s
SACRu/PROFAN 1. Distincţie utilizată
intr-un mod particular in sociologie de E. Dur­
kheim (Les formes elementaires de la vie
religieuse, 1 91 2). Pentru el s. apare numai În
societate şi constă Într-un grup de lucruri, cre­
dinţe şi ritualuri care sint respectate şi adorate
(sacre), fiind distincte de toate celelalte as­
pecte ale vieţii sociale, care sint profane.
Divizarea lumii in două zone distincte, una a
fenomenelor s. şi alta a celor p., constituie
esenţa oricărei religii. Forţa s. nu este alta
deCÎt forţa societăţii care este anonimă şi im­
personală, impunÎndu-se individului ca o
realitate calitativ superioară. Prin venerarea
obiectelor s. (ca şi a imaginii acestora) indivi­
zii, in ultimă instanţă, nu işi venerează decit
propria societate. 2. La Mircea Eliade (Le sa­
cre et le Profane, 1 965, Ir. rom. Sacrul şi
profanul, 199 1 ) s. ţine de natura umană şi nu
de societale, manifestarea s. fundamentind
ontologic lumea, asigurind totodată atributul
realităţii spaţiului, timpului şi naturii. Geneza
s. este explicată prin natura religioasă a omu­
lui. iar in reiapa s.lp. singura evoluţie este cea
de la s. la p. prin desacralizare. Distincţia s.lp.·
este astfel mai puţin importantă, la fel ca şi la
Rudo" Olto de la a cărui lucrare (Oas Hei/ige,
1917, tr. rom. Sacrul, 1992) M. Eliade a plecat
in propria teorie a s. Pentru R. Olto este im-
513
portantă nu distincţia sJp. ci analiza compo­
nentelor raţionale şi iraţionale din cadrul 5., ca
şi a numlnosului, adică a esenţei s., a părţii
pure golite de conţinutul etic al categoriei de
s. V. religie, secularizare. A.B.
SANCŢIUNE m o d a l i t a t e u tili z a t ă i n
relaţiile sociale i n vederea stimulării, impune­
r i i , d escu rajă r i i sau p r e v e nirii unor
comportamente individuale sau de grup în ra­
port cu criterii morale sau juridice explicite. S.
pot fi pozitive sau negative. S. pozitive sint ad­
ministrate in cazul in care se urmăreşte
întărirea anumitor comportamente (5, p re­
miale, recompense). S. negative se prescriu
atunci cind se doreşte respectarea unor
norme, reguli sau legi in raport cu care sfera
comportamentelor individuale este indizera­
bil de largă (5. de corecţie sau punitive).
RadcliHe Brown distinge intre s. organizate,
prin care societatea işi organizează mijloace­
le de control social Uustiţia şi fiscalitatea) şi s.
difuze prin care, În relaţii sociale mai mult sau
mai puţin formalizate, se transmit expresii de
aprobare sau dezaprobare. V. criminalitate,
devjanră, prestigiu. I.A.P.
SAT DEVĂLMAS tip de comunitate teri­
torială specific pentru societatea medievală