S ECUR I TATE SOCIALĂ
se compară cu ceilalţi in raport nu cu valorile
seculare ci cu statutul lor religios mai ridicat.
S. se dezvollă indeosebi in perioadele d e
schimbări sociale rapide i n care sentimentele
de frustrare sint mai frecvente. Au fost reper­
toriate peste 350 de S., de o mare diversitate,
ceea ce face loarte dificilă clasificarea lor. •
in mod obişnuit, se disting citeva "familii de
s." : a. anabaptiste (Biserica Fraţilor, Biserica
Fraţilor Uniţi după Evanghelie, Fraţii Hulterie·
n i ) ; b. mişcările de deşteptare (Ad un area
Fraţilor, darbiştii, biserica apostolică, Societa·
tea prietenilor sau quakerii, Armata Salvării,
M işcarea PenticostaIă); c. milenariste ( a d ­
ventişti de z i u a a şaptea, Martorii lui Jehova,
Prietenii Omului); d. mormonii; e. vindecătorii
(scientiştii şi antoniştii). V. biserică, culle, de­
nominari, reJigie. I.Mih.
SECULARIZAR E proces caracteristic
în special epocii modeme, care constă în ten­
dinţa de diminuare a rolului religiei in viaţa
socială. Sub raport instituţional. datorită s. re­
ligia tinde s ă n u mai constit u i e o instituţie
dominantă in societatea modernă, dat fiind că
ea îşi pierde influenţa asupra politicii ş; admi­
nistraţiei statelor, ca şi asupra altor instituţii
sociale. Dintre acestea, cele mai importante
sint cele ale controlului social, biserica mo­
dernă pierzîn d dreptul de a·şi organiza tribu­
nale, inchisori, efective m ilitare etc. S. este
exprimată şi de scăderea rolului religiei în so­
cializarea indivizilor prin pierderea controlului
asupra educaţiei formale. Un alt factor al s.
este scăderea numărului de membrii ai bise­
ricilor şi creşterea numărului de atei. Ateismu l
a cîştigat leren deoarece, î n plan ideatic, con­
cepţiile , teoriile şi ide ile religioase tind, sau
par să tindă , în epoca modernă, să fie înlo­
c u it e d e c e l e şti i n ţ i f ice. Afirmarea i n d ivi­
dualismului, a valorilor liberale, subordonarea
normelor sociale celor economice ca şi presi­
unea societăţii moderne penlru conlrolarea şi
organizarea timpului liber al indivizilor, cons-
527
tituie citeva din elementele care stau la ,baza ,
s, Acest fenomen este mult mai complex şi n u '
trebuie in!eles ca un simplu atribut al modern·
izăril. Pe d e o part e , p r e s i u n i ale statul u i
p e n t r u laiciz area u n o r instituţii sociale a u
existat şi i n evul mediu, concretizate i n luptele
dintre "puterea temporală" şi cea "spirituală",
iar pe de altă parte, religia joacă un rol impor­
. tant şi în societatea contemporană. Asistăm
astfel la apariţia unor noi mişcări şi organizaţii
religioase, la creşterea numărului de membrii
ai unor biserici, dar şi la implicarea tot mai ac­
c e nt u ată a r e l i g i ei in m iş c ă r i l e sociale şi
naţionale din prezent. Exemplele mişcărilor
sociale din Estul Europei, in special Polonia,
Lituania, Letonia, Estonia, războiul civil din
fosta Iugoslavie, ca şi al conflictelor din Orien­
tul Apropiat, sini concludente i n acest sens.
V. religie, sacru/profan. 11..8_
SECURITATE SO CIALĂ sistem de
legi, instituţii şi activităţi destinate asistării
persoanelor afectate de anumite r i sc u ri la
care este expusă, in principiu , întreaga popu­
laţie (şomaj, sărăcie, accidente de m u ncă,
boli profesionale sau de �!i3 :;[;Ura, invalidi·
tate, maternitate, văduvj-; , b�1ţrfneţe etc.) şi
prin care se a:ocă resurse ln aceste SGopw·i
cu titlu de drepturi prevăzute de lege şi nu ca
aj utor filar,tropic. I storic primele măsuri de
protecţie socială (a mun citorilor i n special) au
fost de ti p restrictiv: l imitarea muncii femeilor
şi a copiilor, reducerea timpului de lucru ş.a.
Cele dintii măsuri pOZitive s·au datorat iniPa ·
tivei privat e , f i e s u b f o r m a u n o r ajutoa re
naturale (societăţi de prevedere ale muncito­
rilor), fie sub o formă paternalistă in cazul
unor intreprinderi mari şi prospere care au
alocat resurse pentru ajutorare a propriilor sa·
lariaţi. in prima jumătate a secolului nostru, şi
în mod deosebit după cel de-al doilea război
mondial, se constată: a. o sistematizare doc­
t r i n ară m a i p r o n u n ţ a t ă in d o m e n i u l s.s.
(principii, teorii, obiective); b. instituirea unei