CAR I ER I SM
CARIERISM comportament in care e­
xercitarea unei funclii publice ( politic e ,
sociale, sindicale) nu este decît un pretext
pentru urmărirea unor scopuri, a unor ambiţii
personale. Reuşita cu orice preţ este princi­
palul obiectiv al persoanei c. Acest tip de
comportament este determinat de trăsăturile
de personalitate şi de contextele organizaţio­
nale . M ul t iplicarea comportamentelor c.
reprezintă un indicator al patologiei organi­
z a ţ i o n a l e ( s e l e c t a rea şi prom ovarea
funcţionarilor pe criterii neraţionale, neexerci­
tarea controtului sociat asupra funcţionării
organizaţiilor, ambiguitatea scopurilor organi­
zaţiilor). C. a fost a n a l izat m a i a l e s i n
contextul sistemului politic stalinist, dar el
este intilnit in toate sistemele politice. V. bi­
rocratie, organizatie. I.Mlh.
CASTĂ (lat. castus, "pur, curat, neames­
tecat"), cuvint aplicat de portughezi societăţii
Indiei incă din secolul al XV-lea. C. este un
grup compact situat intr-o diviziune ierarhică
a unei societăţi, grupul fiind inchis, rigid. en­
dogamic, cu obiceiuri, rituri. simboluri, mod
de viaţă şi activitate distincte. Un sistem de c.,
cum este cel hindus, este fondat pe o ordine
religioasă. in India, baza izolării in c. a repre­
zentat-o credinţa in reincarnare, adică in
renaşterea intr-o castă superioară sau infe­
rioară, in funcţie de felul in care persoana s-a
conformat in timpul vieţii prescripţillor care re­
g lementau viaţa C., dacă a respectat cu
stricteţe dharma. Un hindus avea o unică po­
sibililate de a urca in ierarhia socială şi anume
respectarea cu sfinţenie a restricţiilor c. sale,
in speranţa de a renaşte după moarte intr-alta
superioară, pină a ajunge la c. cea mai de
sus, a brahmanilor, din care putea trece după
moarte, in Nirvana. Un ansamblu de rituri re­
glează raporturile intre c., asigurind, intr-un
anume sens, armonia, echilibrul social. Siste­
m u l i m p ărţirii pe c. a fost c o d i f i c a t d e
brahmani i n jurul anului 1 000 l.e. n. Î n fruntea
86
ierarhiei se afla c. brahmanilor, care se dedi­
c a u v i e ţ i i r e l ig i o a s e şi i nt e l ectuale,
indeplineau sacrificiile rituale, transmiteau şi
comentau invăţăturile Vedelor. Ei e rau iden­
tificaţi cu sacrul şi reprezentau c. preoţilor. A
două castă era cea a războinicilor, kşatriya,
care aveau ca indatorire principală să lupte şi
să conducă oştile. După cele două c. con­
ducătoare, urma c. vaisya, formată din micii
şi marii proprietari, negustori ş.a. Ultima c.,
sudra, era alcătuită din ţărani şi meseriaşi. În
afara c. se afla paria adică "cei pe care nu tre­
buie să-i atingi". Ei trăiau in cartiere sau sate
s e p a rate , mincau d i n vase s p a rte , se
imbrăcau cu hainele celor decedaţi şi nu tre­
buiau să se arate celor ce făceau parte din c.,
pentru ca vederea lor să nu ii spurce. Siste­
mul impărţirii in c. il intilnim şi la alte popoare
asiatice sau africane, dar nu intr·o formă atit
de pură ca in cazul Indiei. Se poate afirma că
o societate impărţită În c. este mult mai rigidă
decit o societate impărţită in clase, ea cons­
tituind o frină in calea schimbărilor sociale,
economice, tehnologice etc. Totuşi in multe
societăţi s-au format grupări asemănătoare c.
De exemplu in societatea feudală clasele su­
perioare (aristocraţia, clerul) se distingeau
prin izolare şi prin stiluri de viaţă cores­
punzătoare numai acelei clase, producind
impermeabilitatea socială şi lipsa canalelor
de mobilitate. În limbajul curent, c_ desem­
nează un grup restrins de ol'lmeni pătruns de
propria lui superioritate În raport cu celelalte
grupuri mai numeroase, cum este cazul "no­
menclaturii" comuniste. Bogăţia, apartenenţa
etnică sau religioasă pot duce şi ele la cons­
tituirea unor g rupuri cu trăsături de c. V.
clasă socială, mobilitate socială, structură 50-
ciaIă. I.F.
CATEGORIE SOCIO-OCUPAŢIO­
NALĂ grupare a unor ocupaţii relativ omo­
gene in raport cu anumite criterii relevante din
punct de vedere sociologic: nivelul de instruc-