SONDAJ DE O P I N I E
divid şi colectivitate, d a r fiecare individ işi
asumă o serie de obligaţii sociale de care,
ajuns in deplinătatea facultăţilor sale, trebuie
să se achite. Prin urmare, este firesc să i se
ceară individu l u i să-şi plătească "datoriile"
faţă de colectivitate. Fără indeplinirea siste­
m u l u i d e o b l i g aţ i i a l e m e m b r i l o r s ă i ,
societatea n u a r mai putea exista. Limite: pro­
clamă armonia socială in toate tipurile de
societate; societatea "creditoare" şi individul
"debitor" implică existenţa unui contract "ta­
cit", acesta fiind in fond o ficţiune; societatea
este abordată dintr-o perspectivă individua­
listă. V. corpora tism, societate. I.F.
SOLIDAR ITATE comun itate de intere­
s e , i d e i , c r e d i n ţ e , s e n t i m e n t e , opin i i ,
generatoare ale unui mod unitar d e acţiune.
Sociologul francez E. D urkheim utilizează in
c a rt e a s a D e la dMsion du travail social
(1 893) conceptele de s. mecanică şi s. orga­
nică pentru a surprinde deosebirile esenţiale
dintre societăţile arhaice şi cele moderne. S.
mecanică se c a racterizează prin faptul că
membrii com u ni t ăţii se aseamănă intre e i ,
trăiesc sentimente similare, aderă l a aceleaşi
valori şi credinţe, au voinţe conve rgent e .
Există o conformitate a cunoştinţelor indivi­
d u a l e l a l i p u l de c o n ş t i i n ţ ă c o l e c t i v ă ,
dife renţierile fiind estompate. S . mecanică
este analoagă cu organizarea corpurilor anor­
ganice. Ea se întîlneşte in clanuri. triburi şi in
general în orice societate simplă. S. organică
este produsul diviziunii sociale a muncii şi ca·
racterizează societăţile "evoluate". Unitatea
coerentă a colectivităţii rezultă sau se ex·
primă prin dilerenţiere socială. Indivizii nu mai
sint asemănători ci diferiţi, iar consensul,
coerenţa socială sint asigurate prin diviziunea
socială a muncii. Durkheim relevă laplul că in­
dividu alitatea intregului creste o dată cu cea
a părţilor, societatea devine mai capabilă să
se armonizeze cu ensamblul, in timp ce fie­
care component are propriile sale mişcări. În
586
cadrul ei, fiecare are propria sa personalitate,
sfera conştiinţei colective restringindu-se in
favoarea celei individuale. D u rkheim denu­
meşte organică acea s. care este întemeiată
pe diferenţierea indivizilor, prin analogie cu
organele fiinţelor vii, care exercită fiecare o
funcţie proprie, neasemănătoare între e l e ,
toate fiind in aceeaşi măsură indispensabile
vieţii. V. coeziune, solidarism. I.F.
SONDAJ DE OPINIE ( f r . s o n ct a g e
d'opinion), metodă de cunoaştere a opiniei
p u blice p e baza chestionaru l u i şi a eşan­
tionării. Termenul d e 5.0. este e c h ivalent
celui de Public Opinion Poiis (engl.) şi a celui
de "Demoskopie" (germană). Utilizarea altor
termeni (gr. doxometrie, psephologie) pentru
a desemna măsurarea opiniei publice n u s-a
impus. Chiar dacă 5.0. au apărut şi s-au per­
fecţionat d i n punct de vedere t e h nic p u n
u t i l i zarea l o r p e n t r u a c u n o a ş t e o p i n i i l e
alegătorilor, ş i p e această bază, pentru a pro­
gnoza comportamentul electoral, aceasta n u
inseamnă că domeniul de aplicare al 5 . 0 . se
restringe la sludiul preelectoral. Mai mult chi­
ar - aşa cum remarca sociologul englez C.A.
Moser (Survey Methods in Social Investiga­
tion. 1 958) nu este un lucru extraordinar să
-
prevezi cu aproximaţie ceea ce intr-un inter­
val scurt de timp poţi afla cu exactitate. Din
acest punct de vedere, aplicarea s.o. pentru
studierea comportamentului economic, cultu­
ral, politic - participativ este fără îndoială mai
f ructuoasă. Sondajele preelectorale dau însă
posibilitatea evaluării preciziei c u care s-au
măsurat opiniile. Primele s.o. organizate sînt
legate de numele lui George Gallup, care, în
1 928, susţine teza de doctorat in psihologie
cu titlul: "0 metodă obiectivă pentru determi·
narea interesului cititorilor fa lă de textele unui
ziar. ' Ideile suslinute in această teză (nece·
sitatea cheslion ării d i recte a p u blic u l u i şi
posibilitatea studierii pe grupuri reprezenta­
tive) este pusă in practică cu ocazia <ll egerilor