$

i
,)

,i

Capitolul

Motivul inversului

fl
ti
w

Ordinea gi dezordinea societdgii sunt asemenea fefei gi reversului unei monede gi anume, indisociabile. Ele se manifest6 sub forma a doui aspecte asociate unde conform simfului comun fiecare apare ca imagine risturnati a celeilalte. Insd inversul ordinii nu inseamnd dezordine. Aceasta din urmi este un element constitutiv al ordinii care poate fi folosit in scopul susfinerii acesteia. Inversiunea reunegte ordinea gi dezordinea asemenea

sacrificiului ce unifici via{a gi moartea, nonna gi violenp reprimati prin operafie simbolici.
Informafia antropologici aduce in prim-plan, ideea spaliului

larg acordat procedeului de inversiune. Acesta intervine in definirea categoriilor sociale, in repartizarea lor ca inferioare gi
superioare, pozitive gi negative. Personajului dominat, subiectu-

lui ii revine in sisternul de reprezentdri colective tradilionale

pozi,tia inversi (gi devalorizatd) comparativ cu cea definuti de caracterul dominant, de stipdn. Cazul descris este frecvent citat

in justificarea partajului inegal instaurat in funcfie de criteriul sexualitilii. J. Middleton aprezentat sub aceastd formuli teoria populaliei Lugbara din Uganda. Confor.m acesteia, femeia este situatd in planul naturii silbatice, nu in cel al persoanelor umanizate, e plasati intr-un timp gi un spa{iu ce precede existenfa

GEORGES BALLANDIER

PUTEREA

iN scENA

birbalilor gi a lucrurilor, insi nu gi pe cea a ,,persoanelor". Ea e asociati mai curdnd alianfelor decdt relaliilor reglate prin criteriile de rudenie gi descenden!6. Sau chiar agresiunii insidioase in detrimentul raporturilor stabilite cu strdmogii. Lista caracteristicilor feminine pare cu atdt mai semnificativd cu cAt toate elementele sale sunt componente cunoscute

tan imaginea pozitivi - ele au sarcina reproducerii dar gi pe cea a producerii de hrani gi cea negativd ele incalcd normele prescrise gi rdstoarni o ordine ce le valorizeazd ca fiind minore gi subordonate, periculoase ritualic, asociate impuritdlii, riului

gi vrdjitoriei.

in termeni de inversiune comparativ cu termenii similari ai

seriei masculine. in plus, recursul la acest procedeu servegte la desemnarea a tot ceea ce este negativ sau contribuie la slibirea, modificarea sau distrugerea temeiurilor ordinii. Conform aces-

drul societilii.

Rebeliunea lor simbolicd, produsd prin inversiunea de roluri impune recunoagterea funcliilor pe care ele gi le asumi ?n ca-

tui mod de legitimare a inegalitdlii dintre in consecinfi, femeile

sexe, femeile sunt

simboluri ale rdului, ele generindperturbalii la nivelul birbafilor.

sunt excluse din afacerile importante cu

exceplia celor mai v6rstnice gi a surorilor notabililor - acestea avdnd un statut social qi biologic (prin referin{d la bdrbafi) mai ridicat. insd, rdstumarea inversiunii poate fi provocatd in scopuri politice sau ritualice. in multe regalitili tradilionale din Africa marilor lacuri - figurile feminine - calificate drept regine de citre primii observatori - sunt asociate suveranului. Ele acced la putere pentru ci.sunt intr-o anume mdsuri asexuate, constrdnse sd rdmdnd caste sau si nu aibd copii, fiind asimilate marilor qefi. in consecinli, ele trebuie sd respecte obiceiurile.
Feminitatea lor este amputatd, ele sunt proiectate in ambivalentl - pe de o parte avem femeile ce constituie jumdtatea feminini

parte femeilelider idenputere de tificate cu bdrbalii delinitori 9i autoritate. Anurnite fecunditatea practici ceremoniale ce guverneazi 9i fertilitatea p6ni in Maroc. sunt larg rispdndite in Africa neagrd; ajungdnd Ele au drept caracteristicd comuni, atenuarea prezenfei masculine pe durata desfdgurdrii lor. Femeile ocupd astfel scena social6, acliondnd conform unor reguli opuse celor care le guvemeazi comportamentul obignuit' Unele dintre ele joaci rolul birbalilor, insugindu-gi simboluri gi semne ale masculinitilii, virilitdtii. in aceste circumstanfe femeile i;i evidenfiazl simulgi periculoasd a societdtii, pe de
78

alti

numele gi in serviciul tuturor. pe de altd parte, el utilizeazd, wijitoria, uzdnd de propria putere pentru a-gi atinge obiectivele personale gi egoiste. Rdzboiul insidios dintre generalii se situea7d, in principal, pe terenul sacrului sau pe cel in care wiji_ torul igi instaleazd propriile capcane. Vdrstnicii ameninld Lu invo-carea spiritelor ancestrale pentru a sancliona lipsa de obedienfl gi nonconformismul tinerilor. Ultimii, in schimb recurg la acuzalia de wijitorie, incluzdnd in acest termen tot ceea ce este considerat ca fiind abuz de putere. Astfel, sunt vehicu_ late_doud coduri, doud limbaje - cel al religiei, utilizat pentru a afirma gi a genera conformismul gi cel al vrijitoriei, ?'olosit
79

Dezordinea acestoia, coordonatd prin intermediul ritului se inscrie in ordinea stabilitd de citre birbali, chiar dacd aceasta, prin natura ei le este defavorabild. Procedeul inversiunii intervine, chiar dacd mai pufin aparent, gi in cdmpul relafiilor de inegalitate nereglementate prin intervenfia discriminirii sexuale. sd ne intoarcem insi la lumea Lugbara. In succesiunea generafiilor, avantajafi sunt,,vdrstnicii,., oamenii importanli, sustinitori ai cutumei gi mediatori exclusivi intre strimogi gi generatiile actuale. Ei simbolizeazi autoritatea qi capacitatea ritualici de intervengie in favoarea intregii comunitdfi. Ei impun teama gi respectul. Aceasta e practic definilia ideali a relafiei instalate, adic[ este vorba deipre o ostilitate mascati ins[ imediat recunoscuti, cu condilia ca ea s6 se manifeste. Degi cele doud imagini sociale se afli intr-un raport invers, ele il reprezintd pe ,,v6rstnic,.. pe de o parte, el e cel care dispune de autoritatea ce-i permite si actioneze in

GEORGES BALLANDIER

PUTEREA

iN scsNA

pentru contestarea gi rnenlinerea puterii sale limite.

in interiorul propriilor

Bufonul declanqeazd dezordinea, bruiazd categoriile, insd el se serve$te de ordine pentru a-gi finaliza acfiunile. Vrdjitorului ii revine universul ascuns, manipuleazd dezordinea, inverseazd convenfiile sociale gi conduitele, universul sdu este negativ din perspectiva comuniti{ii. Manifestarea acestor aspecte ne permite sa presupunem sau sd identificdrn prezen\a vrbjitorLrlui, s6-i conferim o existen{d ce are simultan valoare reald 9i imaginard. El devine agentul bulversdrii societdlii provocind ac{iuni i. n., tt conformeazd cutumei. Submineazd personajele ,,devordndu-Ie", interior, perturbd relaliile sociale, secdtuiegte natura, sacrificd comandamentele sociale pentru satisfacerea apetiturilor 9i arnbiliilor proprii. El igi exercitd irnaginea la nivelul a tot ceea ce inseamni ameninlare insidioasd la adresa comunitdlii sau la ceea ce in interiorul ei acfioneazd contra esenlet
j

are misiunea sancliondrii lui. Prin anunlarea publici a culpabilitelii gi apoi prin eliminarea factorului de crizd - el fiind considerat ,,agent al rdului" qi ,,striin" in raport cu normele

- comunitatea se revigoreazd iar autoritatea se consolideazS. Culpabilitatea vrijitorului le conferi sens celorlalli gi mai ales oamenilor puterii. Comunitatea se reface gi automat se consolideazd. Sacrificiul lui contribuie la o repunere in orexistente

sale ins6gi. El e inarnicul mascat din interior. Imaginarul il definegte, credinlele ii conferd corp 9i intruchipare iar practicile ii pun la dispozilie tehnicile necesare. Pentru a desemna vr6iitorul. colectivitatea igi localizeazd rdul. in acest moment intervine procedeul de inversiune ce coordoneazl rela{iile dintre ceea ce este pozitiv 9i negativ, dintre

'l

,i

forfele de coeziune sociald gi cele ale dezagregdrii. Doud modalitaii principale sunt angrenate in acest sens' Teama sau spaima ce deie.nini riscul de a fi suspectat de vrdjitorie. Aceasti autocenzurd conline tenta{iile derog[rii, cotljeazl conduitele, rectificd devialiiie ce pot pune in disculie definirea raporturilor

.i
,1

I .i
t; 1

sociale. Apoi, cealaltd modalitate se referi la dramatizarea sacrificiald organizatS cu ocazia ciutSrii 9i sancfiondrii vrdjitorului. prezurnlii vinovd{iei sale irnplicd recursul la diverse probe, dintre care, cea mai frecvent utilizatd este cea a otrivirii, sancastfel aplicati condamndndu-l la aneantizare. Acesta e

{
"t,

liunea momentul de inaxirni intensitate al dramei, cel care face din vrdjitor o victirni ernisar, rolul anterior men{ionat revenindu-i intotdeauna gi chiar intr-un grad extrem atunci c6nd Bufonul
80

i
'l1i

{
rli'

,lr

dine, dramatizatd prin ritualul de execufie, la o restaurare a instituliilor gi a scopurilor prin care aceasta se legitimeazS. Pentru un timp, eliminarea vrdjitorului restituie infdligarea unui tip de societate purificatd. Operalia sacrificiald a transformat comunitatea vulnerabild subminatd de citre dezordinea pe care o continea, intr-o comunitate regenerati. Puterea se hrinegte din propriile slibiciuni sau din propriile abuzuri. O incursiune in Occidentul european in timpul Evului Mediu tdrziu, demonstreazd o utilizare foarte frecventi, incircati cu sensuri tragice, a acuzaliei gi a epuririi sociale. Atunci, dupd cum relata Robert Mandrou ,,angoasele au aprins sute de ruguri; au decimat satele gi provinciile". Primul manual specializat in studierea ,,ereziei vrijitoregti gi a magiei diabolice", ghidul tribunalelor, Inchizilidi, - denumit ,,Marteau de Sorci6res" a fost publicat in cursul secolului XV-lea, devenind un succes de librdrie, reeditat de nenumirate ori. El conline o teorie a vrijitoriei, o ilustrare prin cazuri, un cod abreviat folosit de citre inchizitori. El permite cunoa$terea unui sistem de reprezentiri gi a unei mentalitifi colective, a practicilor considerate drept criminale gi a reprimirii lor de autoritilile ecleziaste. Universul social tratat de manual este o lume a tranziliei, a marilor bulversdri desprinse de constrdngerile teologice, redactorul recunoscdnd aici acliunea dezordinii gi a rdului. Descrierea e fEcutd cel mai adesea in termeni de inversiune. Natura ajunge si fie victima calamitdtilor, iar ceea ce conform ordinii obignuite este interpretat ca binefaceri ale sale, devine act pigubitor sub influenfa intenfiilor negative. Raporturile sociale intemeiate pe ierarhizarea atribufiilor suporti impactul influenlelor nefaste,
81

ft
ffi
Wr

ft

CEORGES BALLANDIER

PUTEREA

iN sceNA

transformdndu-se. Astfel, clasa comerciantd aflati in ascensiune devine periculoasd prin implicarea ei in distribulia de amulete.

Apoi, trupele armate nu se limiteazd la a fi doar jefuitori, ci comit sacrilegii, ajungdnd complici ai vrdjitorilor. De asemenea, segmentele cele mai sirace iqi manifestd propria revolti fali de agresiunea diabolici. Spaliul ce revine prin excelenli cutumei - ciminul qi familia - nu-i nici el omis. Totul ajunge si fie subminat qi aici. Femeia devine periculoas[ dacd nu mai e protejatd, cdgtigdnd sub aspectul importanlei. Birbalii se abandoneazi pasiunii amoroase. Dezordinea sexuali se instaleazl treptat. Riturile nagterii devin ocazii ale manifestirii practicilor profanatoare, copiii sunt asimilali imaginii de monqtri. Reuniunile 9i festivitdlile colective asigurd triumful picatului gi se transformi in orgii. Moartea insigi se rdspdndegte intr-o manieri haotici devenind stupidi, misiunea ei este cea a sancfionirii erorilor comise de agresorii ordinii. in final, ea se comportd asemenea unei injuste gi absurde violenfe. Aceasti lume rdstumati are o esenfi catastroficd, legea nefiind deloc respectati nici chiar in interiorul Bisericii. Pentru a orienta inchizitorii, se consideri cd acfiunea nefasti e produsul muncii indeplinite de membrii unei contra-Biserici. Ultimii menlionali provin din grupirile sdlbatice, primitive. Ei caricaturizeazi (prin inversiune) riturile Ei practicile prescrise. Insulti crucea, reaprind pig0nismul pe durata celor mai sfinte zile ale anului. Starea lor fizici este alimentatd de terapia rdzboinicilor. Practic, aceasta este substanfa conspirafiei diabolice. Redactorul nu line deloc cont de temporalitate. El proiecteazd asupra realit[1ii imaginarul, dramatizeazi pentru a putea justifica solulia dramatici dati pentru restabilirea ordinii gi anume, suprimarea prin foc a agentilor perversiunii. Totul este evaluat in funcfie de urmitoarele categorii pozitive gi negative: ordinea gi conformismul pe de o parte gi dezordinea gi devianfa pe de alti parte. Inversiunea, ce substituie un registru cu celilalt este o subversiune la adresa societdtii, a
82

civilizaliei gi chiar a naturii. Analiza lexicall a manualului e semnificativd in aceastl privinfd. Ea demonstreazd cd termenii cei rnai frecvent folosili, prezenti chiar de 30 de ori pe o aceeagi pagind - sunt cei care aparfin seriei de cuvinte din categoria ,,rdului": ddundtor, nenorocire, vrdjitorie, nefast. Certitudinea devine astfel bine stabilitd * dezordinea lurnii este diabolici, malefici. Fiinfa rdufEcdtoare, cea care contribuie la producerea rdului lumii sau se abandoneazd acestuia - ajunge sd fie deposedatd de ea insdgi, posedatd de demoni, $i se retrage din societate spre oamenii tenebrelor. Gravurile secolului ilustreaza acest dublu registru bun-rdu gi jocul de balans ce determind cddcrea dintr-un plan in altul. In consecin(6, e necesar sd inlelegem migcarea, dinamica politicd ce produce gi desemneazd devianfii necesari pentru a servi cauza ordinii. Femeia in ipostaza de femeie capcand sau femeie diavol ocupd intre acegtia pozilia de prim-plan datoritd naturii sale negative. Vrdjitoarele sunt create pentru ca rdul sd poatd fi localizat, ele sunt distruse nu numai pentru ca rdul sd fie elirninat o datd cu ele, dar qi pentru cd rnigcarea politicd trebuie si indeplineascd sacrificiul restaurator fa!6 de Dumnezeu, purificarea colectivitdlii, Acest ultim aspect nu-i mai pufin semnificativ, cdci vrdjitoria este inscrisi intr-un sis.tem de corespondenle asociindu-se rdului gi impuritdlii, obscenit5lii, sexualitdtii eliberate de codajul social. Intr-o anumitd rndsuri, ea este asociati libertdtii nebunegti sau monstrului ce intrd in relalie cu
demonicul. Deviantul e exhibat, condamnat pentru a demonstra cd perversiunea sa e totald. Nici o abatere nu mai e posibild,
fdrd a angaja intreaga societate in ansamblul sdu. Agezarea lumii in registrul inversdrii, ca urmare a acfiunii vrdjitoregti reprezintd o alegere. $i anume, ea semnificd op{iunea fhcutd pentru o societate inchisd gi stabild, in detrimentul unei'lumi deschise spre migcare gi neagteptat. Dominafia religiosului e una totali. Insdgi politica, aclioneazd intr-un sens totalitar, asociind violenlei toate resursele imaginarului pentru a putea absorbi, intr-un mod nelimitat, spa{iile nonconfbrmitdtii, libertdlii 9i schimbarii.

i
t
't,
,.5 .$il'

$r'
:{..l

ti. $.

#
ffi:

ffi

ffi

CEORGES BALLANDIER

PUTEREA

iN ScENA

Modernitatea nu a anulat in totalitate acest aspect, chestiune demonstratd de faptul cd societatea 9i puterea acesteia nu

Puterea dispune de capacitatea de a manipula conform pro-

au putut elimina confruntarea ordinii 9i dezordinii, a conformitilii pasive gi a libertd{ii transformatoare. Elementul se pistreazi cu atAt mai mult cu cdt, timpurile prezente se c ar acterizeazd prin tranzilie, incertitudini I i anxietate asemenea secolului XV european, chiar dacd totul se situeazi la un alt
nivel de dezvoltare.
Formele se schimb6, dar procedurile de desemnare gi neutralizare a culpabilitilii rlmAn aceleagi. Devianfii prin condilie sau prin desemnare sunt evaluafi drept agenli nefagti sau inami-

priului interes, intr-un mod direct iar printre instrumentele astfel folosite se afld gi procesul de inversiune. Antropologia politicd aprezentat, sub acest aspect, analize ce in mod progresiv au generat diverse interpretdri teoretice gi au respins curiozitatea istoricd manifestatd fald de institufii ale trecutului ce au promovat norma gi legea prin practicarea actelor inverslrii ca ritualuri de inversiune sau rebeliunea dramatizatd. Societatea Antichitdlii reflectd o puternicd utilizare a acestor mecanisme. Kronia grecilor gi Saturnaliile romanilor provoaci o inversare a raporturilor de autoritate ce sunt astfel convertite in factori generatori ai ordinii sociale. Asemenea Romei, Babilonul recurge la un rege - bufon - gi dramatizeazdrdsturnarea pozi{iilor de rang in momentul' sdrbdtorii sacre. Cu aceastd ocazie se sacrificd sau se crucificd un sclav ce anterior, in aceeagi perioadd a definut pentru scurt tirnp rolul de suveran, a dat ordine, s-a abandonat orgiei gi luxului triind alituri de concubinele casei regale. Aceastd putere dezldnluitd e o falsi putere. Ea este prezentatd teatral, sub aspectul unui factor provocator de dezordine, impun6nd necesitatea restaurdrii domniei regegti. Aceasta din urmd irnplicd, ca o condilie a realizdrii sale, sacrificarea

asemenea vrijitorilor de demult. Daci o crizi gravd survine, ei sunt reprezentali ia fiind sacrificali, pentru ca

ci din interior,

puterea sd poatd fi recunoscuti drept nevinovatd 9i pentru ca iocietatea, ea insigi declarati inocentd, sd-gi poatd consolida coeziunea. Regimurile totalitare sunt cele care recurg cel mai frecvent la aceasti dramatizare sacrificiald' Ordinea lor este sacralizatd pdnd la extrem, eqecurile lor sunt fapte ale criminalilor din interior gi exterior, indivizii sunt constringi la conformitate sau resemnare. Inchizifia politici se substituie religiosului, lipsitd fiind de exaltarea misticd hrdniti de convingerea aflirii in slujba Divinitnlii. in societllile modeme cele mai avansate gi considerate permisive prin anumite caracteristici ale lor, marginalizarea gi dizidenla se pot exprima intr-o manieri chiar secret6, aparenti sau par{ial ocult6, subterani. Ele bulverseazd raporturile pe care ordinea cotidiani le stabilegte in relatie cu natura, sexul, munca, economia, puterea, valorile. De asemenea, recurg la ezoterism' aderd la noi religii, provoacd resurgenla unor practici pierdute, ajungdndu-se pdnd la revenirea ofensivi a satanismului, cum e cazul american. Iralionalul gi ,,vrijitoriile" sale, spontaneitatea 9i experimentele acestora mineazd ordinea societdlii tehnologice 9i birocratice, ins6, de asemenea provoacd 9i reacfii de respingere ce contribuie la menlinerea conformitdlii gi conformismului
ofensiv.
84

falsului rege.
Puterea este supusd unor ameninldri constante: cea a adevdrului ce risci sd spargd ecranul aparenlelor, cea a suspiciunii ce o constrdnge s6-gi rnanifeste inocenla qi competenla, sau cea a uzurii ce o obligd la o revigorare periodici. Secvenlele anterioare inseamnd dramatizare, aceasta atingAnd intensitatea maximd pe durata vacanlelor puterii sau in perioada de interregn a acesteia dupd cum considerd antropologii. Moaftea regelui pare sd restabileascd haosul, dezordinea ini1ial6, eliberarea

,i
.*

fi

i,,
-

..tl

*r

for{elor periculoase in centrul universului qi a societdlii. Ea genereazd violenle, rninii gi spaime. De exemplu, pe insulele Sandwich, chiar din momentul in care vestea dispariliei sllveranului este fdcutd publicd, oamenii se abandoneazd unei anume nebunii qi comit delapiddri. In aceleagi circumstanfe, pe insulele Fidji ,,triburile invadeazd, capitala gi creeazd dezordine".
85

#
#

#:

GEORGES BALLANDIER

PUTEREA

iN scTuA

in Africa neagrd aceste practici ce provoacd o explozie a licenlei - ca qi cum to{i subiecfii s-ar afla in rnod provizoriu dincolo de lege - au o largd circula{ie. in regatele Benin, in Africa Occidentali, gtirea morlii regelui sau a ,,plecirii tatilui" deschide o perioadd de turbulenle gi de doliu. Omul-zeu care asigura ordinea a dispdrut, astfel incdt pare cd nimic nu poate impiedica implinirea actelor distructive. O formuli convenlionald ar spune - ,,se face noapte" - in !ari. Primii observatori strbini constatl cd in aceste circumstanle
se produc deregliri ale moravurilor, multipliciri ale furturilor gi tdlhlriilor de toate categoriile. De asemenea, au loc adevdrate

epidemii ale rdzbunirii gi mizeriei. Unul dintre cronicari remarca c[ totul se petrece ca gi cum ,justilia ar fi murit o dati cu regele". Ea reapare mai putemicd, mai coplegitoare in ziua invesiirii noului suveran. in anumite cazuri, dupd o ultimd inversiune de roluri, ceremonialulmarcheazd ziua incorondrii. La populalia Yorouba din Oyo, mullimea beneficiazd de libertatea de a insulta noul rege, aflat in drumul sdu spre palat. Acest moment semnifici manifestarea simbolicd a ultimului act de libertate excesivd. Adesea, se recurge la formarea a doui cortegii diferite tocmai pentru a detuma cltre un personaj - substitut, gesturile violente orientate spre suveran. Pe Coasta de Azur, populalia Agni din regiunea occidentald s-a constituit in regate slab dezvoltate, in care autoritatea regelui depinde de delinerea gi modul de gestionare a forlei sale, adicd de producerea unor efecte favorabile sau defavorabile. Aceastd for{6 este dob6nditi prin ritualul incoronirii; menlinuti ceremonial gi ameninlatd cu disparifia. Acesta e de fapt obiectivul marilor sirbitori politice cu caracter periodic. Forla ordinii, amintitd anterior, e ,,extrasd" gi ,,pistrat6" de suveranul mort tocmai pentru a fi transmisi succesorului siu. Perioada derulatd incepAnd cu acest moment este una a dezordinii. La inceput, ea se exprimd intr-o manieri dramatici. Jdranilor afla1i sub coordonarea liderului lor li se permite sd perturbe ordinea capitalei. ,,Persoanele proeminente" uzeazd de furie, fdcdndu-i
86

;
::,1.

,:,.

pe ceilalli, responsabili pentru moartea regelui. De asemenea, ele recurg in sate, la represalii, omoard vite, agrese azd persoane. Ierarhiile sunt rdstumate iar domnia abuzurilor violente pare deschisd. Dezordinea se manifesti ceremonial, intr-un grad mai mare incepdnd cu faza a doua. Instrumentul folosit e cel al inversiunii totale, prin acesta, ordinea descendengilor ,,captivi,. substituindu-se ordinii oamenilor liberi. De indati ce rigele moare, inainte chiar ca gtirea si fie publicatd, aceastl putere surogat se organizeazd pentru a putea lua in posesie domeniile regale. Ea este o copie a puterii vechi, cici e constituit6 dintr-un rege ce afirmi, ,,azi, domin lumea", dintr-o regind, precum gi din,,demnitarii gi notabiliti{ile acestora". Suveranul lumii risturnate il imiti in detaliu pe regele dispirut. i;i insuqegte vegminte qi bijuterii similare cu ale acestuia; respecti interdicfiile fixate de el, urmeazi acelagi cod de conduiti. De asemene a, benefrciaz| de ceremonialul regal, coordoneazd gi sanclioneazi chiar daci viafa politicd cotidiani rdm6ne domeniul guvernirii mascate, ascunse. Noul rege are acces la resurse, mai pufin insi la bunurile 9i avuliile regale. El e dublul parodic al adeviratului rege. Cel mai relevant element prin semnificafia sa const6 in exercitarea puterii in condiliile transgresirii gi excesului. Falgii stipdni uzeazd de sacrilegiu: ei il ironizeazd pe suveranul defunct dupd ce pe patul de moarte i-au acaparat podoabele regalitdlii, sdrbitoresc in vreme ce austeritatea doliului ar trebui sd fie regula de bazd, ei violeaz6 interdicfiile pe care circumstanfele le-ar impune subiec{ilor. De asemenea, practicd ireverenfa fa!6 de persoanele cele mai venerate gi de instituliile cele mai respectabile. in plus, exercitd o guvemare arbitrard, animatl de spiritul revangei. Se poate spune chiar ci puterea lor este maleficd. Deriziunea, rdul, dezordinea formeazdun ansamblu. Finalul domniei lor coincide cu momentul incheierii funeraliilor regale. Atunci, puterea nefastd este eliminat[ iar noul rege este intdmpinat de sdtenii insetali de ordine. Claude-H6ldne Perrot, care a relatat despre aceste practici le consideri ca ,,un

*
*;,
9.

w ffi'
,@;r

GEORGES BALLANDIER

PUTEREA

iN scENA

joc unde nici unul din participanli nu este cu adevdrat pdcdlit" - ca o parodie. insd trebuie sd revenim la marele joc al puterii. El demonstreazd prin dramatizare ritualicd cd nu existd nici o alti alternativi la ordinea stabilitd prin legea regal6, decdt deriziunea, arbitrarul gi amenin{area haosului. Inversiunea de roluri conduce la o regalitate a deriziunii, la un sistem de false reguli gi la o societate deveniti caricaturi a ei insdgi. in regatul Loango, vecin gi o vrelne subordonat imperiului
Kongo, moartea regelui provoacd teama reintoarcerii dezordinii iniliale, qi apoi reintinerirea regatului in favoarea noii domnii. Pe durata funeraliilor simbolice - dupi ce corpul suveranului a fost deja ingropat - doui grupdri inarmate obignuiesc si se confrunte in cadrul unui rdzboi ritualic ce nu exclude violenla qi ce reitereazd luptele care au precedat fondarea dinastiei. Armata regelui este in mod necesar, tabdra victorioasd. Secvenlele care urmeazd apoi, inainte ca ceremonia si inceapd sunt - pansarea rinilor gi inmormdntarea mortului. Inversiunea este prezentd qi ea intr-o fazd a ceremonialului, in special, cu ocazia unui dans sacru cdnd birbafii gi femeile practici transgresarea obiceiurilor qi interdicliilor impuse sexualitdlii' Partenerii iqi ridici atunci egarfele cu care sunt inviluili gi se lanseazi intr-o pantomimi sexuali, interpretdnd cuplete obscene. ,,Nuiaua" voluminoasi ca o tor!6 de ri9in6, ca o trompi de elefant; vaginul (ogor unde se seamdnd, loc al secrefiilor), clitorisul (mare precum cel al elefantului) devin simbolurile acestei drame cdntate gi jucate. in acelaqi timp, fiecare ,,pregitindu-se sd moari mediteazd asupra lui Bwali" (regatului). Dezordinea, de unde ordinea igi extrage fo(ele ce o revigoreazd; este jucatd aici pe doui scene: cea a rizboiului, ce trimite la timpurile violenlei fondatoare gi cea a sexualitilii perceputd la stadiul de ,,silbdticie". Acestea sunt cele doui teme majore prin care societatea igi exprimi regulile esenliale. $i tot prin intermediul lor este evocat modul de organizare al acesteia. De asemenea, cele dou[ principii aclioneaze ca surse, reactivate ritualic, din care societatea igi extrage energia constitutive. La
88

inceputuri, domnea violenla gi sexualitatea liberd. Ele reapar prin drama ceremoniali ce reactualizeazd. acea perioadd primordiald, permildnd societdlii qi puterii sale sd se revigoreze prin interpretarea propriei geneze. Acest fapt, trimite la procedeul inversiunii temporale, aspect proiectat pdni la punctul siu extrem (momentul naqterii ordinii sociale) tocmai pentru a putea fi recaptatd vigoarea iniliald. Aceste ritualizdri, prin care e interpretati drama vidului de putere sunt reglate pe baza legilor inversiunii gi hiperbolei (in sens de exces). Astfel, ele substituie licenfa descituqati sau orgiasticd, interdicliilor gi cenzurii. Impun violenla in detrimentul codurilor de convenienld. De asemenea, proiecteazd parodia gi ireveren{a in defavoarea puterii ce protejeazi ordinea. Sub acest aspect, actorii colectivi ai spectacolului ritualic iqi joacd rolurile asemenea Bufonilor sacri. in plus, ei reu$esc sd angreneze intreaga societate cu sistemul sdu de autoritate, acestea participdnd la o dramatizare de proporfii nafionale. Perioadele de absenli ale manifestdrii puterii sunt in esenf6, similare in toate tipurile de societate gi sub toate regimurile. in aceasti privinfi, leclia antropologicd devine ecoul profund al actualitilii noastre. Timpul succesiunii este o perioadd a suspansului dramatic in lirile totalitare datoriti incertitudinilor 9i temerilor pe care le provoac5. Mai mult, se recurge la menfinerea acestei stdri de nelinigte ambivalentd de teama pierderii puterii chiar dacd ea e bolnavd gi detestatd. $i in cazul crizei guvemamentale sau in cel al ameninldrii cu demisia (pentru ldrile cu pluripartidism) intdlnim mecanismul dramatizdrii politice. De asemenea, iruplia evenimentelor ce provoacd egecul aparatului puterii $i autoritdfii - cum s-a constatat in mai 1968, in Franfa - angreneazd manifestdri comparabile celor ce se manifesti prin ritualurile de inversiune. Cu o diferenld de naturi insd; ele relevd neagteptatul, nonprogramarea sociali iar aparilia lor e
incertd. Momentele descrise pdnd acum sunt perioade ale efervescenlei. Nimic nu este fixat iar elementul dinamic pitrunde

pretutindeni, r[sturndnd codurile gi conven{iile. Sexualitatea

89

GEORGES BALLANDIER

PUTEREA

iN sceuA

sparge toate obstacolele. Cuvintele se elibereazi 9i instaureazi clonrnia limbajului. Violenla se ritualizeazd iat ireverenla devine o formd de agresiune nonviolentd' Imaginafia, crealia spontand umplu vidul puterii. Dar aceastd inversiune festivi nu se

poate pistra, cdci ea se epuizeazi. Puterea reapare 9i preia controlul asupra dramatizirii. Ea descoperd acum gansa restaurdrii sale, ocazia de a recurge la o ,,curd1are" a societilii prezente de aspectele ei vetuste, a$a cum noul rege al societdlii hadilionale extrage din dezordinea instituitd pe durata interregnului mtjloacele necesare pentru a revigora forla regalitilii. Puterea dispune de posibilitatea periodicd de a se ,,pune la incercare" gi de a-gi demonstra vigoarea; cu ocazia implinirii marilor ritualuri periodice. in domeniul antropologic, o primd referinli in acest sens este festivitatea Inewala aparfindnd populaliei Swazi (Africa Sud-Orientali). Aceasta este o mare ceiemonie nafionali cu caracter anual dupi cum o descrie Hilda Kuper. E un moment complex, cdruia divergi specialigti ii conferlinterpretiri concurente. Elementul dominant insd - 9i anume ,,drama politicd" qi comicd in care suveranul deline rolul central suferind impactul agresiunii ritualice ce-i permite si se defineascd qi sd se consolideze - rdmdne constant independent fa$ de poziliile teoretice formulate. Dtamatizarea ceremonial5 conJine in esen1b doud faze. Prima dintre ele implici sup'unerea capitalei unui jaf simbolic efectuat de cdtre preoli $i expunerea regelui la manifestdri de ostilitate. Cdntecele sacre exprimd ',ura" 9i -,rt1l*ii. Jocul politic este prezentat sub aspectul opoziliilor aliali contra sunt statul regele trmeazd: dupd cum coaliliilor, 9i supugilor, acegtia din urmd contra primilor, regele se asociazi cu poporul contra prin{ilor rivali, iar aceqtia, impreund cu oa-.nii-simpli se opun regelui' Din aceste incerciri, suveranul iese intotdeauna biruitor, el triumfr 9i-9i consolideazd pozilia fiind inci o dat6, Taurul, Leul. Cea de-a doua fald a ritualului marcheazd atenuarea politicului in favo,area cosmicului. Ea asociazdregele forfelor gi ciclurilor naturale, practicilor generatoare de viali qi fertilitate, consumului ceremonial al primelor
90

fructe. Aceastd faz6, este coordonatd de suveranul insugi gi se conforrncazd unui mod de prezentate ce amintegte prin intermediul solenrnititii - diverse statute sociale gi sisteme ierarhicc. Acestea reprezintd circumstan{ele in care este infEligata ordinea sociald, ea fiind exhibati gi readusd in discu{ie chiar in

momentul c6nd legdturile cr-r cosmosul gi natura sunt foarte

stransc.

Regelc rdrndne, simultan, obiect al venerdrii, ternerii gi angoasei. E prezentat in singularitatea sa, izolat, delindtor.al unei puteri redutabile cc-l aliazd, ordinii lurnii gi celei a oamenilor. El este bastionul indl(at contra pericolului intoarcerii la haos; c sensul ultirn al ritualului cc vine sd afirme gi si reinvic aceastd func{ie necesard gi de tcrnut.

In Tibet, cu ocazia ceremonialului de celebrare a Anului Nou se manifesti acceagi corela{ie dintre ciclurile naturale gi cele sociale. Ceremonia se inscrie intrun complex de manifcstdri publice ce recurg la procedeele inversiunii gi deriziunii, la ccl al cxpulzdrii vcchiului an, relelor Ei pericolclor asociate
acestuia; la situalia de victirnd cmisard sau la ,,Preful de rdscumpdrare" impus de lumea dcmoniacd. Rolf Alfred Stcin relateazd in detahu con(inutul acestei practici. Regele rdscumpdrat - uneori reprezentat prin doua personaje - e investit plovizoriu cu toate puterrle, ajungAndu-se pAna la punctul de a-l provoca la joc pe Dalai Lama gi de a se angaja in acte arbitrare pc str[zile capitalei. El prirnegte ofrandelc autoritdlii din rndinile cergetorilor gi alc reprezentan{ilol castei abjecte avAnd ca insdrcinare ingroparca cadavrelor. Totul sc desfhi;oard intr-un sens invers, regele atragc asupra sa ncnorocirile colcctivit6lii, se incarcd simbolic cu ele. Acestea sunt apoi transferate cu ocazia unei ,,cdl6torii" incepute printr-o scurti ceremonie {inutd in onoarea divinitdtii protectoare a oragului, urmatd ulterior de o procesiune. Cortegiul estc condus de un cergetor ce poartd o figurind din coci ce-l reprczintd pe Dalai Lama qi care anuntd pericolele ce-l

amcnin{d. Urmeazd apoi, Regele-R[scurnpirat, cscortat de ccrgctori gi de delega(i ai castei reprobate, de preoti masca{i,
9l

GEORGES BALLANDIER

PUTEReA iN scENA

purtetori ai unei false cruci din fibrd pe care sunt transferate parlial primejdiile ce afecteazd poporul 9i guvernanlii sdi. r,or ii se succed cdlugiri, membri ai principalelor gcoli tantrice din capitali, precum qi un preot inzestrat cu puteri profetice, acompaniat de asistenlii sii gi menlinut in stare de transd. In fine, cortegiul se inchide cu unul dintre cei mai proeminenJi demnitari ai clerului budist tibetan. Aceastd procesiune inverseazd intr-o anumitd misurd ordinea poziliilor sociale. Figurina lui Dalai Lama nu este decdt un simulacru ce se confruntd cu pericolele ce l-ar putea influenla pe suveran, este o capcani intinsd forlelor malefice gi demonice. Regele Rdscumpirat este un fals rege, un personaj derizoriu, o victimd emisar ce transferd in propria sa moarte sau in propriul exil povara influenlelor nefaste 9i a pdcatelor. Impreund, bi expulzeazd rhil dincolo de zidurile capitalei - qi generalizdnd - chiar in afara societilii - purificdnd qi reinnoind totul cAnd se deschide Noul An. Intrdnd in r[zboiul dus contra demonilor, infEf$and lumea rdsturnati in asociere cu regimul riului, impuritIlii gi deriziunii; puterea se purificd 9i se reinsuflelegte. Ea elimind ritualic, in fiecare an, elementele de dezordine ce sunt simultan 9i germeni ai schimbirii' In plus, ea conline dezordinea fErd si nege acest fapt, deoarece ii acordd o anume valoare de rdscumPdrare. Scurta perioadi de substituire a adeviratei puteri de citre cea falsd poate fi interpretatd ca o modalitate indirecti de a comunica icesteia cererile gi aspiraliile care nu i-ar fi parvenit in cursul obignuit al vielii politice. O tradilie marocani menfinutd pdnd de curdnd ptezintd acest fapt in toati claritatea sa. Astfel, in fiecare an, la Fds, in Quarawiyne, la incheierea ciclului universitar este desemnat un Sultan al studenlilor ,,tolba" (termenul denumindu-i pe studenlii in gtiinlele religioase). Acesta dobdndegte sarcina guvemirii pe durata unei intregi siptdmdni. Astfel, el obline o reqedin!5 precum 9i elementele de confort adecvate - mobil[, vegminte, hran[; cai - 9i desigur servitori' Este investit de cdtre un cortegiu organizat in orag. Cu aceastd
92

ocazie, el aparc cilare, protejat de propriul anturaj, insotit de crainici cc anunfd gtirea gi urrnat de dansatori 9i sim_ patrzanli. Sultanul este recunoscut de corpul clerical gi ac_ ceptat de suveranul insugi. in consecinfd, lui ii este atribuita gestionarea afacerilor, cu excepfia celor care privesc politica generald a fdrii. Mai rnult, el numegte persoane in diverse posturi - rnai pufin in Makhzen - ii este perrnisd conferirea de avanta.je membrilor familiei sale. Tot el, efectueazd vizite de inspcctare, reglcmenteazd diferendele, problcma rccompcnsclor. a sanc(ir"rnilor qi gra{ierii. Autoriiatca sa arc o naturd parodic5. E o cenzurd ce sfdrdrnd ordinca puterii, o deschidere provizorie acordatd inifiativei. Concluziondnci, domnia sa cste o ocazie de a face indirect sugestii adcvdratului suveran gi de a incepe strategii propice realizdrii propr'iilor aspirafii.
Regalitatea sa provizoric are incontestabil un scns politic, proccdura dc dcsemnal'e o dernonstreazd. Ea c complcxa gi implici existenla unui anurne suport a rela{iilor personale; o anunle pozilie in cdrnpul de for{e sociale gi politice. Mai alcs, ea nu poate f,i infcleasd decAt prin raportare la ,,dcfiriilia insagi a suvcranului rnarocan. Acesta e ,,comandorul" credin[elor; liderul spiritual al nafiunii (U.ninia). E geful suprem ce dispune de binecuvintare (Baraka), sursi a veneraliei cireia el ii este obiect. E oficiantul (hnarn) ce prirneqte respect gi supunere. E Alirn; savantul insircinat cu supravegherea aplicirii legii musulmane. Aceastd ultimd calitatc o imparte cr-r doctorii din Quarwiync de la care el tlobindegte legrtirnitate gi pe care ii consultd. Detindtorii statutului ctlim sc constituie prin aceste atribute in corpul tcologilor gi litcratilor, defindnd puteri gi sin,boluri alc prcstigiului; acceddnd la bog5lii gi dispunAnd de capacitatea de a controla gi contesta deciziile regelui. E firesc atunci ca alint sa-l asimilczc pe sultanul tolba ce acceptd sd se ini{ieze in tipul dc cunoagterc ai cdrei protectori sunt chiar ei. El devinc astfel figLrrantul pLrterii acestora pentrll o scurti perioadd de timp. avAnd sus{incrca populara cc producc f'cstivismul destinat mo93

;r
u

$ s

$
#, $:

GEORCES BALLANDIER

PUTEREA

iN SCENA

mentului desemnirii. intr-un sistem de dominalie tehnocratic[' el introduce migcarea fEr6 riscul de a perturba regimul. Alternativa la puterea existentd rimdne un simulacru insi intr-un iniliative sens limitit, pentru c[ ea exprimd sugestii qi propune Inversiunea efemere' guvemdri unei prin mijloaceie indirecte ale 'p"X. n deviatd, devenind permanent6. Poate fi chiar instituita in ipostaza de mijloc de contestare.absolutd, insi aceasta se realizeazd adesea printr-o transpoztlte lmagrnara' -i; [uunOu anticd, in Africi Orientald, regimul monarhic autocratic constituit pe temeiul unei inegalitali fundamentale 9i pe diviziunile ierarhice pe care.le tr-aseazd - a provocat acest mai mult cu c0t i"r, d" rispuns. Faptul eite justificabil cu atat ridicat iotidiene 9i poate fi vielii a de duritate -3i

lradul

interpretat ca o expresie a agresivitilii strimoqilor persecuton' fot ceea ce participd la fenomenul puterii; aici sau in alti

.:

parte, dispun. i. potibilitut"^u de a contribui la mentinerea la acestei stiri de insecuritate. in aceste circumstanfe, apare desRyangomb6' mitic erou niuelut imaginarului colectiv un pre care cla:udine vidal afirma in studiile sale ruandeze c6 este parte componentd a ,,tuturor operaliilor simbolice", El devine efectiv figura centrali a unui ritual de inversiune la care acced - tofi cei ce sunt ini{iagi' cu - la sugJstia unui clarvizdtor excepliiregelui. Suveranul real nu poate recunoa$te nici puterea mit care dominl asupra li nici supiemalia eroilor nisculi dede companie ai primului' ,pirit.tot n rmite Imandwa' tovardgii transforml totul care prin - societatea Ityangombd e cel .se. dezordevine ordinea iniliatice, fratemitatii inegaTitare ia forma raporanuleaz[ siu Cultul supraputerii' dini, supunerea ia forma teatrald negare o produce se el turile autoritare 9i cenzura. Prin u p"t"tii regale ii a ordinii ce-i corespunde acesteia, a inegaliteiilor fundimeniale, a dominafiei in funcfie de criteriile de sex gi vdrst6, a hegemoniilor conduse prin rela{ii de inrudire' a iegulilor ce guverneazd sexualitatea 9i decenfa' Tot ceea ce .o;ptrn. so.i.tut"u ruandezl gi civilizafia sa e abolit prin practica ritualic[, intr-o competilie in care adep{ii se identifici cu
94

cei din compania lui Ryangomb6 9i se imagineazd capabili de a invinge puterea 9i dominafia celor mai bine plasa{i. Ei sunt ,,ceilal1i", pe punctul de a vorbi un alt limbaj, iniliatic. Asistdm la o eliberare absolutd in imaginar. Inilialii pretind ,,cd se comportd asemenea cAinilor" - opunind ordinii constrAngitoare a ierarhiilor gi inegalitdlilor reale, dezordinea mistici ce foieazd frontierele imposibilului. insi nesupunerea lor ritualicd nu pare si afecteze jocul puterii - ea doar dezamorseazi rebeliunea aborddnd-o ceremonial, cantonand-o. Personajul Perturbatorului gi actorii inversiunii profanatoare, orgiastice, au ocupat de asemenea'gi scena sociald a Europei medievale. Ei practicau o liturghie inversati, introducdnd fisuri in timp, inversdnd perioadele licenlei gi bufoneriei. Ierarhia ecleziastici percepe in aceste manifestiri explozive, eliberatoare, o mogtenire a pdgdnismului gi o oportunitate de a conduce un adevirat ,,sabat al wijitorilor". Papii, in special Inocenliu al III-lea denunfdnd aceste ,,pantomime gi nebunii, ce ridiculizeazd clerul", precum gi facultatea de teologie din Paris au ripostat in diverse rdnduri contra acestor sdrbitori cdrora li se asociazi gi o parte din cler. Pe durata mai multor secole ajungdndu-se pdnd la mijlocul secolului XV - tofi episcopii francezi sunt constant avertiza{i cd aceste practici introduc subversiunea ceremoniald, deriziunea, dereglarea obiceiurilor chiar a celor corespunzltoare spafiilor sacre, aflate in vecindtatea altarelor. Intorcdndu-ne la ordinea bisericeasci prin raport cu care se situeazd qi se justificd totul, introducdnd sdrbdtoarea, dansul, mascarada in interiorul catedralelor, aceste titurghii inversate provoacd un impact scizut asupra societilii, codurilor gi constrAngerilor sale. Migcarea de dezordine festivi se substituie ordinii condiliilor sociale, poziliilor fixe gi conduitelor
prescrise.
$

?
fr

La inceputul Evului Mediu, aceastd recurenti a Saturnase manifestd cdnd revin la origini atdt ciclul liturgic Crdciunul, cdt gi ciclul timpului natural - Noul An. Mai int6i, acest moment ia forme discrete fiind o celebrare a nagterii lui

liilor

* &
.&

95

{l' *

,*

GEORGES BALLANDIER

PUTEREA

iN

SCENA

Hristos, a inceputurilor, a reinnoirii 9i a tinerelii' Biserica se deschide atuncicdntecelor gi dansului, asociind preolii - clericii inferiori gi diaconii - gi copiii. Tot atunci este ales un ,,Episcop al copiilor" (episcopus puerorum) care c inveqmdntat cu haine ,"i. ale Pontifului. in tumultul serbarii, el merge similare "u alSturi de cortegiu spre palatul episcopal unde imparte binecuvant5ri in maniera pontificald, de la una dintre ferestre. Aceeagi manifestare se organize azd cu subdiaconii, prin intermediul dansurilor fiind ceiebrali ceilalli demnitari ai ierarhiei ecleziastice. Pentru aceasti primd formS de manifestare, inversiunea se menline la nivelul siu minim - fdc6nd loc puterii ,,inocenlilor", eliberdnd forle noi, substituind solemnitalii ceremoniale turbulenla sirbdtorii. insd e vorba mai pulin de o bulversare provizorie a ordinii sociale cdt despre o improspitare, o iniour."r. simbolicd la tinerefea societilii 9i a bisericii sale ce consimt la o deschidere a unui nou ciclu anual' La sfhrqitul sec. XVII, aceste practici se transformi intr-o licenli profanatoare. Atunci, sdrbdtoarea sau ceremonialul Nebuniior linut in oragele inzestrate cu catedrale cedeazi locul alegerii unui episcop, pap6 sau rege al nebunilor. Asistam astfel la J schimbur. totule a modurilor de viald obignuite 9i a anumitor raporturi ecleziastice,,menliondndu-se fapte abominabile qi acliuni blamabile foarte numeroase, astfel inc6t locul sacru e desacralizat,, nu numai prin ironii obscene ci 9i prin sangele vlrsat. inaltul cler e privat de funcliile sale in favoarea clerului deriziunii ce ocupd stranele catedralei' Din acest moment, ordinea ceremoniild e ristumatS, ritualul fiind condus intr-o manierd burlesca, deschis sacrilegiilor 9i comportamentelor orgiastice. clerul deriziunii se infEliqeazd purtdnd m69ti cu fele gritegti, se deghizeazd in femei, in bufoni sau animale, danieur1r,, c6ntd sau joacd pantomime indecente in interiorul corului. De urr-rn"i, igi salureazd ,,hrana abundenti" etalati pe altar in timp ce preotul celebreaz| slujba. Sau i$i aprinde gireturile incdli6minlelor in loc de tdm6ie. Ori joacd zaruri sau aleargd gi sare in toate direcfiile. catedrala e abandonatl" agre'
96

siunii sdrbitorii populare. profanarea devine o eriberare absolutd, o licenld sdlbaticd. un medic din Auxerre justifici aceastd explozie eliberatoare prin parabola butoaielor ce trebuie deschise periodic; clerul nu-i altceva decdt o grupare de butoaie de vin vechi ce vor exproda in rnod cert daid vinul inlelepciunii trebuie sd actioneze fErd intrerupere in serviciul divin.' Totul se atenueazd treptat pe durata sec XVI, nu insd inainte ca o a III-a transformare si aib6 loc, cu ocazia sdrbdtorii anuale - ce inilial comernora fuga Mariei in Egipt gi era sdrbdtoritd in general doar in Franfa. La Beauvais , Anul imbrdcat intr_o man_ tie brodatd e condus in procesiune pdnd in interiorul Bisericii. El ocupd sirnbolic un spa{iu central pe durata slujbei. To{i parti_ cipanfii se pronun{d prin uralele congregaliilor gi asistentei, prin cdntece care celebreazd, Anul in limbile latind gi francei,zd.. Preotul insugi substituie cantata denumitd Ite missa esr cu trei cdntdri iar asistenta mul{umegte lui Dumnezeu in acelagi mod.

rnai facild cu cat o tradilie cunoscutd stabilegte aceeagi rela{re cu Dumnezeul evreilor gi cu puterile ce primesc delegarea sa. Tradifia este regdsitd apoi in picturile ce ridiculizeazd= crucificarea. Inversarea ordinii ritualice e proiectat[ pdnd la limitele blasferniei. Nietzsche a depdgit aceste frontiere facem aici o aluzia explicitd - cdnd a tratat sdrbdtoarea Anului in parodia slujbei, scandaloasd gi blasfemitoare, in cea de-a IV_a narte a c5rfii ,,Aga grlit-a Zarathustra.,. Aceste practici au determinat interpretdri concurente ce nu au aparfinut doar istoricilor medievigti. cum s-ar putea rdspunde urmdtoarei enigrne? De ce Biserica, in ciuda diferenlelor ierar97

In rnai multe orage, Anul Nou este tratat asemenea unui print al Bisericii, fiind agezat pe durata procesiunii sub un baldachin aurit, purtat de canonici venerabili escortafi de persoane inveqmdntate in liaine de sdrbdtoare precum cele specifice Crd_ ciunului. De asemenea, Noul An este celebrat printr_un imn special. Asistdrn la o glisare simbolicd, mai rnult iau rnai outin rnascatd, asociatd Anului sau lui christos insugi. Ea e .u uiat

insd exagerar"u aria cea care provoacd cel mai rnare entuziasrn.

GEORCES BALLANDIER

PUTEREA

iN scsNA

hice s-a aflat in conivenld activi cu actorii propriei sale farse? o solufie, cea mai frecventd ia in calcul memoria cultural[ ce a conservat urmele cutumelor vechi. Acestea, asemenea Saturnaliilor transformd subversiunea ceremonial5 intr-o alti formd a relaliei cu sacrul gi cu Legea. O a II-a sugestie trimite la ordinea generatd de institulia ecleziasticS, vlnttd in relalia sa tensionatd cu doi poli - cel pe care sf6ntul il definegte prin exigenli qi rigoare gi intr-un anume grad chiar prin exces -.9i cel-pe'care puterea parodicd 9i festivd il creeazd provizoriu' intre aceste doud extreme - una pe care o venereazd 9i cealaltd pe care o tolereazd in ambiguitatea sa - Biserica impune o brdine mdsuratd, sinele devenit echilibrat prin efectul acestor solicitdri contrare. Cele mai recente interpretdri vdd in aceste practici asociate catolicismului medieval o formd particulard-a Este vorba fie de^fapte de ienomenelor cu caracter general. -situalii de facturd social6' in primul de fie psihologicd, naturd a tensiunilor, la o elimiconstantd o diminuare la caz asiitAm sociali il constrdnge Legea care la cenzurilor a provizorie nare pe individ. Efectul produs aici este cel al unei eliberiri controiate. in cel de-al ll-lea caz, subiectul dezbdtut este reprezentat de configura{ia raportului dintre fo(ele de natura conservatoare gi cele iu." p.o-oveazd schimbarea, dintre ^afirmarea puterii in Europa Evului ii contestarea ei, dintre ordine gi dezordine. locul desexprimare, i4ediu, Biserica era spafiul privilegiat de tinat prin excelenli fondirilor qi validdrilor. In consecinfd, nu mai surprinde faptul ci ea devine de asemenea, scena de manifestare a contestdrilor populare dtamatizate.

int6lnim aici o subversiune ciclicd, codificati, ritualizati 9i in acelagi timp festiv6. Ea se elibereazd prin joc, fbrd a submina instituliile. E de altfel semnificativ, ci incepdnd cu sec' XVI cdnd perioada marilor schimbiri afecteazd Occidentul 9i sistemele sale de guvernare, asistam la o glisare dinspre sfera religiosului spre cea- a politicului. Sirbdtorile Prinfului pun in ,,lumind puterea qi excesul", devenite o problem[ a curlii.
98

gi bufoneriei. Inversiunea e procedeul care permite risturnarea timpului, metamorfo.zarea .aiitilii in abunden$, spargere;;;;_ zurii gi-convenienlelor in favoarea sdrbdtorii, a" c.ontestdri prin dizolvarea lor in deriziune gi -unid.tur"u amuzament corectiv' Defilarea devine mijrocul prin care societatea urbani se face vizibild, se expune spectacular. Jean Bodin il; ;; blicd" evoci la sfErgitul iec. XVI aceastd adeviratd ,R;p;_ formr de sociologie a oragelor, prezentdnd prin intermediul celor ce asisti, momentele unei procesiuni. Asifel, in fruntea .;fiili-; afld regele. Lui ii urmeazi clerul, reprezentanlii puteiii _rrni_ cipale, membrii ordinii militare, meoicii qi fa*naciitii,..pooorul suveran.de pedanfi,,, negustorii qi negoiiatorii, cei ffi;;il; cu intrelinerea oragului gi apoi, oameniide arta, comicii. Aceastd sociologie afi'atd deline propria sa pozifie in cadrul C;;;;_ lului, ea putdnd deveni o armi politicd'ce se intoarce contra celor ce o manipuleazd. Emmanuel Le Roy Ladurie, in studiul sdu despre lul organizat in locaritatea Romans, in anul 15s0,'a Camava_ implicaliile politice ale acestei practici a reliefat ""ia."ri., antagonrs9i mele pe care ea le exprimd, put'ndu_se ujrng. p6nd la izbircniri dramatice, generate de teima fald de circumstan{e, parodia nu mai dezamorseazd ",it"iiiagi.1;;;;r; tensiunile sociale iar sdrbdtoarea devine eriberatoare de viorenfe. p"rouJu .u.navalesci se deschide prin invitalia de a se inaima $i;;il; in echipe pentru a organiza defiiarea. Sau prin cea de u fi.mu ,,regate" sub autoritatea unui rege. Imaginea acestuia este aso99

1o., qi criticilor prin efectul transpozifiilor torerabile, se angajea zd in mod oarodic. in migcare pelty a-'i menfine ordinel i"irr r" prin intermediul deghizdrii sau se varideaz|prin unirea ".p.rlra ,u.,utui

bile, in func{ie de regiune sau lar6. Timpul carnavalesc este perioada in care intreaga socieiate participd f. ,p".ir."f, l" elibereazi prin imitalie qi se desclide atacur'or

in structura carnavalului se regdsesc anumite componente care trebuie luate in consideralie, numai pe baza uro"ir.ii Orr_ tre ele, acestea constituindu_se in formuie .o*pt.*. gl ;;

GEORCES BALLANDIER

PUTEREA

iN ScENA

ciatd unei intregi simbolistici populare, ,,regele" dispundnd de ofileri, de o garJe gi de un anturaj. Aceste ,,imita1ii" ale regalitdlii exprimi componentele sociale ale oraqului 9i reglementeazd paiticiparea la cortegii, rituri, sdrbdtori $i banchete organizate pe durata desfagurdrii Carnavalului. Totul trebuie sd determine .lib.rut"u festivd gi expulzarea simbolicd a rdului din cetate de aici procesul de eliminare a manechinului carnavalesc ce vine sd aducl realizarea ultimS. insd, patima !6ranilor se extinde pe durata manifestaliei desflqurate aici iar nemullumirile meqtequgarilor tulburd oragul. Jocurile de iamd, apoi Carnavalul din fibruarie 1580 se transformd in Frond6, apoi in revolti gi ulterior in ofensiva represivd. Terapia festivd egueazd, plebea ' gi burghezii ajungdnd si se confrunte' ' RJgatele in- funclie de opun s-e iutodi". se multiplici 9i o semdobdndesc popular gi folclorul acest c-livaj. Dansurile pretenlia exprimi qi inversiunea nificafie potiti"e. Iieverenla redistribuirii bog[liilor in favoarea tinerilor qi slracilor. Zvonuri dintre cele mai fantastice incep si circule in imperiu,

?n anul

carnavalului evocd prin maniera parodicl angrenatd, clasa do_ minanti. Ea ajunge astfel sr fie pus6 in disculie gi prezentatd ,,prin analogie cu inamicul mornentului respectiv... _ Lucrurile merg gi mai deparle. Actorii dramei carnavaregti igi iau rolul in serios, nernul{umindu-se s6 fie doar opozanti metaforici, ci gi reali, culn se intdmpld in localitateu nomuns,

privrrii qi criticii indivizilor. Mai mult, mascota caricaturd

hnaginarul colectiv qi practicile ritualice ce_l guverneazd au nu numai o eficacitate sirnbolic6 ci gi o sernnificalie politicd. Ele produc o reprezentare a societdlii ce, simultan, are^valoare de ilustrare gi contestare. Aceste noi produse s'nt deschise
a

in

1580.

alimentate de temerile izvordte din imaginarul colectiv. Ele anun!6 masacrul elitelor, repattizarea bunurilor 9i impirlirea femeilor. Notabilii folosesc ci instrument puterea propriei domnii, riposteazd gi tind si menlini funclia principali a Camava' lului I cea de revelare a absurdului gi deriziunii prin rdstumarea ordinii societdfii, de anulare a subversiunilor prin rituri 9i manifestdri festive. Nimic nu se petrece intdmplator' rezultahti final fiind tragic. La inceputul secului (L6sata secului), dansul degenereazi in incdierare, cdpitanul ligilor qi liderul popular diSare prin moarte violentd. Lisata Secului este ins6ngeratS, provocdndu-se aproape un ,,r6zboi civil". conflictele proieciate, expulzdrile purihcatoare qi mo4ile simbolice devin realitaie, eie transformandu-se in reglare de conturi. Ordinea nu mai e conferiti de sdrbxtoare ci de violenta, inversiunea ratatd pe durata se degradeazd in subversiune, apoi in reaclie brutala siptim6nilor care se succed evenimentelor' De asemenea' notaUitil igi rememoreazd teama 9i trec la represiune'
100

Carnavalul rdmdne totdeauna un rnijloc de eliberare 9i de expresie populard. in Brazilia, intdlnim unul dintre cele mai mari ritualuri na{ionale. El se opune prin spontaneitatea, excesele gi rnanifestdrile sale, cerernonialului politic ce caracterizeazd aqa-nurnita ,,sdptdrndnd a patriei,,. La fel, se opune gi constrangdtoare ce corespund,,sdptdrnanii ifint.'1. 'itualurilor El se raporteazd la un tirnp ce nu e nici al istoriei, nici al ciclului liturgic. gi anume la tirnpul indefinit al sacnrlui difiz, al supranaturalului, al imaginarului. Carnavalul aclioneazd prin inversiune, substitr.rind noaptea zilei, strada spafiului privat. El metamorfozeazd universul social al oragelor deschizdndu-l fatd de procesiunile gcolilor de samba gi dar-rsuri. Recurgdnd la travestiuri, carnavalul dd viald unor figuri percepute de cdtre societatea braziliand actuald ca str5ine, rnarginale sau imaginare. El bulverseazd ierarhiile sociale in func{ie de hazarcrul intdlnirilor gi de imbinarea insoliti a personajelor imitate. Creeaz.d. o vastd comunitate temporard undc totul devine posibil, unde clasificdrile gi convenfiile vielii clrrente se dizolvd. EI elibereazd prin joc qi farsd ajungd'd pdnd la licen{d, face loc i'rprovizafiei, inven{iei descdtugate. carnavalul brazilian produce imaginea unei societdfi in care clivajele sociale, inegalitilile puterii sunt temporar expulzate. El infdliqeazd o societate frdleasca pi festivd sub rnasca celei care reglementeazd in r-nod strict via{a cotidiand. in plus,

l0l

GEORGES BALLANDIER

PUTEREA

iN scrNA

prin intermediul acestei iluzii contribuie la acceptarea cotidianului. El este revigorat periodic, prin domnia fanteziei, prin intensitatea jocului adesea proiectat pdn6 la transa. Acest punct este atins piin migcarea rezultanti a tuturor eliberirilor individuale. DupA cum a constatat Roberto Da Matte, Carnavalul cea care ,,vorbegte'; despre o aceeagi structur[ social6, adicd ordinea preamaresc ilustreazi marile ritualuri na{ionale ce valorile. codurile, ierarhiile sale. cu menliunea cd totul se inverseazd, sistemul de valori gi de pozilii ce clasifici indivizii este rasturnat pentru a putea fi mai bine consolidat prin rit. in cursul iec XIX, unii observatori ai sirbatorilor antileziene, au calificat aceste perioade drept ,,vacanfe ale sclavilor", ele suprimdnd munca gi legea durd a plantaliilor' M,.G' Lewis, .u.. udrr"" spaimele ancestrale in spaliul literaturii, autor al celebrului rdman ,,Cdlugirul" se numird printre acegti observatori anterior menlionali. ocaziarelatirii acestor evenimente este dat6 de descinderea autorului in acele locuri' Astfel, el merge in Jamaica pentru a-$i primi moqtenirea formata din doui plantalii de zah6r. Debar.cd pe coasta-meridionali la I ianuarie 1816. Asistd la ceremoniile ie sfhrgit gi inceput de an, constatdnd qi descriind cum ele se subordoneazi aciloragi principii care domind in esenli Indiile Occidentale. Oragul aparline pe durata acelei perioade sclavilor de toate categoriile, rutina cotidiana e intreruptd iar stapanii trdiesc ldsdndu-se pradd abandonului domestic. $i aici mecanica inversirii funclioneaz6. strilzile de obicei supravegheate sunt ldsate sub stdpinirea mullimii, noaptea, interdiclia privind firanifestdrile sclavilor e aboliti, riturile ancestrale reprimate sunt practicate pretutindeni, iar modelele culturale pierdute ale Africii reapar. Farada gi rivalitatea prezente in fastul costumelor gi in pr-oduclia de spectacole inlocuiesc lipsurile cotidiene 9i

aisclptina plantatorilor. Acegtia din urmd, pentru a-gi servi propriul interis sunt obligali sd intre in joc- Ei trebuie sd se imptice in procesul risipei, s5 ajute la marele consum de hrand 9i ie divertisment. Pe durata catorva zile, subversiunea festivd
102

epuizantl gi aproup" lipsitd a. proAur. trio_ mentul manifestat acum ofer6 ocazii convertirii sdrbdtorii orgiace in revoltd. intr-adevir, un studiu ce inventariazi reberiunile gi comploturile din Antilele Britanice a ariltat cd 35o/o din ele au loc in ultima decadd a lunii decembrie. tvtai mult, s_a constatat cd suprimarea unei ceremonii _ ca de exemplu ,,sa_ turnaliile sclavilor" - are consecinfe tragice gi imedrate-Til;ti, de terapie so-ciali pe care acestea o angreneaza _ Si anume suslinerea ordinii prin revigorarea ei, inldtirri indiscutabil riscul producerii unei rupturi sociale. Aceste sdrbitori precum gi Camavalul antilez reapar sau tind sd renasci. Acum, ele sunt adaptate noilor conailii,'neninJ impuse doar de exigenlele economiei turismurui. o cercetaie realizatd, in mica insuld Antigua demonstreaza cum carnavarur rendscut in 1957, a devenit o manifestare nalionald oficiard. Ei igi regisegte funcliile constante, prevalarea fuziunii .g"riiur. lrypra separdrilor ierarhice, a spontaneitdlii asupra rut-inei, a libertnfii asupra constrdngerii, a comunitifii de;chir. ;;;;r;
103

rioad6- de

fie incdrcati cu poten{ialitdli de viorenfd generate de introducerea abundenlei (chiar dacd temporara) 9i violenlei

mic rizboi in scena sdrbdtorii. Acest fapt poate degenera in conflict social, in rdzmerild. Eliberarea i"rultute u*".nio!e

invegmdntatebizar, inarmafi cu sdbii, interpreteazd scenere luptei S1 mo4ii sau dirijeazd corul ,,stomacurilor fldm6nde... timp John canoes coordoneazd, o artd.mascaradd infricogitoare, ameninldtoare prin m6nuirea de spade gi prin exaltarea deter_ minatd de alcool. Grupurile feminine iniri 9i ere in competilie pentru a-qi afirma ,,superioritatea prin frumusefe, gralie, cos_ tume gi cdntece". Ere rivalizeazd gi ie confrunti intriaucano un

stdpdnii o qtiu. unele dintre reprezintdri ilustreazd u..st ,ir.. Aga-numilii Actors-boys din Jlmaica, personaje mascate gi

elibereazd tensiunile sociale, elimin0nd constrdngerire gi mascdnd mizeria sclavilor. Se poate spune cd ea opereazdasemenea unei supape de siguranfd. Ins6, rateurile in_funcfionare nu pot fi niciodati excluse, iar

i, ;;;,

,i

mlnci

Jdt;;;:

GEORGES BALLANDIER

PUTEREA

iN sceNA

inchiderii in structuri. El recurge in esenld la aceleaqi mijloace dans, joc qi teatrul - la parada qi licenla sexuald, la ostentalie, gi la sofisticare prin fantezie manifestatd strazii, la extravaganla
Drovocatoare.

insd, acestui carnaval reapdrut i se mai adaugd ceva' El contribuie la definirea prin teatralizare a unei societdli 9i a unei culturi pe cale de a se constitui, la conferirea de specificitate insulei, in ansamblul Caraibelor, la atribuirea unei identitdli proprii in raport cu occidentalizarea modului de viala cotidian sau la conturarea unei integritdli culturale ca opus6 importului de modele striine' Eroii festivalurilor carnavalegti sunt echivalentul profan al inovatorilor religiogi care conduc riturile de ,,revitalizare". Ei canalizeazd fortele necesare stabilirii unei noi ordini, le elibereazd pentru a le face gi mai eficace in acest scop' Saterdoliul gi riturile efectueazi acea transformare a dezotdinii in ordine operand totdeauna in interiorul unor limite care sunt variabile, in funclie de tipurile de societate. Dincolo de aceste frontiere se situeazd spaliul de rezistenli, de rebeliune 9i de revoluJii in devenire. Acestea au ca obiectiv stabilirea unei alte ordini. Ele instiga intr-o maniera spectaculard tot ceea ce exist6. Miza lor esenliala este provocarea 9i demonstrarea wlnerabilitdlii puterii existente, neputinla relativd a actorilor puternici. Dezoidinea latentd devine par(ial manifesti prin efeciele produse. Ea e infrligatd nu pentru a fi rdsturnatd, ci pentru a fi intrelinuti, extinsa qi exploatatS.Larealizarea acestei imagini participi actori puternic diferenliali - incepdnd cu eroii popuiari gi continuand cu Trickster. Ei aclioneazi prin incilcarea ,.grriilot gi interdicliilor, transgresdnd legea care creeazd 9i inipune o putere frust6 gi brutal6. Fiecare dintre ei este generator de reprezentdri imaginare, de mituri, de dramatizari prin intermediui cirora iniliativele lor produc repercusiuni' Exemplulamerican,porninddelaaniicesesuccedR6zboiului Civil, L o categorie revelatoare in acest s9ns. Asistdm atunci la construirea unei noi societdli, intemeiata pe un spafiu vast'
104

dernizdrii sale gi stabilirea unei ordini democratice care o substituie pe cea a ,,sclavocratiei". in ansarnblu, limitele sunt imprecise. Pretutindeni, mi gcarea angaj eazd instabilitatea regulilor 9i codurilor sociale. Individul este glorificat prin perfirmanfele gi forfa sa de realizare, elemente ce nu exclud violenta. Acest ansamblu de condilii alimenteazd dezvoltarea unei mitologii moderne gi populare. Personajele mai-sns evocate prind formd qi for{i sirnbolici: eroul pierdut al Sudului, nobilui ho1, justiliarul, individul inarmat devenit indiferent in fala legii, ba.ditul social sau geriful. hnaginarul cinematografic se-va inspira cu mult succes din aceste epopei violente. Revolta ce-i consacri pe eroii populari este generati in funcfie de convenfii bine stabilite ale irnaginarului. cariera ei nu are ca origine crima ci injustilia. Eroul incepe rebeliunea tocmai pentru a lupta irnpotriva acesteia. Violenfa sa e repara_ torie. Eroul corijeazd abuzurile, ii pradd pe bogafi pentru a-i putea sprijini pe siraci. Demersul sdu nu recluge la crirnd dec6t in circumstanfe de legitirnd aplrare sau de idzbunare legitirnd. El nu aduce niciodatd prejudiciu oamenilor. Este respectat, admirat, incr.rrajat gi ajutat. E considerat ca fiind invulnerabil, moartea lui nu poate deriva decdt din trddare. in acel ultirn rnornent, el dispare, angrendndu-se in acfiuni indeplrtate. Nu luloare, ci intti intr-o altd legendd. Jess6 James n-a fost ucis, el se afld pe undeva prin California. Billy Pugtiul n-a fost masacrat, el trdieqte printre mexicani. De asemenea, Butch Cassidy gi pugtiul Sundance au scdpat de toate capcanele, savurdnd pe undeva o retragere tihnit[. Acegti ,,inamici ai societd{ii", di constrdngerilor acesteia gi mai ales ai ordinii ei, devin eroi pozitivi prin efectul irnaginatiei populare. Eirealizeazd, gi drarnatizeazdprin ac{iunile lor revanga celor slabi, celor privati, umilili, refi-actari la schimbiri. Ceea ce este important pe ldngd posibilitatea identificdrii cu ei, e atribuirea unei virtufi compensatorii la nivelul conduitei lor. Ei
105

inci necontrolat, fonnat in diversitate gi inegalitate cornpetitivd' Iansat in cucerirea propriilor fi'o'tiere, in realizarea -rno-

GEORGES BALLANDIER

PUTEREA

iN sceNA

trebuie sd posede sau s6 dob6ndeasc6 caracteristici favorabile in vederea acestei adevdrate transfiguriri' Se observi astfel existenla unor trisdturi ftzice comune rebelilor americani, legendari - in special culoarea pletelor (blonde) 9i a ochilor (albagtri sau negri). Se remarcd de asemenea, cd simbolica popular[ i-a asociat tinere{ii, puritdlii, prestigiului 9i simqului de onoare. Alura lor, prestadla, dezinvoltura acestora inciti la gestul de a le scuza actele criminale 9i a le glorifica faptele eroice' Ei sunt asimilali figurilor legendare sau mitologice. Quantrill, neinduritor prin incursiunile sale distrugitoare, prin mistica violen{ei sale, unluptdtor de gherili angajat intr-un tdzboi civil pierdut, a fost cunoscut sub numele de ,,Apollo cel blond al preeriei"' Vegmintele sunt selectate pentru a contribui la punerea in s99nd, la diferenlierea eroului, ele devenind marca unei personalitali iegite din comun. Este cazul costumului din postav negru, a pdldriei negre, cravatei din gnur negru 9i a cimigii albe pe care filmul westem le-a popularizat. Tot aici poate fi addugat costumul de dandy a c6rui rever e impodobit uneori cu o floare' Aceasta e chiar finuta prin care Pugtiul Billy devine celebru' Jinuta nu este suficientd, 9i alte insemne vin si sus{ind suveranitatea acestor rebeli, bastonul de metal placat cu care Bat Masterson impunea disciplina, sau harnaqamentul monturii 9i mai ales, armele rare qi sugestive ale personalitdlii fiecaruia. Acestea formeazd aga-numita regalia' Toate elementele propice acliunii imaginarului sunt amplificate de circumstanfe' Epopeea violenti este de scurtd duratd, cdci eroii revoltei mor tineri. in consecin{6, imaginea lor nu ajunge sd fie alteratd, prin trecerea anilor gi lenta coroziune a rutinei. Spafiul deschis acfiunilor acestora e cel al ,,sdlbiticiei" unde rebeliunea se convertegte in desocializare voluntard 9i se intemeiazd pe fraternitatea nesubordonatilor fald de lege 9i ordine. Ei proiecteazd,pdnd in punctul extrem, cu riscul constant al morlii, critica viblentd formulatd la adresa societafii, Contestatarii o transformd pe aceasta intr-o acfiune dramatic[, pe care tradi{ia popularl oralS o rclateazd asemenea unei saga, unei epopei a
106

rezistenlei. Rebelii primitivi, bandilii sociali apar in toate timpurile qi in toate societd{ile. Eric Hobsbawm a deschis saleria portretelor acestora. Ei sunt descrigi ca perturbatori ai orJinii gi din aceastd cauzr beneficiazd de conivenla celor ce o r."ura sau a celor ce suferi. Ei introduc migcarea, rdsturnarea valorilor, apropierea, ierarhiile in societdlile unde poziliile individuale sunt rigide, infepenite. Ei sparg codurile gi convenienlele. E cazul Europei claselor sociale sau a nafiunilor unde contestatarii devin eroi ai poporului gi acced la conservarea lor in memoria colectivi. E de asemenea situalia Americii plantaliilor gi a marilor domenii. in Brazilia, dominaliei inexora-bile a proprietarilor funciari ce-gi fixeazi limitele teritoriilor prin negocieri armate, ii rdspunde violenla bandelor conduse dje revolt-ati convertili in justi{iari, in apdrdtori ai oprimafilor sau in salvatori. Unul dintre acegtia, Lampido, tilhar de onoare, a cAgtigat celebritatea nord-estului format din fdri unde sdrdcia gi foam-ea sunt elemente recurente. Literatura de tip cordel ii exaitd faptele de vitejie, cdnturile il preamdresc, grawrile populare il preiinta in plind mirelie. Aceastd transformare a perionajului real, violent gi primitiv - in erou aproape sacralizat aparfine hagiografiei populare. Ea stabilegte un raport al aparenlelor intre-banditul
social gi conducitorul revoltelor mesianice numeroase de altfel - care transpune furia fdranilor in rizboi sfhnt. insd realitatea in esenla ei este diferitd. pe de o parte, persoana se limiteazi la o agresiune dramatizati, la acliunea piovocatoare pe care resentimentul celor priva{i o metamorfozeazdin epopee r.eparatoare. El nu dispune.de nici un alt proiect decdt de viilenga dirijati impotriva puternicilor gi bogalilor. pe de altl parte,

in Brazilia

personajul extinde ravagiile focului mistic, bulverseazd tofui anunldnd o societate mai justi gi mai sfhnti a cirei instaurare el vine si o accelereze. El mobilizeazd de asemenea forlele sociale prin intermediul imaginarului, conferi revoltei un conlinut simultan religios 9i politic. Trecerea la stadiul de societate industriali nu a abolit aceste reaclii, ci le-a modificat forma gi le-a diversificat mijloacele de
107

GEORGDS BALLANDIER

PUTEREA

iN sctNA

expresie. Rebeliunea urbani in Europa sec' XIX a provocat fenomene de intermitenld a puterii, o dezordine totald pe durata unor perioade scurte, aparilia unor efemere guverniri ale strdzii. Ea a iontribuit la reafirmarea ordinii, iar dramatizarea nu mai rdmdne de aceasti datd doar metaforicd, ci devine o tragedie cu victime reale. Protestul are o funclie politicd - egueazd intotdeauna gi se consumd in timpul represiunii, insi totuqi, fseazd limite dominafiei.1in Anglia, pe durata lungii guverndri a conservatorilor, rebeliunea a produs acest efect. Iar regimul se definegte atunci ca fiind cel al unei oligarhii cireia protestul ii tempereaz6 forla. Rebeliunea i;i are proprii lideri niscufi in aceG circumstanle. Astfel, intr-un mod spontan, figuri solitare

,,in fruntea maselor". in consecinF, bbiectivul

lor expliciti e revelatoare: menlinerea haosului in societat'e. pdstrarea insecuritdlii prin agresiune frzicd, practicarea dezordinii pentru a proiecta statul pdn6 la ordinea extremd, totalitard, in scopul provocdrii respingerii lui gi pentru a se putea ageza -acela
e d,e a sparge mecanismele corectoare far6 de care ordinea e pe punctul

mai uqor de circumscris in sens politic iqi fac aparilia' Este vorba despre revoltali in raport cu citeva teze: insurgentii pe care Jules Valles i-a transformat in eroi modemi ai poporului, anarhigtii ce stabilesc o relalie spectacular distructivd cu societatea. Oragul este matricea lor, afa cum e gi pentru marginali sau pentru agenfii criminalitilii politice organizate' Snrg de9; sebiie de ultirnii, primii se implici in funclionarea magindriei puterii, aga cum o arati cazul Italiei prin participarea ,,onoiabilei societdfi,, la jocul competitiv. Actorii revoltali suslin adesea, ordinea, servindu-se de vulnerabilitdlile ei. Ofensiva totali a terorismului e o alti manifestare urban6, de datd mai recentd, a confruntdrii ritualice dintre ordine 9i dezordine. Italia contemporani - 9i nu numai ea in Europa - a banalizat intr-o anume mdsuri acest fapt prin varietatea de situafii gi prin capacitatea sa specificd de a se acomoda lor' Teroiigtii sli sunt cel mai adesea oameni tineri, moqtenitori aunor violenle individuale gi colective cu o lungd istorie' Ei folosesc vioienla in serviciul distrugerii statului 9i a temeliilor sale. Au o concepfie elitist6 asupra propriilor functii. Dispun de o anume certitudine ce se traduce printr-o otganizarc de tip sectd militara. Dramati zeazd contrastul dintre clandestinitatea proprie gi acliunile violente pe care le dirijeazd intr-o-manier6 ioectaculard sau sacrificial[ in anumite circumstanle, Strategia
r08

ameninlati de propriile excese. Alberto M-oravia, in rdnduri, incerca si desprindi ,,adevirul ce subzistd in terorism". Astfel, el are convingerea cd reugegte s5_i atingi esenta cobordnd in profunzimea lui, dincolo de conjuncturileli evenimentele ce-l march eazd. in opinia lui,,terori gtii in. u.oio "p unde ceilalli politicieni incheie, adicd in moarte, deoaiece ei simt nevoia sacralizirii propriilor idei... Astfel, cursul istoriei nu reufe$te niciodatd si se schimbe fundamental, marea dezbatere pe temele ordinii gi dezordinii raportdndu-se totdeauna la sacru gi la sacrificiile ce-i conferd existenJi gi forfn. Logica teroristd recreeazd scenariul sacrificial. Insr trebuie si subliniem cd funcfia sacrificiului se inverseazi. El nu mai contribuie la domesticirea violenlei, din c.ontri, exprimi o stare de eliberare dusi pand la stadiui silbatic. Acest tip de logici face din corpul captiu, invins, mutilat gi dezmembrat, suportul de mesaj. Ei marcheazd, prin insemnele sale sinistre, trupul victimelor, imprimdnd numai atrocitate. Terorismul, imitare a rizboiului civil, nu se realiz eaz6 decdt intr-un fel de ,,tanatofanie" imprevizibild.
sub forma ritualului tragic ai spectacular. Moartea iqi face aparilia

u fi 9: diverse

109

PUTEREA

iN

SCPNA

Jizc din ntanifestdrile

dezordinii existente in orice tip de organizalie. insd simultan, ele sunt inclicii ale libertdyii necesare pentru orice formd de limitare a puterii. Yezi H. Aguessl, Essai sur le mythe de Legba, Univ. Pantheon - Sorbonne, 1973.

Civilizaliile din Benin (Africa Occidentald) Si cultele a/i"o-americane lui Legba - zeu al comunicdrii ti ubicuifilii - dovezile

Note
Razboaiele de cuvinte, jocurile de iluzii, ironia Si deriziunea, bufoneria sunt prezente cu toatd importanla ce li se cuvine - in literatura antropologicd. Ele permit evocarea conduitelor generatoare de crizd Pe care ordinea sociald Ie refuleazd tn mod obifnuit saufaciliteazd substituirea transgresd'

rii reale cu cea /ictivd, pozilionarea vicleniei tn serviciul libertdlii Cf. G. Balandier - Le D6sordre, 6loge du mouvement (Fayard, 1988, cap. V)
Personajul Perturbatorului, transgresorul de limite este un simbol tntdlnit in majoritatea tradiliilor tn texte, practici Si in rituri. El produce dezordine in spaliul ordinii. Evidenyiazd funclia sociald il politicd a vicleniei, necesitatea de a face loc spaliului libertdlii, in cel al constrdngerilor.

Tema ,,inversiunii" se prezintd sub oformd. dubld: populard Si savantd. EaJigureazd Si printre subiectele abordate de Aristotel. De asemenea, apare in tratatele de retoricd ale Evului Mediu Si apoi, tn notaliile despre argumentare. O regdsim Si in Stiinld unde se justificd prin exprimarea de proprietdsi gi de transformdri ale relaliilor Si structurilor. Imaginile unei lumi rdsturnate se identilicd mai firziu Si in literatura Si iconograJia populard, in practicile ce presupun inversdri de roluri. MiScdrile mesianice Si apocaliptice recurg Si ele la inversiune. Lumea prezentd e rdsturnatd, ea trebuie eliminatd pentru a ajunge la o lume noud care sd-i succeadd. Cf. G.

Balandier Le monde

I'envers, pp. 120.

Personajul Nebunului de Curte, al Bufonului pune problema complexd

a statutului adevdrului tn cdmpul politic. Bufonul e mai mult decdt un monstru, o figura grotescd, difurmd sau o simpld prezenld in anturajul Prinlului. El genereazd necuviinld, deriziune Si transgresarea expresiilor
adevdrului. M Levef istoric
sale, sub

ii

consacrd unul din cele mai mari studii ale

titlul Le Sceptre

In lumea greacd anticd, Dyonisos opune lipsa de mdsurd

et la marotte: histoire des Fous de cour (Fayard,

nesdbuitd,

98r).

ordinii guvernate de raliune. El Sterge distincliile, bruiazd clasificdrile, rdstoarnd punlile Si comunicd ceea ce ordinea tebuie sd sePare penlru a
exista Si a se menline. El anuleazd barierele indllate lntre divin, sdlbatic Si social. E ,,emblema subversiunii in elenism" Cf. H. Jeanmarfq Dionysos, histoire du culte de Bacchus (Payot, reedit., 1970); M. Daraki - Dionysos (Arthaud, 1985); M. Detienne Dionysos ?: Dictionnaire des mythologies coodonat de Yves BonnefoY, 1981.

Pentru o prezentare generald a personajului Perturbatorului, a Tricksterului, antropologii anglo-saxoni se raporteazd in literatura etnologicd la L. Makarius, Le mythe du Trickster in Rev. d'histoire des religions. Opera clasicd in cazul indienilor americani este cea a lui P Radin, K. Kereny Si C. Yung, The Trickster, a Study in American Indian Mythology (Routlege Si Kegan Paul, 1956 reedilare).

74

75