(((.referat.

ro

Morala si religia
1. Morala este un fenomen spiritual legat de activitatea practica a omului din care cauza morala ca constiinta deseori este numita ratiune practica. Cuvintul morala este de origine latina si este legat de numele lui Cicero care traduce in latina din greaca cuvintul grecesc etica prin morala. Cuvintul morala provine de la cuvintele grecesti mos, moralis ce semnifica obiceiuri, traditii, morazm ce caracterizeaza colective mari de oameni. Aceste morala intra in vocabular incepind cu sec 1 era noastra, dar aceeasi semnificatie o are la greci cuvintul etica care la fel insemna traditii, obiceiuri caracteristice unor grupuri de oameni. Din aceasta cauza atit in vorbirea cotidiana cit si in literatura de specialitate deseori acesti 2 termeni sunt utilizati ca sinonime. In realitate insa, confundarea lor nu intotdeauna este justificata, fiind ca morala reprezinta sistemul de norme specifice de care se conduce omul in actiunile sale de toate zilele in reglarea relatiilor sale cu alti indivizi si morala in afara colectivului, a societatii nu poate nici sa apara nici sa se manifeste. Morala mai contine in sine si o anumita stare a constiintei sociale si individuale si anume morala presupune nu numai cunoasterea realitatii in care se petrec actiunile in care este implicat omul dar si constientizarea responsabilitatii individuale de catre om a propriilor sale actiuni. A sti inseamna nu a fi moral. Morala si moralitatea apar si se manifesta atunci cind individul trece prin sine prin propria constiinta propriile sale activitati le evalueaza si ca in cadrul autoevaluarii negative apare ceea ce se numeste mustrare de constiinta. Morala mai include in sine si activitatile omului realizate prin prisma binelui si raului unde binele reprezinta ceea ce contribuie la sustinerea si dezvoltarea factorului uman iar raul este ceea ce este contrar opus realizarii esentei umane ale omului. De aceea printre notiunile principale ale moralei de rind cu binele si raul mai sunt notiunile de responsabilitate datorie, libertate, egalitate. Etica este stiinta despre morala adica morala este obiectul de studiu al eticii si etica se manifesta ca teorie ca ratiune abstracta care formuleaza principiile fundamentale, notiunile si categoriile moralei. Morala este o realitate empirica in care este impletita toata activitatea omului si omul este om in masura in care el dispune de constiinta morala, deci dupa cum omul are caracter istoric adica apare si se formeaza pe parcursul istoriei la fel este si morala ceea ce inseamna ca ea n a e!istat tottimpul si n a fost totimpul una si aceeasi. Ea se dezvolta de la epoca la epoca. In epoca primitiva morala in genere nu e!ista, mai mult ca atit cercetarile savantilor din ultimul timp tind sa demonstreze ca morala ca fenomen spiritulal, intim, cultural apare abia incepind cu sec " in #$. Istoriceste primile premize de formare, de aparitie a constiintei morale a fost aparitia normele interdictiilor numite %abu iar din seria acestui sistem de tabuuri importanta primordiala ii apartine talionului, prima e!presie a gindirii juridice, prima forma de e!punere a dreptatii care are formula &dinte pt dinte, singe pt singe& E!ista norme juridice, religioase si moravuri care regleaza relatiile dintre oameni insa avind acelasi scop, mecanizmul lor de influentare asupra omului difera de la o sfera la alta si anume si religia si dreptul si morala se bazeaza pe norme de tipul sa nu furi, dar estenta lor este diferita si anume legea sau norma religioasa interzice astfel de actiuni in primul rind in numele lui Dzeu si omul trebuie sa nu comita astfel de fapte in primul rind din frica de a nu fi pedepsit de Dzeu. 'rica trebuie sa domine. In jurisprudenta normele juridice sunt straine in linii mari omului fiind ca ele ii sunt impuse lui din e!terior si legile juridice reprezinta vointa sau a unor persoane de stat sau a unor institutii, organe de stat care inainteaza anumite cerinte pentru toti cetatenii, indiferent de faptul daca aceste cerinte corespund interesului si constiintei omului sau nu si numai normele morale reies din constientizarea de catre fiecare om a propriilor sale actiuni numai in morala omul liber din propria vointa accepta sau savirseste actiuni pentru care el in cele din urma poate fi apreciat si din e!terior si din interiorul propriei sale constiinte caci pentru respectarea legii juridice individul nicidecum nu este atentionat pe cind in morala oricare actiune si pozitiva a omului poate fi evaluata de catre mediul inconjurator si se poate rasfringe asupra subiectului dat

Iniial, n istorie i n viaa omului, domeniul moral se suprapune n mare parte peste cel religios. Categoriile fundamentale din domeniul moral sunt binele i rul. n unele religii, aceste extreme sunt identifi cate prin sistemul dual al transcendentului exist grupul divinitilor care asigur binele, ordinea, viaa, sntatea i a celor rele, care stric ordinea, aduc boli, moarte, ndeamn la sacrilegii. !mul poate alege ntre bine i ru, s fac parte din grupul lui !rmu"d sau #$riman %n ma"deism& s duc o via de sf'nt ori s i(o nc$ine diavolului pentru anumite avanta)e %avere, via lung, iubire&. *reptul alegerii este, ns, condiionat de consecine. Cei buni se vor m'ntui i vor fi fericii dup moarte, cei care aleg rul se vor c$inui, nu vor obine m'ntuirea, nu vor nvia pentru a tri apoi venic n lumin, n bucurie, ci vor nvia pentru a tri n ntunericul venic, i n durere i suferin dup dorul de *umne"eu. !amenii sunt constr'ni, ns, de factori obiectivi care nu depind de libera lor voin. #lbert +a,et scria n -./0 Cine s(ar ncumeta s bat un pom pentru c rodete fructe rele, este aa cum 1erxes a ordonat s bat valurile mrii pentru c i(a distrus fl ota. Corelaia i distincia dintre bine i ru este la alegerea fi ecruia i n moral, i n religie. 2atan a fost creat ca un nger bun, dup r"vrtire a devenit ru. 3ul i binele se raportea" n profan la criterii care nu sunt nici eterne, nici uniforme. Ce este bun pentru unii, este ru pentru alii. 2tructurile sociale medievale erau bune pentru acel timp, meninerea lor n societile moderne i democratice st'n)enete funcionarea normal a societii, c$iar i a comunitilor din luntricul +isericii, repre"ent'nd ceva ru. 3eligiile i credinele au n general un caracter morali"ator, promovea" binele sacrul creia te rogi i te consacri este bun, drept i plin de iubire4 la care se adaug dimensiunea morali"atoare este atotputernic, va nfr'nge pe cel ru, nltur pcatele, le vede i le tie pe toate. n religiile morali"atoare, binele i rul nu sunt fore ec$ivalente4 binele este mai puternic dec't rul, sugestia fi ind ca omul s se alture celui care va fi victorios, binele, lui *umne"eu i nu lui 2atan. 3eligia s(a desprins ca domeniu de preocupri naintea )uridicului i c$iar a politicului. 5a a suplinit n primele comuniti rolul acestor domenii nc nenscute. 2istemele religioase au promovat norme de coexisten social. 6rincipiul exogamiei, aplicarea talionului, modalitile de convieuire i colaborarea cu ceilali, au fost promovate de religie. 2unt puine principiile care au rmas numai n domeniul religios umilina, smerenia, srcia etc.. Interferena moralei cu religia depinde i de sensul moralei sau religiei. 7orala religioas %teonom& se refer la criterii religioase +iblie, Iisus, viaa 2fi nilor. n morala religioas se accentuea" motivaia i, mai puin, fapta. 2pre exemplu este credincios i respect morala religioas i cel care druiete o p'ine, i cel care druiete "ece p'ini4 dac o face pe ba"a principiului iubete(l pe aproapele tu. 8aicul diferenia" faptele dup mpre)urimi i criterii concrete. 2pre exemplu a lua de la cineva ceva poate fi socotit furt, dar i o expropriere ntr(un scop benefi c colectiv, comunitar, social sau un act de )ustiie. 3eligia condamn minciuna, dar n profan minciuna este apreciat variat poi mini din ignoran %nu tii c adevrul este altul&, mini intenionat, din interes, nu(i spui adevrul cuiva pentru c momentul este nepotrivit. 3eligia are un ideal i un sistem propriu de valori. Idealul religios este salvarea, m'ntuirea. ntre omul concret, pctos, i m'ntuire se afl sistemul valorilor propus de religie puritate, credin, iubire. *umne"eu a oferit !mului posibilitatea alegerii ntre aceste 9alori. 9alorile religioase sunt exprimate n 2f'nta 2criptur poruncile pentru #dam i 5va, poruncile pentru :oe, pentru 7oise. n :oul ;estament