Sunteți pe pagina 1din 4

www.referat.

ro

Gustave Le Bon - Psihologia mulimilor


Gustave Le Bon (1841-1931), sociolog, psiholog i medic francez a pus bazele teoriei despre comportamentul colectiv prin apariia in anul 1895 a lucrrii Psihologia mulimilor. Lucrarea e structurat pe trei cari, Sufletul mulimilor, Opiniile i credinele mulimilor i Clasificare i descrierea diverselor categorii de mulimi, fiecare din aceste cari avand patru, respectiv cinci capitole in care se face o trecere in revist a principalelor caracteristici alea mulimilor. In introducerea acestei cari, Le Bon consider c, marile rsturnri ce anun schimbrile de civilizaii, sunt datorate modificrii ideilor popoarelor. n epoca actuala, gandirea oamenilor se transforma din dou motive: a.distrugerea credinelor religioase , politice i sociale (p.7) si b. apariia unor concepte noi, generate de descoperirile moderne din tiin i industrie (p.7). Epoca modern, spune Le Bon, este una de tranziie i anarhie pentru c ideile vechi sunt inc puternice, iar cele noi sunt in curs de desfurare i nu si pot face loc in societate. Astzi, prestigiul mulimilor sporete asiduu , fiind unica for care nu este ameninat de nimeni i de nimic. Tot in Introducere sunt expuse i revendicrile mulimilor: acestea cer limitarea orelor de munc, exproprierea minelor, a cilor ferate, a uzinelor i pmnturilor; mprirea egal a produselor, eliminarea claselor de sus in favoarea maselor populare etc. Individul este cea mai important invenie a timpurilor moderne (Serge Moscovici 1994, (p.69), ce nu poate tri decat in colectivitate. Chiar dac iniial pare independent, individul ajunge la un moment dat s se afilieze unui grup sau unei mulimi. n cartea nti, Sufletul mulimilor, capitolul nti, Caracteristicile generale ale mulimii, Le Bon definete noinea de mulime din dou puncte de vedere: in primul rnd mulimea reprezint o reunire de indivizi oarecare, de naionalitate, profesie si sex diferit; iar in al doilea rnd, mulimea e definita i din punct de vedere psihologic, astfel: in anumite imprejurari, o aglomerare de oameni capt caracteristici noi, extrem de 1

diferite de ale fiecruia din indivizii ce o compun.Personalitatea contient dispare, sentimentele si ideile tuturor elementelor componente fiind orientate in aceeai direcie, formndu-se un suflet colectiv. Acest suflet colectiv ce carcterizeaz mulimile, i face pe oameni s reacioneze intr-un mod diferit, dect ar reaciona individual, izolat. Filosoful german Gramsci este de prere c, luat separat, fiecare dintre noi este suficient de raional; luai mpreun, ntr-o mulime, n timpul unei adunri politice sau chiar ntr-un grup de prieteni, suntem cu toii gata s comitem cele mai mari nebunii. In continuare sunt prezentate cauzele ce determin la mulimi manifestarea unor comportamente specifice. Astfel, individul ce face parte dintr-o mulime are sentimentul unei puteri invincibile i asta doar pentru c face parte din mulime; contagiunea mental si sugestibilitatea sunt i ele unele din cauzele manifestrii unor comportamente specifice la muimi. n urmtorul capitol sunt prezentate sentimentele i moralitatea mulimilor. Mulimile nu-i domin reflexele, ghidndu-se dup impulsuri fiind n acelai timp si foarte mobile (ex.trec de la cruzime la generozitate). De asemenea n mulime, prima sugestie ce apare se impune imediat prin contagiune, tocmai de aceea observaiile colective sunt cele mai eronate (Gustave Le Bon, 1901, p.24 ). Treptat, mulimile ajung s creeze foarte mari probleme omenirii, ele neacceptnd nici o piedic ntre dorin si realizarea ei, odat adunai i amestecai, oamenii i pierd orice sim critic ( Serge Moscovici, 1994, p 93 ). Pentru a fi pe placul mulimilor trebuie sa abuzezi de afirmaii, repetiii, exagerri i sa nu incerci s demonstrezi pe ci logice un lucru, deoarece mulimea nu este asemenea individului i nu poate accepta contrazicerea sau dezbaterea. Ideea central a capitolului Ideile, raionamentele si imaginaia mulimilor, const in faptul c acestea sunt impresionate doar de imagini, de modul in care sunt prezentate faptele care trebuie sa produca imagini socante ocupnd si obsednd mintea indivizilor din mulime. Capitolul patru, Forma religioas pe care o iau toate convingerile mulimilor, dezbate faptul c, religiozitatea nu const numai in adorarea unei diviniti si supunerea oarb la ordinele sale ci i n concentrarea forelor proprii pentru o int a sentimentelor si aciunilor tale.

Le Bon, in cartea a doua, Opiniile i credinele mulimilor, n primele doua capitole, studiaz Factorii ndeprtai si imediai ai credinelor si opiniilor mulimilor i constat c tradiiile influeneaz civilizaiile, iar timpul determin evoluia si moartea tuturor credinelor. Imaginile, cuvintele, experiena si raiunea sunt civa dintre factorii imediati ai opiniilor mulimilor. Imaginile, de exemplu, impresioneaz mulimile, in timp ce raiunea las locul sentimentelor pentru a infuena. In continuare, autorul trece in revista Conductorii mulimilor si mijloacele lor de convingere. Dupa cum consider Le Bon, conducatorul e indispensabil mulimii, acesta acionand prin mijloace precum afirmaia, repetiia si contagiunea, pentru a influena mulimea. De asemenea prestigiul are un rol foarte important in manipularea unei mulimi. Fie el dobndit sau personal, pretigiul ne mpiedic s vedem lucrurile aa cum sunt. Conductorul, pentru a fi pe placul mulimii, trebuie sa tie cum s le vorbeasc, s fac apel la pasiunile, credinele i imaginaia lor ( Serge Moscovici, 1994, p.102 ). Din capitolul Limitele de variabilitate a credinelor i opiniilor mulimilor, este de reinut fapul ca opiniile momentane apar si pier n fiecare epoca, in timp ce credinele permanente, rezist in timp i sunt fundamentul civilizaiei.Numarul opiniilor mobile este mare, de aici neputina guvernelor de a dirija opinia public. In toate cele cinci capitole ale crii a treia, Le Bon clasific diversele categorii de mulimi. Astfel, el imparte mulimile n doua mari categorii, care sunt si ele la rndul lor divizate: 1.Multimile eterogene anonime ( mulimile de pe strad ) si neanonime ( jurii, adunri parlamentare ) si 2. Mulimi omogene, cum sunt sectele, castele si clasele. Mulimile eterogene sunt alctuite din indivizi oarecare, neamul fiind un factor ce ne permite sa observm care este diferena intre diversele mulimi eterogene. Astfel, o mulime alctuit din acelai tip de populaie e diferit de o mulime format din indivizi de diferite naionaliti. O mulime eterogena neanonim, poate fii juraii curii cu juri care iniial erau alei din rndul profesorilor, funcionarilor, iar apoi din mici negustori i patroni. Acest tip de mulime este profund inpresionat de sentimente i nu de raionamente, fiind orbit de prestigiu. Un alt exemplu de mulime eterogen neanonim sunt i adunrile parlamentare care au urmtoarele caracteristici: simplismul opiniilor (rezolvarea celor mai dificile probleme sociale prin intermediul celor mai simple

principii), sugestibilitatea si

influena conductorilor (se bazeaz foarte mult pe

prestigiul lor dect pe raionamente). De asemenea, adunarile parlamentare, forma ideal de guvernare dup Le Bon, prezint doua pericole: n primul rnd, risipa de mijloace bneti in cazul in care sunt nevoii sa respecte o hotrre favorabil dac aceasta e propus de un alt parmamentar, aceasta diminund bugetul statului iar al doilea pericol const in elaborarea unor legi ce restrng sfera n care cetenii se pot mica liber. n ncheierea crii Le Bon aduce in discuie mulimile electorale care au i ele caracteristici precum slaba aptitudine pentru raionament, lipsa spiritului critic, iritabilitate, credulitate si simplism. Pentru a cuceri mulimile electorale, candidatul trebuie sa aibe prestigiu, sa fie linguitor, s fac promisiuni fantastice i s nu aibe un program scris exagerat, deoarece ntr-o eventual victorie, faptele s nu fie confruntate. Psihosociologi ca Serge Moscovici, Norman Goodman au trat de asemenea tema comportamentului colectiv, ins lucrarea lui Gustav Le Bon, Psihologia mulimilor chiar dac a fost scris acum 100 de ani, pare sa nu-i fi pierdut deloc actualitatea. Original, ndrznea, cu un limbaj accesibil tuturor celor care vor sa afle mai mult despre tririle si frmntrile mulimilor, consider c aceast carte este o veritabil fresc a societii.

BIBLIOGRAFIE: Moscovici, Serge. (1994). Psihologia sociala sau maina de fabricat zei. Iai: Editura Universitii Al.I.Cuza.

S-ar putea să vă placă și