Sunteți pe pagina 1din 18

$

i

,)

,i

$ l

fl

ti

w

Capitolul 3

Motivul inversului

Ordinea gi dezordinea societdgii sunt asemenea fefei gi rever-

sului unei monede gi anume, indisociabile. Ele se manifest6 sub

forma a doui aspecte asociate unde conform simfului comun fiecare apare ca imagine risturnati a celeilalte. Insd inversul

ordinii nu inseamnd dezordine. Aceasta din urmi este un ele- ment constitutiv al ordinii care poate fi folosit in scopul susfinerii acesteia. Inversiunea reunegte ordinea gi dezordinea asemenea

sacrificiului ce unifici via{a gi moartea, nonna gi violenp re-

primati prin operafie simbolici.

Informafia antropologici aduce in prim-plan, ideea spaliului

larg acordat procedeului de inversiune. Acesta intervine in

definirea categoriilor sociale, in repartizarea lor ca inferioare gi

superioare, pozitive gi negative. Personajului dominat, subiectu-

lui ii revine in sisternul de reprezentdri colective tradilionale - pozi,tia inversi (gi devalorizatd) comparativ cu cea definuti de

caracterul dominant, de stipdn. Cazul descris este frecvent citat

in justificarea partajului inegal instaurat in funcfie de criteriul

sexualitilii. J. Middleton aprezentat sub aceastd formuli teoria populaliei Lugbara din Uganda. Confor.m acesteia, femeia este

situatd in planul naturii silbatice, nu in cel al persoanelor uma-

nizate, e plasati intr-un timp gi un spa{iu ce precede existenfa

GEORGES BALLANDIER

birbalilor gi a lucrurilor, insi nu gi pe cea a ,,persoanelor". Ea

e asociati mai curdnd alianfelor decdt relaliilor reglate prin

criteriile de rudenie gi descenden!6. Sau chiar agresiunii insi-

dioase in detrimentul raporturilor stabilite cu strdmogii. Lista caracteristicilor feminine pare cu atdt mai semnifi-

cativd cu cAt toate elementele sale sunt componente cunoscute

in termeni de inversiune comparativ cu termenii similari ai

seriei masculine. in plus, recursul la acest procedeu servegte la desemnarea a tot ceea ce este negativ sau contribuie la slibirea,

modificarea sau distrugerea temeiurilor ordinii. Conform aces- tui mod de legitimare a inegalitdlii dintre sexe, femeile sunt simboluri ale rdului, ele generindperturbalii la nivelul birbafilor.

in consecinfi, femeile sunt excluse din afacerile importante cu exceplia celor mai v6rstnice gi a surorilor notabililor - acestea avdnd un statut social qi biologic (prin referin{d la bdrbafi) mai ridicat. insd, rdstumarea inversiunii poate fi provocatd in scopuri

politice sau ritualice. in multe regalitili tradilionale din Africa marilor lacuri - figurile feminine - calificate drept regine de

citre primii observatori - sunt asociate suveranului. Ele acced

pentru ci.sunt intr-o anume mdsuri asexuate, con-

la putere

sd rdmdnd caste sau si nu aibd copii, fiind asimilate

marilor qefi. in consecinli, ele trebuie sd respecte obiceiurile.

Feminitatea lor este amputatd, ele sunt proiectate in ambivalentl

- pe de o parte avem femeile ce constituie jumdtatea feminini gi periculoasd a societdtii, pe de alti parte femeilelider iden-

tificate cu bdrbalii delinitori de putere 9i autoritate. Anurnite

practici ceremoniale ce guverneazi fecunditatea 9i fertilitatea sunt larg rispdndite in Africa neagrd; ajungdnd p6ni in Maroc.

Ele au drept caracteristicd comuni, atenuarea prezenfei mascu-

line pe durata desfdgurdrii lor. Femeile ocupd astfel scena so-

opuse celor care le gu-

Unele dintre ele joaci rolul

vemeazi comportamentul obignuit'

strdnse

cial6, acliondnd conform unor reguli

birbalilor, insugindu-gi

virilitdtii. in aceste

simboluri gi semne ale masculinitilii,

circumstanfe femeile i;i evidenfiazl simul-

78

PUTEREA iN scENA

tan imaginea pozitivi - ele au sarcina reproducerii dar gi

pe cea

a producerii de hrani - gi cea negativd - ele incalcd normele

prescrise gi rdstoarni o ordine ce le valorizeazd ca fiind minore

gi

subordonate, periculoase ritualic, asociate impuritdlii, riului

gi vrdjitoriei.

Rebeliunea lor simbolicd, produsd prin inversiunea de roluri impune recunoagterea funcliilor pe care ele gi le asumi ?n ca-

drul societilii.

Dezordinea acestoia, coordonatd prin intermediul ritului se

inscrie in ordinea stabilitd de

citre birbali, chiar dacd aceasta,

prin natura ei le este defavorabild.

Procedeul inversiunii intervine, chiar dacd

mai pufin apa-

rent, gi in cdmpul relafiilor de inegalitate nereglementate

intervenfia discriminirii sexuale. sd ne intoarcem insi la lumea Lugbara. In succesiunea generafiilor, avantajafi sunt,,vdrstnicii,.,

oamenii importanli, sustinitori ai cutumei gi mediatori exclu-

sivi intre strimogi gi generatiile actuale. Ei simbolizeazi autori-

prin

tatea qi capacitatea ritualici

de intervengie in favoarea intregii

e practic

deipre o

comunitdfi. Ei impun teama gi respectul. Aceasta

definilia ideali a relafiei instalate, adic[ este vorba

ostilitate mascati ins[ imediat recunoscuti, cu condilia ca ea s6

se manifeste. Degi cele doud

raport invers, ele il reprezintd pe

imagini sociale se afli intr-un

,,v6rstnic,

pe de o parte, el

permite si actioneze in

altd parte, el utilizeazd,

a-gi atinge obiectivele

e cel care dispune de autoritatea ce-i

numele gi in serviciul tuturor. pe de

wijitoria, uzdnd de propria putere pentru

personale gi egoiste. Rdzboiul insidios dintre generalii se si-

tuea7d, in principal, pe terenul sacrului

torul igi instaleazd propriile capcane. Vdrstnicii ameninld Lu

invo-carea spiritelor ancestrale pentru a sancliona

obedienfl gi nonconformismul tinerilor. Ultimii, in schimb re-

sau pe cel in care wiji_

lipsa de

curg la acuzalia de wijitorie, incluzdnd in acest termen tot ceea

ce este considerat ca fiind abuz de putere. Astfel, sunt vehicu_

late_doud coduri, doud limbaje - cel al religiei, utilizat pentru a afirma gi a genera conformismul gi cel al vrijitoriei, ?'olosit

79

GEORGES BALLANDIER

pentru contestarea gi rnenlinerea puterii in interiorul propriilor

sale limite.

Bufonul declanqeazd dezordinea, bruiazd categoriile, insd el

se serve$te de ordine pentru a-gi finaliza acfiunile. Vrdjitorului

ii revine universul ascuns, manipuleazd dezordinea, inverseazd

convenfiile sociale gi conduitele, universul sdu este negativ din perspectiva comuniti{ii. Manifestarea acestor aspecte ne per-

mite sa presupunem sau sd identificdrn prezen\a vrbjitorLrlui,

s6-i conferim o existen{d ce are simultan valoare reald 9i ima-

ginard. El devine agentul bulversdrii societdlii provocind ac{iuni

i. n., tt conformeazd cutumei. Submineazd personajele ,,de-

vordndu-Ie", interior, perturbd relaliile sociale, secdtuiegte na-

tura, sacrificd comandamentele sociale pentru satisfacerea apeti-

turilor 9i

arnbiliilor proprii. El igi exercitd irnaginea la nivelul

a tot ceea ce inseamni ameninlare insidioasd la adresa comu-

nitdlii sau la ceea ce in interiorul ei acfioneazd contra esenlet

sale ins6gi.

definegte,

El e inarnicul mascat din interior. Imaginarul il

credinlele ii conferd corp 9i intruchipare iar practicile

ii pun la dispozilie tehnicile necesare. Pentru a desemna vr6-

- iitorul. colectivitatea igi localizeazd rdul.

in acest moment intervine procedeul de inversiune ce coor-

doneazl rela{iile dintre ceea ce este pozitiv 9i negativ, dintre

forfele de coeziune sociald gi cele ale dezagregdrii. Doud moda-

litaii principale

sunt angrenate in acest sens' Teama sau spaima

riscul de a fi suspectat de vrdjitorie. Aceasti au-

ce deie.nini

tocenzurd conline tenta{iile derog[rii, cotljeazl conduitele, rec-

tificd devialiiie ce pot pune in disculie definirea raporturilor

sociale. Apoi, cealaltd modalitate se referi la dramatizarea sacri-

ficiald organizatS

cu ocazia ciutSrii 9i sancfiondrii vrdjitorului.

prezurnlii

vinovd{iei sale irnplicd recursul la diverse probe,

dintre care, cea mai frecvent utilizatd este cea a otrivirii, sanc-

condamndndu-l la aneantizare. Acesta e

momentul de

vrdjitor o victirni ernisar, rolul anterior men{ionat revenindu-i

inaxirni intensitate al dramei, cel care face din

liunea astfel aplicati

intotdeauna gi chiar intr-un grad extrem atunci c6nd Bufonul

80

PUTEREA iN scsNA

are misiunea sancliondrii lui. Prin anunlarea publici a culpa-

bilitelii gi apoi prin eliminarea factorului de crizd - el fiind

considerat ,,agent al rdului" qi ,,striin" in raport cu normele

existente - comunitatea se revigoreazd iar autoritatea se con-

solideazS. Culpabilitatea vrijitorului le conferi sens celorlalli

gi mai ales oamenilor puterii. Comunitatea se reface gi automat se consolideazd. Sacrificiul lui contribuie la o repunere in or- dine, dramatizatd prin ritualul de execufie, la o restaurare a

instituliilor gi a scopurilor prin care aceasta se legitimeazS.

Pentru un timp, eliminarea vrdjitorului restituie infdligarea unui

tip de societate purificatd. Operalia sacrificiald a transformat

comunitatea vulnerabild subminatd de citre dezordinea pe care o continea, intr-o comunitate regenerati. Puterea se hrinegte

din propriile slibiciuni sau din propriile abuzuri.
j

O incursiune in Occidentul european in timpul Evului Mediu

tdrziu, demonstreazd o utilizare foarte frecventi, incircati cu

sensuri tragice, a acuzaliei gi a epuririi sociale. Atunci, dupd cum relata Robert Mandrou ,,angoasele au aprins sute de ru-

guri; au decimat satele gi provinciile". Primul manual specia-

lizat in studierea ,,ereziei vrijitoregti gi a magiei diabolice",

ghidul tribunalelor, Inchizilidi, - denumit ,,Marteau de Sor-

ci6res" a fost publicat in cursul secolului XV-lea, devenind un

succes de librdrie, reeditat de nenumirate ori. El conline o

teorie a vrijitoriei, o ilustrare prin cazuri, un cod abreviat fo- losit de citre inchizitori. El permite cunoa$terea unui sistem de reprezentiri gi a unei mentalitifi colective, a practicilor conside-

rate drept criminale gi a reprimirii lor de autoritilile ecleziaste.

1 Universul social tratat de manual este o lume a tranziliei, a

'l

,i

.i

,1

I .i

t;

t marilor bulversdri desprinse de constrdngerile teologice, redac-

torul recunoscdnd aici acliunea dezordinii gi a rdului. Descrierea

e fEcutd cel mai adesea in termeni de inversiune. Natura ajunge si fie victima calamitdtilor, iar ceea ce conform ordinii obignuite { este interpretat ca binefaceri ale sale, devine act pigubitor sub influenfa intenfiilor negative. Raporturile sociale intemeiate pe

rli'

'l1i

"t, {

i

,lr

ierarhizarea atribufiilor suporti impactul influenlelor nefaste,

e

ft

ft

ffi

Wr

81

CEORGES BALLANDIER

transformdndu-se. Astfel, clasa comerciantd aflati in ascensiune devine periculoasd prin implicarea ei in distribulia de amulete.

Apoi, trupele armate nu se

limiteazd la a fi doar jefuitori, ci

comit sacrilegii, ajungdnd complici ai vrdjitorilor. De aseme-

nea, segmentele cele mai sirace iqi manifestd propria revolti fali de agresiunea diabolici. Spaliul ce revine prin excelenli cutumei - ciminul qi fa- milia - nu-i nici el omis. Totul ajunge si fie subminat qi aici.

Femeia devine periculoas[ dacd nu mai e protejatd, cdgtigdnd

sub aspectul importanlei. Birbalii se abandoneazi pasiunii amoroase. Dezordinea sexuali se instaleazl treptat. Riturile nagterii devin ocazii ale manifestirii practicilor profanatoare, copiii sunt asimilali imaginii de monqtri. Reuniunile 9i festi-

vitdlile colective asigurd triumful picatului gi se transformi in

orgii. Moartea insigi se rdspdndegte intr-o manieri haotici

devenind stupidi, misiunea ei este cea a sancfionirii erorilor

comise de agresorii ordinii. in final, ea se comportd asemenea

unei injuste gi absurde violenfe. Aceasti lume rdstumati are o

esenfi catastroficd, legea nefiind deloc respectati nici chiar in

interiorul Bisericii.

Pentru a orienta inchizitorii, se consideri cd acfiunea nefasti

e produsul muncii indeplinite de membrii unei contra-Biserici.

Ultimii menlionali provin din grupirile sdlbatice, primitive. Ei caricaturizeazi (prin inversiune) riturile Ei practicile prescrise.

Insulti crucea, reaprind pig0nismul pe durata celor mai sfinte

zile ale anului. Starea lor fizici este alimentatd de terapia rdz-

boinicilor. Practic, aceasta este substanfa conspirafiei diabolice. Redactorul nu line deloc cont de temporalitate. El proiecteazd asupra realit[1ii imaginarul, dramatizeazi pentru a putea justi- fica solulia dramatici dati pentru restabilirea ordinii gi anume, suprimarea prin foc a agentilor perversiunii.

Totul este evaluat in funcfie de urmitoarele categorii pozi-

tive gi negative: ordinea gi conformismul pe de o parte gi dezor-

dinea gi devianfa pe de alti parte. Inversiunea, ce substituie un

registru cu celilalt este o subversiune la adresa societdtii, a

82

PUTEREA iN sceNA

civilizaliei gi chiar a naturii. Analiza lexicall a manualului e

semnificativd in aceastl privinfd. Ea demonstreazd cd termenii cei rnai frecvent folosili, prezenti chiar de 30 de ori pe o aceeagi

pagind - sunt cei care aparfin seriei de cuvinte din categoria

,,rdului": ddundtor, nenorocire, vrdjitorie, nefast. Certitudinea

*

devine astfel bine stabilitd

dezordinea lurnii este diabolici,

malefici. Fiinfa rdufEcdtoare, cea care contribuie la producerea

rdului lumii sau se abandoneazd acestuia - ajunge sd fie de-

posedatd de ea insdgi, posedatd de demoni, $i se retrage din societate spre oamenii tenebrelor. Gravurile secolului ilustreaza

acest dublu registru bun-rdu gi jocul de balans ce determind cddcrea dintr-un plan in altul.

In consecin(6, e necesar sd inlelegem migcarea, dinamica

i

t

't,

,.5

.$il'

$r'

:{ l

ti.

$.

#

ffi:

ffi

ffi

politicd ce produce gi desemneazd devianfii necesari pentru a

servi cauza ordinii. Femeia in ipostaza de femeie capcand sau

femeie diavol ocupd intre acegtia pozilia de prim-plan datoritd naturii sale negative. Vrdjitoarele sunt create pentru ca rdul sd

poatd fi localizat, ele sunt distruse nu numai pentru ca rdul sd

fie elirninat o datd cu ele, dar qi pentru cd rnigcarea politicd

trebuie si indeplineascd sacrificiul restaurator fa!6 de Dumnezeu,

purificarea colectivitdlii, Acest ultim aspect nu-i mai pufin sem-

nificativ, cdci vrdjitoria este inscrisi intr-un sis.tem de cores-

pondenle asociindu-se rdului gi impuritdlii, obscenit5lii, sexuali-

tdtii eliberate de codajul social. Intr-o anumitd rndsuri, ea este

asociati libertdtii nebunegti sau monstrului ce intrd in relalie cu

demonicul. Deviantul e exhibat, condamnat pentru a demonstra cd perversiunea sa e totald. Nici o abatere nu mai e posibild,

fdrd a angaja intreaga societate in ansamblul sdu. Agezarea lumii

in registrul inversdrii, ca urmare a acfiunii vrdjitoregti repre-

zintd o alegere. $i anume, ea semnificd op{iunea fhcutd pentru

o societate inchisd gi stabild, in detrimentul unei'lumi deschise

spre migcare gi neagteptat. Dominafia religiosului e una totali.

Insdgi politica, aclioneazd intr-un sens totalitar, asociind violenlei

toate resursele imaginarului pentru a putea absorbi, intr-un mod

nelimitat, spa{iile nonconfbrmitdtii, libertdlii 9i schimbarii.

CEORGES BALLANDIER

Modernitatea nu a anulat in totalitate acest aspect, chesti-

cd societatea 9i puterea acesteia nu

une demonstratd de faptul

au putut elimina

confruntarea ordinii 9i dezordinii, a

conformitilii pasive gi a libertd{ii transformatoare. Elementul

se pistreazi

c ar

cu atAt mai mult cu cdt, timpurile prezente se

acterizeazd prin tranzilie, incertitudini I i anxietate asemenea

secolului XV european, chiar dacd totul se situeazi la un alt

nivel de dezvoltare.

Formele se schimb6, dar procedurile de desemnare gi neu- tralizare a culpabilitilii rlmAn aceleagi. Devianfii prin condilie

desemnare sunt evaluafi drept agenli nefagti sau inami-

interior, asemenea vrijitorilor de demult. Daci o crizi

sau prin

ci din

survine, ei sunt reprezentali ia fiind sacrificali, pentru ca

puterea sd poatd fi recunoscuti drept nevinovatd 9i pentru ca iocietatea, ea insigi declarati inocentd, sd-gi poatd consolida

gravd

coeziunea. Regimurile totalitare sunt cele care recurg cel mai

frecvent la aceasti

dramatizare sacrificiald' Ordinea lor este

sacralizatd pdnd la extrem, eqecurile lor sunt fapte ale crimina-

lilor din interior gi exterior, indivizii sunt constringi la confor- mitate sau resemnare. Inchizifia politici se substituie religio-

sului, lipsitd fiind de exaltarea misticd hrdniti de convingerea

aflirii in slujba

avansate gi

Divinitnlii. in societllile modeme cele mai

considerate permisive prin anumite caracteristici

ale lor, marginalizarea gi dizidenla se pot exprima intr-o ma- nieri chiar secret6, aparenti sau par{ial ocult6, subterani. Ele

bulverseazd raporturile pe care ordinea cotidiani le stabilegte in relatie cu natura, sexul, munca, economia, puterea, valorile. De asemenea, recurg la ezoterism' aderd la noi religii, provoacd

resurgenla unor practici pierdute, ajungdndu-se pdnd la reve-

nirea ofensivi a satanismului, cum e cazul american.

Iralionalul gi ,,vrijitoriile"

sale, spontaneitatea 9i experi-

mentele acestora mineazd

ordinea societdlii tehnologice 9i

birocratice, ins6, de asemenea provoacd 9i reacfii de respingere

ce contribuie la menlinerea conformitdlii gi conformismului

ofensiv.

84

PUTEREA iN ScENA

Puterea dispune de capacitatea de a manipula conform pro-

priului interes, intr-un mod direct iar printre instrumentele ast-

fel folosite se afld gi procesul de inversiune. Antropologia

politicd aprezentat, sub acest aspect, analize ce in mod progre- siv au generat diverse interpretdri teoretice gi au respins curiozi-

tatea istoricd manifestatd fald de institufii ale trecutului ce au

promovat norma gi legea prin practicarea actelor inverslrii ca ritualuri de inversiune sau rebeliunea dramatizatd. Societatea Antichitdlii reflectd o puternicd utilizare a acestor mecanisme.

Kronia grecilor gi Saturnaliile romanilor provoaci o inversare

a raporturilor de autoritate ce sunt astfel convertite in factori

generatori ai ordinii sociale. Asemenea Romei, Babilonul re-

curge la un rege - bufon - gi dramatizeazdrdsturnarea pozi{iilor

de rang in momentul' sdrbdtorii sacre. Cu aceastd ocazie se

sacrificd sau se crucificd un sclav ce anterior, in aceeagi pe-

rioadd a definut pentru scurt tirnp rolul de suveran, a dat ordine,

s-a abandonat orgiei gi luxului triind alituri de concubinele

casei regale. Aceastd putere dezldnluitd e o falsi putere. Ea este

prezentatd teatral, sub aspectul unui factor provocator de dezor-

dine, impun6nd necesitatea restaurdrii domniei regegti. Aceasta

din urmd irnplicd, ca o condilie a realizdrii sale, sacrificarea falsului rege.

Puterea este supusd unor ameninldri constante: cea a ade- vdrului ce risci sd spargd ecranul aparenlelor, cea a suspiciunii

ce o constrdnge s6-gi rnanifeste inocenla qi competenla, sau cea

a uzurii ce o obligd la o revigorare periodici. Secvenlele ante-

rioare inseamnd dramatizare, aceasta atingAnd intensitatea ma-

ximd pe durata vacanlelor puterii sau in perioada de interregn
t

a acesteia dupd cum considerd antropologii. Moaftea regelui

I pare sd restabileascd haosul, dezordinea ini1ial6, eliberarea for{elor periculoase in centrul universului qi a societdlii. Ea

genereazd violenle, rninii gi spaime. De exemplu, pe insulele

r Sandwich, chiar din momentul in care vestea dispariliei sllvera-

,i

.*

fi

i,,

- nului este fdcutd publicd, oamenii se abandoneazd unei anume nebunii qi comit delapiddri. In aceleagi circumstanfe, pe insu- lele Fidji ,,triburile invadeazd, capitala gi creeazd dezordine".

*r

tl

e

#

#

85

#:

GEORGES BALLANDIER

in Africa neagrd aceste practici ce provoacd o explozie a licenlei

- ca qi cum to{i subiecfii s-ar afla in rnod provizoriu dincolo de

lege - au o largd circula{ie.

in regatele Benin, in Africa Occidentali, gtirea morlii rege-

lui sau a ,,plecirii tatilui" deschide o perioadd de turbulenle gi de doliu. Omul-zeu care asigura ordinea a dispdrut, astfel incdt pare cd nimic nu poate impiedica implinirea actelor distructive.

O formuli convenlionald ar spune - ,,se face noapte" - in !ari. Primii observatori strbini constatl cd in aceste circumstanle

se produc deregliri ale moravurilor, multipliciri ale furturilor

gi tdlhlriilor de toate categoriile. De asemenea, au loc adevdrate

epidemii ale rdzbunirii gi mizeriei. Unul dintre cronicari re-

marca c[ totul se petrece ca gi cum ,justilia

cu regele". Ea reapare mai putemicd,

ar fi murit o dati

mai coplegitoare in ziua

invesiirii noului suveran. in anumite cazuri, dupd o ultimd in-

versiune de roluri, ceremonialulmarcheazd ziua incorondrii. La populalia Yorouba din Oyo, mullimea beneficiazd de libertatea de a insulta noul rege, aflat in drumul sdu spre palat. Acest

moment semnifici manifestarea simbolicd a ultimului act de

libertate excesivd. Adesea, se recurge la formarea a doui cor- tegii diferite tocmai pentru a detuma cltre un personaj - sub- stitut, gesturile violente orientate spre suveran.

Pe Coasta de Azur, populalia Agni din regiunea occidentald s-a constituit in regate slab dezvoltate, in care autoritatea rege-

lui depinde de delinerea gi modul de gestionare a forlei sale, adicd de producerea unor efecte favorabile sau defavorabile.

Aceastd for{6 este dob6nditi prin ritualul incoronirii; menlinuti

ceremonial gi ameninlatd cu disparifia. Acesta e de fapt obiec-

tivul marilor sirbitori politice cu caracter periodic. Forla or-

dinii, amintitd anterior, e

,,extrasd" gi ,,pistrat6" de suveranul

mort tocmai pentru a fi transmisi succesorului siu. Perioada

derulatd incepAnd cu acest moment este una a dezordinii. La

inceput, ea se exprimd intr-o manieri dramatici. Jdranilor afla1i

sub coordonarea liderului lor li se permite sd perturbe ordinea

capitalei. ,,Persoanele proeminente" uzeazd de furie, fdcdndu-i

86

PUTEREA iN scTuA

pe ceilalli, responsabili pentru moartea regelui. De asemenea,

ele recurg in sate, la represalii, omoard vite, agrese azd per-

soane. Ierarhiile sunt rdstumate iar domnia abuzurilor violente

pare deschisd.

Dezordinea se manifesti ceremonial, intr-un grad mai mare incepdnd cu faza a doua. Instrumentul folosit e cel al inversiu-

nii totale, prin acesta, ordinea descendengilor

,,captivi,. substi-

tuindu-se ordinii oamenilor liberi. De indati ce rigele moare,

inainte chiar ca gtirea si fie publicatd, aceastl putere surogat se

organizeazd pentru a putea lua in posesie domeniile regale. Ea

este o copie a puterii vechi, cici e constituit6

afirmi, ,,azi, domin lumea", dintr-o regind, precum gi

nitarii gi notabiliti{ile acestora". Suveranul lumii risturnate il

dintr-un rege ce

din,,dem-

imiti in detaliu pe regele dispirut. i;i insuqegte vegminte qi

bijuterii similare cu ale acestuia; respecti interdicfiile fixate de

el, urmeazi acelagi cod de conduiti. De asemene a, benefrciaz| de ceremonialul regal, coordoneazd gi sanclioneazi chiar daci

viafa politicd cotidiani rdm6ne domeniul guvernirii mascate,

ascunse. Noul rege are acces la resurse, mai pufin insi la bu-

nurile 9i avuliile regale. El e dublul parodic al adeviratului rege. Cel mai relevant element prin semnificafia sa const6 in

exercitarea puterii in condiliile transgresirii

stipdni uzeazd de sacrilegiu: ei

Falgii

il ironizeazd pe suveranul de-

gi excesului.

funct dupd ce pe patul de moarte i-au acaparat podoabele

regalitdlii, sdrbitoresc in vreme ce austeritatea doliului ar tre- bui sd fie regula de bazd, ei violeaz6 interdicfiile pe care cir- cumstanfele le-ar impune subiec{ilor. De asemenea, practicd

ireverenfa fa!6 de persoanele cele mai venerate gi de instituliile

cele mai respectabile. in plus, exercitd o guvemare arbitrard,

animatl de spiritul revangei. Se poate spune chiar ci puterea lor

; este maleficd. Deriziunea, rdul, dezordinea formeazdun ansam-

::,1.

,:,.

s

*

*;,

9.

blu. Finalul domniei lor coincide cu momentul incheierii fune-

raliilor regale. Atunci, puterea nefastd este eliminat[ iar noul rege este intdmpinat de sdtenii insetali de ordine. Claude-H6ldne

Perrot, care a relatat despre aceste practici le consideri ca ,,un

w

ffi'

,@;r

GEORGES BALLANDIER

joc unde nici unul din participanli nu este cu adevdrat pdcdlit"

- ca o parodie. insd trebuie sd revenim la marele joc al puterii. El demonstreazd prin dramatizare ritualicd cd nu existd nici o

alti alternativi la ordinea stabilitd prin legea regal6, decdt de-

riziunea, arbitrarul gi amenin{area haosului. Inversiunea de roluri conduce la o regalitate a deriziunii, la un sistem de false reguli

gi la o societate deveniti caricaturi a ei insdgi.

in regatul Loango, vecin gi o vrelne subordonat imperiului Kongo, moartea regelui provoacd teama reintoarcerii dezordinii iniliale, qi apoi reintinerirea regatului in favoarea noii domnii.

Pe durata funeraliilor simbolice - dupi

ce corpul suveranului

inarmate obignuiesc si se

confrunte in cadrul unui rdzboi ritualic ce nu exclude violenla qi ce reitereazd luptele care au precedat fondarea dinastiei.

a fost deja ingropat - doui grupdri

Armata regelui

venlele care

este in mod necesar, tabdra victorioasd. Sec-

urmeazd apoi, inainte ca ceremonia si inceapd

sunt - pansarea rinilor gi inmormdntarea mortului. Inversiunea este prezentd qi ea intr-o fazd a ceremonialului, in special, cu

ocazia unui dans sacru cdnd birbafii gi femeile practici trans-

gresarea

nerii iqi

obiceiurilor qi interdicliilor impuse sexualitdlii' Parte-

ridici atunci egarfele cu care sunt inviluili gi se lan-

seazi intr-o pantomimi sexuali, interpretdnd cuplete obscene.

,,Nuiaua"

voluminoasi ca o tor!6 de ri9in6, ca o trompi de

vaginul (ogor unde se seamdnd, loc al secrefiilor), cli-

torisul (mare precum cel al elefantului) devin simbolurile aces- tei drame cdntate gi jucate. in acelaqi timp, fiecare ,,pregitin-

elefant;

du-se sd moari mediteazd asupra lui Bwali" (regatului). Dezor- dinea, de unde ordinea igi extrage fo(ele ce o revigoreazd; este

jucatd aici pe doui scene: cea a rizboiului, ce trimite la timpu-

rile violenlei fondatoare gi cea a sexualitilii perceputd la sta-

diul de ,,silbdticie".

care societatea igi

mediul lor este

Acestea sunt cele doui teme majore prin

exprimi regulile esenliale. $i tot prin inter-

evocat modul de organizare al acesteia. De

asemenea, cele dou[ principii aclioneaze ca surse, reactivate

ritualic, din care societatea igi extrage energia constitutive. La

88

PUTEREA iN scENA

inceputuri, domnea violenla gi sexualitatea liberd. Ele reapar

prin drama ceremoniali ce reactualizeazd. acea perioadd pri-

mordiald, permildnd societdlii qi puterii sale sd se revigoreze

prin interpretarea propriei geneze. Acest fapt, trimite la proce-

deul inversiunii temporale, aspect proiectat pdni la punctul siu

extrem (momentul naqterii

ordinii sociale) tocmai pentru a putea

fi recaptatd vigoarea iniliald. Aceste ritualizdri, prin care e interpretati drama vidului de putere sunt reglate pe baza legilor inversiunii gi hiperbolei (in

sens de exces). Astfel, ele substituie licenfa descituqati sau orgiasticd, interdicliilor gi cenzurii. Impun <