Mesopotamia Antică

Spaţiul geografic

Cum influenţează spaţiul geografic

apariţia civilizaţiei în Mesopotamia?
Popoare și civilizaţii

Principalele
civilizaţii – de
la orașul-stat
la primul
imperiu
Spaţiul geografic
◼ Este termenul folosit de istoricul Arian în lucrarea Anabasis, spre sfârșit secolului II
î.Hr. pentru a desemna teritoriul dintre Tigru și Eufrat. Numele este târziu, teritoriul
neavând până în acel moment un nume care să definească asmablul de teritorii
organizate în așa numitele „orașe stat”.
◼ Așa cum Herodot afirmă despre Egipt că este darul Nilului, la fel putem afirma și
despre acest teritoriu că reprezintă un dar al acestor două fluvii. Zona rămâne însă
deșertică, civilizaţia sumeriană fiind preponderent un prosus al Eufratului. Aflat pe
teritoriul de astazi al Irakului, clima este subtropicală, astfel că agricultura depinde
exclusiv de sistemul de irigaţii și nu de revarsările sezoniere ale fluviilor, care aveau
loc între aprilie-iunie, prea tarziu pentru o recoltă de vară, prea devreme pentru una
de iarna. Astfel coagularea formaţiunilor de organizare statală în Mesopotamia se
va realiza în jurului dezvoltării unui complex sistem de iragiiaţii, canale, diguri,
baraje.
◼ Comunicarea între orașe se face prin intermediul fluviilor, comerţul și transportul
realizânu-se prin utilizarea canalelor.
◼ În afara Mesopotamiei exista două rute principale care vor face legătura cu Syria,
porturile feniciene, Palestina si Egiptul. Așadar comunică și cu alte spaţii culturale
din zonă.
Popoarele Mesopotamiei
◼ Protagoniștii istoriei mesopotamiene sunt: sumerienii, akadienii,
babilonienii și asirienii.
◼ Sumerienii
◼ Nu este cunoscută originea sumerienilor și nici nu s-a stabilit cine au fost
predecesorii acestora. Unii cercetători ( ex: Oppenheim) sunt de părere că
sumerienii sunt vechii locuitori ai unei regiuni muntoase de unde au
coborât pe cursul Eufratului ajungând în sudul teritoriului, unde au
preluat de la autohtoni un un sistem de scriere deja existent.
◼ Pe baza elementelor oferite de mitologie se caută o legătură între regele
semi-legendar Gilgames și Dilmun, ultima fiind ţara în care suveranul din
Uruk ar fi gasit istrumentul nemuririi, adică iarba dadătoare de viaţă
veșnică. După investigaţiile întreprinse de unii arheologi danezi, centrul
ar fi insula Bahrein, fapt plauzibil dacă am ţine cont de menţinuea
textelor mitologice potrivit cărora ţara sfântă a sumerienilor s-au fi situat
la S-E de teritoriul lor. Cel mai probabil sunt o populaţie indo-europeană
Popoarele semite
◼ Sumerienii nu erau, se pare singurii locuitori ai zonei, popoare semite /
semiţii, fiind și ei deopotrivă locuitori ai Mesopotamiei. Există trei ipoteze
privitoare la originea acestora:
◼ Civilizaţia semitică s-ar fi născut în Mesopotamia
– argumentul: legenda biblică a lui Abraham care pleacă din Ur pentru a
ajunge la locurile sfinte, teorie susţinută și de lingviștii acești considerând
că semiţii neavând un termen comun pentru cuvantul de munte, așa cum
au pentru cel de fluviu, ei trebuie să fi venit dintr-o zonă aluvială.
◼ Akadienii – erau stabiliţi erau stabiliţi în partile nordice și mijlocii ale
Mesopotamiei, înainte de venirea sumerienilor, de unde au început să se
raspândească în zona de sud. O urmare a fost impunerea limbei
akkadiene faţă de limba sumeriană. Tot acum vechea idee politică a
orașului stat este inlocuită de ideea regalităţii și de aceea a unui stat
centralizat. Există o perioadă de dualism cultural sumero-akkadian, după
care sumeriana dispare.
◼ Akkadiana este împărţită în două dialecte: babiloniana și assiriana.
Aplicaţii
◼ „Popopoarele care dau viaţă istoriei și civilizaţiei mesopotamiene sunt în esenţă două:
sumerienii și semiţii. Originea celor dintâi este nesigură (...). Semiţii în schimb, vin din
deșertul arab și penetraţia lor este aproape continuă, de la începuturile istoriei până la
sfârșitul civilizaţiei mesopotamiene; pătrunzând în regiuni de cultură sedentară, ei se
amestecă cu celelalte populaţii, asimilează cultura superioară a acestora și dau naștere unei
sinteze în care deseori este zadarnic și superficial să cauţi să-i separi componentele. (...)
Sunt organizaţi în orașe stat conduse de principii locali, care la rândul lor se consideră
reprezentaţii adevăraţilor suverani, zeii protectori ai orașelor. Sumerienii întreprind
canalizarea ţinutului și cultivarea solului în mod raţional (...) și aduc bunăstarea. Devin
giranţii hotărârilor zeilor, iar oamenii supuși voinţei lor, înalţă temple și statui, aduc sacrificii.
Un ideal de pace rânduită pe bază de muncă și credinţă strălucește în faţa ochilor
populaţiilor sumeriene, și poate de aceea cetăţile nu practică o politică de forţă, ele trăind în
cadrul unui bun echilibru. ”
(Sabatino Moscati, Vechile civilizaţii semite, Meridian, 1995.)
◼ 1.Identificaţi cele două populaţii ale Mespotamiei.
◼ 2.Menţionaţi, pe baza textului procesul de formare a culturii din zona Mesopotamiei.
◼ 3.Identificaţi o formă de organizare politică.
Politica – Orașele- stat
◼ Iniţial forma de organizare era reprezentată de o adunare a membrilor
comunităţii care rezolva problemele. Acesteia îi urmează concentrarea
puterii în mâinile unui principe. Sumerienii îl numesc: En, Ensi sau Lugal .
El este reprezentant al zeulului protector al orașului stat pe care îl
conduce, acesta din urmă fiind adevăratul suveran. Sarcina regelui
pământean este de a-i interpreta voinţa – onorează prin ridicarea
templelor, escavarea canalelor, cristalizându-se un ideal de pace dirijată
prin muncă și credinţă.
◼ Orașele stat cele mai importante (2800-2360 î.Hr.) : în partea Meridională
– Ur, Uruk, Kiș, Lagaș și Umma - și-au disputat întâietatea. Inscripţiile
aduc în prim plan conflictele dintre orasele state – de pildă regele din
Umma, Lugalzaggizi atacă orașul vecin.
◼
◼ 2130 î.Hr. Perioada de prosperitate a Summerului – în Lagaș domnește
unul dintre cei mai mari suverani – Gudea din Lagaș, rege pașnic care va
construi temple.
Orașul-stat Ur
Faza semită-Imperiul din Akkad

◼ 2460 î.Hr. – semiţii cuceresc puterea prin Sargon

(2334-2279 î.Hr) care în urma unor campanii de
cucerire construiește „monarhia pământului
cunoscut” sau regatul „celor 4 părţi ale lumii”.
Sargon cel mare este întemeietorul dinastiei din
Akkad, devine personaj legendar – legenda
similara celei a lui Moise, el fiind trimisul zeilor.
Dinastia întemeiată de el domină două secole. Se
vor distinge mari orașe stat Mari, Asiria, Babilon.
Aplicaţii
◼ „Sargon, rege din Akkad, reprezentant al lui Ishtar, rege din
Kiș, (...) a subjugat Uruk și i-a distrus zidurile, în batălia cu
locuitorii din Uruk a ieșit biruitor; pe Lugalzaggisi, regele
din Uruk, l-a prins în bătălie, l-a pus înn butuci înaintea
porţii lui Enlil. (... sunt descrise în continuare următoarele
orașe-stat cucerite – Akkad, E-Nimar, Lagaș, Umma). Lui
Sargon regele regiunii, zeul Enlil nu i-a hărăzit rival de la
Marea de miazănoapte până la Marea de miazăzi i-a
îngăduit să-și întindă stăpânirea.”
◼ Descrieţi, pe baza textului, politica lui Sargon.
◼ Argumentaţi pe marginea textului, rolul invocării zeilor în
descrierea cuceririlor întreprinse de conducători.
Stindardul din Ur

Descrieţi detaliile din imagine

Ce credeţi că reprezintă?
 Descrieţi civilizaţia Mesopotamiei, pornind de la imaginile
date.
Stindardul din Ur
Faza babiloniană – Hammurabi

◼ 1700 î.Hr. Bbilonul înflorește sub Hammurabi – el

reconstruiește vechiul mare Imperiu al lui Sargon
și îl întărește elaborând o administraţie
întemeiată pe temeiul dreptăţii.
◼ Se vor afirma tot mai mult noi popoare – hittiţii,
uriţii, casiţii – care coboară din Anatolia, Iran –
aduc noi mijloace de război: calul și carul de luptă
◼ Statul din Nord – Asiria – devine mult mai
puternic decât restul, sub Tiglatpalassar începând
o nouă expansiune.
Hammurabi in fata lui Samash,zeul
soarelui si al justitiei
Babilonul

Reconstruirea virtuală a Babilonului

Epopeea lui Ghilgamesh

„Clădim noi oare case

pentru vecie?
Încheiem noi pacturi pe
veșnicie?
Își împart oare
fraţii moștenirea pe o
veșnicie? Durează veșnic
ura pe pământ?/ Crește și
duce cu sine apa o
veșnicie?/
Ce mult se aseamănă cel
ce doarme cu altul mort/
Nu formează amandoi
imaginea morţii?
Că a fost o slugă sau un
domn cine să spună,/ Când
au ajuns la capătul
destinului lor? ”
Cultură și societate

◼ Religia politeistă este expresia cea mai vie a sintezei culturale

dintre sumerieni și semiţi. În Pantheonul babilonian și asirian
reapar maii zei cosmici ai sumerienilor : cerul, văzduhul,
pământul, păstrând numele sumeriene: Anu, Enlil, Ea (Enki).
◼ O credinţă care merge în paralel cu aceea în zei, este cea în
demoni, intervenţia demonilor în viaţa umană fiind adesea
concepută ca un derivat al păcatului comis de om.
◼ O știinţă pe care babilonienii au promovat-o în întrreaga lume:
astronomia. Ei aveau credinţa că poziţia aștrilor în momentul
nașterii, mișcările lor, întâlnirile lor, gradaţiile lor de culoare sunt
indicatoare ale sorţii. De aceea erau supuse unei atente
observaţii, în turnurile templelor funcţionând adevărate
observatoare. Știinţa nu era dezvoltată în sine, astfel de cercetari
astronomice, matematice aveau intenţie religioasă, divinatorie,
astronomia îmbinându-se cu astrologia.
Zeii

Anu – zeul suprem al

cerului
Fii săi – Enki – zeul
pământului și al
apelor și Enlil – zeul
aerului . Ei vor deveni
rivali

În imagine Anu este

reprezentat deasupra
pomului vieţii, al
cunoașterii și puterii.
Innana/Ishtar

Este
zeiţa asiro-babilonian
ă a dragostei,
războiului și
fertilităţii, regina
cerurilor, era o zeiţă
blândă și puternică,
milostivă în faţa
durerii, care desfăcea
de efectele vrăjilor,
vindeca boli, aducea
iertarea de vină și
păcate, fiind a treia în
trinitatea celebră: Sin
(Luna, Shamash
(Soarele), Iștar