala, adica orice comportament este contagios intr-o multime si cea de-a treia cauza, si cea mai importanta, este sugestibilitatea, individul fiind receptiv la sugestiile conducatorului. In Psihologia multimilor Gustave Le Bon a rezervat un scurt capitol clasificarii si descifrarii diferitelor categorii de multimi. Multimile in vizunea lui Le Bon sunt clasificate astfel: A. MULTIMI ETEROGENE, care cuprind la randul lor multimi anonime (multimi de strada) si multimi neanonime(adunari parlamentare) si B. MULTIMI OMOGENE, cum ar fi sectele, castele (militara, muncitoreasca) si clasele (burgheza, taraneasca). Multimile eterogene sunt formate din indivizi oarecare, indiferent de profesie sau nivel intelectual, in cadrul careia actioneaza numai sentimentele inconstiente. Un element pe care psihosociologul pune accent este rasa, membrii unei multimi eterogene trebuind sa apartina aceleiasi rase (natiuni) Rasa este substratul viguros care limiteaza oscilatiile multimii. Caracteristicile inferioare ale multimilor sunt cu atat mai putin accentuate cu cat sufletul rasei este mai puternic(103 p).Multimile omogene cuprind indivizi foarte diferiti dar a caror singura legatura este credinta, indivizi din medii aproape identice si cu acceasi profesie care sunt legati prin comunitatea credintelor si indivizi de origini diferite reuniti prin comunitatea ocupatiilor profesionale. Impulsivitatea, sugestibilitatea, credulitatea, simplismul sentimenelor, intoleranta, si autoritarismul multimilor sunt doar cateva din caractersiticile generale si usor observabile ale unei multimi psihologice. Se stie ca un individ izolat isi poate controla reactiile in cele mai multe situatii insa o multime este complet lipsita de acest control, ea actionand sub forta impulsului Ca si salbaticul, ea nu admite obstacol intre dorinta si realizarea dorintei, cu atat mai putin cu cat numarul ii da sentimentul unei puteri irezistibile (24). Un exemplu reprezentativ este inceperea razboiului fraco-german in 1870, din cauza unei telegrame, care relata o presupusa insulta ducand astfel la o explozie de furie . Nefiind apte de gandire multimile psihologice prezinta o sugestibilitate si credulitate excesiva, prima sugestie formulata, care convine intereselor multimii este imediat acceptata prin contagiune de catre toti membrii ei, chiar si in cazul in care ca individ izolat nu ar fi fost de acord cu respectiva idee . Un exemplu aici ar fi cel al omului de veghe de pe o fregata franceza ,care zareste in larg o ambarcatiune dezorientata la bordul careia se aflau cativa naufragiati, cu totii au urmarit ambarcatiunea si li se parea ca cei din barca fac semen cu disperare, insa atunci cand au coborat in larg sa-i salveze , au descoperit cu uimire ca acolo nu se aflau decat niste crengi in bataia vantului,aduse cel mai probabil de furtuna . Le Bon este de parere ca observatiile colective sunt cele mai eronate dintre toate si reprezinta cel mai adesea simpla iluzie a unui individ care, pe calea contagiunii, i-a sugestionat pe ceilalti(80 p). Individul in stare de multime se apropie de oamenii primitivi, astfel ca percepe lucrurile in cel mai simplist mod, el gandeste numai prin imagini si poate fi impresionat numai prin imagini de aceea exagerarea , afirmarea, repetarea, fara a incerca vreodata sa demonstrezi ceva cu ajutorul rationamentului(33 p) sunt procedeele cel mai des folosite de catre cei care stiu sa controleze o multime. Autoritarismul si intoleranta sunt prezente la toate

categoriile de multimi, ele idolatrizeaza intotdeauna conducatorii autoritari, le inalta statui si sunt impotriva unei autoritati slabe si ingaduitoare . Conducatorul multimilor, cel fara de care o multime nu ar exista, este un om cu o vointa puternica , dintre cei mai nevrotici, anxiosi iar autorul il compara chiar cu un semialienat ce se afla in pragul disperarii(78 p).El este de obicei unul dintre cei care a fost condus de o idee, pana la obsesia pentru aceasta si este o personalitate extrem de despotica. Se face si o diviziune a conducatorilor; unii sunt oameni cu o vointa tare doar pentru moment si ceilalti au o vointa puternica si durabila, fiind de la sine inteles ca aceia cu cu o vointa durabila exercita influenta cea mai mare in randul oamenilor multimii, cum au fost Napoleon, Sfantu Pavel, Mohamet, Cristofor Columb. Conducatorii vor folosi intotdeauna trei procedee simple dar sigure : afirmatia, repetitia si contagiunea , opiniile si credintele se propaga prin mecanismul contagiunii si foarte putin prin acela al rationamentului.chiar si interesul personal se pierde in fata mecanismului contagiunii(84 p) Psihosociologul Gustave Le Bon a descoperit existenta unor factorii imediati si factorii indepartati care influenteaza opiniile si credintele multimilor. Factorii indepartati au un caracter general si se afla la baza tuturor credintelor, ei sunt rasa, traditiile, timpul, institutiile si educatia iar factorii imediati sunt cei care ajuta la convingerea activa multimii, ideiile prinzand viata, si sunt: imaginile, cuvintele, iluziile, experienta si ratiunea. daca actuala putere a democratiilor ar fi existat in epoca in care au fost inventate meseriile din domeniul mecanicii, in epoca inventarii vaporului si a drumului de fier, realizarea acestor inventii ar fi fost imposibila sau ar fi avut loc doar cu pretul unor revolutii repetate. Din fericire pentru progresul civilizatiei, suprematia multimilor nu a luat nastere decat atunci cand marile descoperiri ale stiintei si industriei erau deja facute(36 p).