DEZVOLTAREA

RELIGIOAS N
ADOLESCEN
Geoffrey
L.Ream, Ritch C. Savin
Williams
 Definiiile tradiionale ale religiei sunt nepotrivite pentru a
descrie religia modern ca i instituionalizare a ideilor despre sacru i profan
ale societii, n special a tinerilor.
 Organizaiile religioase mbrac diverse forme , de la biserici la secte i
culte (Strak i Bainbridge-1985,1987).
Zona sectar- reprezentat de grupuri mai noi, cu cereri considerabile de la
membrii ei, n ceea ce privete timpul, energia i regulile de comportament, ofer
compensaii importante prin recompense ce nu pot fi obinute n viaa
pmnteasc, cum ar fi o nebtut credin n viaa de apoi i n veacul
veacurilor.De obicei, valorile sunt n contradicie cu valorile normale ale
societii i n consecin atrag membrii care se consider outsideri ai lumii
moderne.
 Bisericile ( spre deosebire de secte i culte) se aliniaz
valorilor generale ale societii:

- existena lor beneficiaz de binecuvntarea pturii privilegiate;

- ofer puine compensaii membrilor ei;

- cere puin cnd vine vorba de timp, energie sau aderen la o dogm
strict;

- cnd nu reuesc s rsplteasc nevoile membrilor lor, care caut

compensaii mai puternice, cultele i sectele care pot deservi aceste
nevoi acumuleaz o cot de pia( Stark i Bainbridge,
1985,1987,1996).
 Grupuri evanghelice noi se dezvolt cu viteza cu care
grupurile religioase mai vechi, stabile, se afl n declin i astfel
prezena general la serviciile religioase n SUA a rmas
relativ constant(Gallup si Lindsay, 1999).
Pentru a nelege viaa religioas a tinerilor este
important ceea ce se poate oferi, de aceea America
contemporan ete saturat de grupuri religioase de toate
tipurile, nct tinerii pot gsi orice doresc din spectrul
biseric- sect- cult.
 RELIGIA I
ADOLESCENA
Adolescena (G. Stanley Hall, 1904) este chiar vrsta convertirii.
Hall definea n mod global convertirea ca fiind punctul culminant al
schimbrilor biologice, psihologice, cognitive i sociale ale adolescenei
de la ei nii ctre relaiile cu ceilali.
Erikson sugera c principala sarcin a adolescenei este dezvoltarea
identitii , iar consolidarea identitii este apariia nelegerii sinelui
ntr-un context social.
Hall (1904) i Strommen (1979), consider c adolecenii vor s tie cine
sunt nu doar n raport cu ceilali oameni, ci i n contextul mai mare al
vieii i al raiunii de a tri.
Religia este un mediu natural pentru a explora astfel de ntrebri, n
special intr-un mediu saturat de religie, aa cum este SUA. De asemenea,
este un remediu natural pentru experimentarea lipsei de semnificaie i
instabiliti pentru tinerii cu probleme( Garbarino, 1999).
 ATAAMENTUL PARENTAL I
SOCIALIZAREA RELIGIOAS

Religiozitatea tnrului ataat in mod puternic corespunde n general cu religiozitatea

prinilor si, dac au i o relaie bun, n caz contrar religiozitatea tnrului are tendina de a fi
diferit de cea a prinilor si, alii se converstesc pentru a cuta ataamente bazate pe religie care
lipsesc in sistemele lor familiale.
 Genul- important n eficacitatea socializrii
parentale religioase, de obicei mamele sunt pstrtoare a
credinei si a cminului, femeile sunt mai religioase dect
brbaii, fetele ca bieii i mamele au un impct mai mare
dect taii asupra socializrii religioase (Nelsen 1980).
 CONVERTIREA
Motive de convertire:
a) Deoarece acele grupuri le ofera o noua perspectiva asupra vietii
care le permite sa gestioneze mai eficient orice fel de probleme pe
care le au sau chiar sa scape de ele,
b) Grupul le ofera prieteni noi si sentimentul de apartenenta la o
retea sociala,
c) Ca urmare a unor socializari religioase anterioare cu scopul de a
gasi solutii religioase sau spirituale la diverse probleme,
Cultele si sectele extremiste recruteaza tineri la fel de agresiv
ca si alte organizatii religioase. Tinerii cu tendinte catre
religiozitate oculte au nevoi emotionale- spirituale profunde
ce nu pot fi asigurate de familie , biserica frecventata. Aceste
tranzitii din viata si schimbari de contact social ii
transforma in tinte pentru o interarctiune social intensa si
pentru ideile simplificatoare oferite de culte si sectele
extremiste (Hunter 1998). Din perceptia unui grup drept cult
tine de ochii privitorului (unii crestini considera Martorii lui
Iehova, Biserica internationala a lui Hristos si Biserica
sfintilor din ziua judecatii de apoi drept culte), unele fiind
periculoase din punct de vedere psihologic si fizic, lucru
foarte important pentru parinti, deoarece acel copil este
vulnerabil la culte si se poste necesita interventia unor
persoane adulte, altele decat parintii.
 APOSTAZIA

In timp ce convertirea reprezinta o

scapare dintr-o situatie familiala dificila,
apostazia le ofera o posibilitate de separare a
tinerilor care vor sa se distanteze de familiile
lor , rupandu-se de familiile acestora
(Greeley, 1978). Exemplu, un copil crescut
de o familie evreiasca si acesta devine, ca
adolescent, nemultumit de sistemul familiei
sale si de religia acesteia, elementele care vor
indica daca se va afilia sau nu unei
congregatii se afla in afara sistemului
famiial. Au predispozitie de a deveni apostati
acei tineri care nu sunt nemultumiti doar de
sistemul lor familial si de religia acesteia ,
dar care nu au acces la relatii cu alti adulti
importanti, altii decat parintii, din
organizatia religioasa respectiva.
Relatiile familiale satisfacatoare
adopta o religiozitate sporadica numai cand
trebuie si credintele de tip pentru ca asa
trebuie ale parintilor lor.
 CONCLUZII

Mesajul esential este acela ca tinerii nu sunt niste receptori pasivi ai

socializarii religoase, ci ei selectioneaza dintr-o diversitate de variante religioase si
de pe o piata libera ( Sherkat, 1991).
Organizatiile religioase ca si cele culturale se sustin prin recrutarea si mentinerea
tinerilor, ofera bunurile religioase dorite, de exemplu: necesitatea unui scop si al unui
inteles al vietii, norme si reguli de comportament si un sistem de credinte care ii ajuta
pe indivizi sa gasesca un sens in situatiile complicate ale vietii, cum ar fi tragedia si
moartea( Stark si Bainbridge, 1987).
In functie de necesitatile unui tanar, modelul sau de atasament religios va tinde sa
corespunda elementelor care au dat roade in cadrul sistemului familial sau va
compensa cu ce nu a mers bine.
O religie puternica nu cauta decat acele persoane care au mare nevoie de ajutor si
simt ca le va fi oferit de catre acea religie ( Streib, 1999);
Influenta religiei in viata tinerilor este rareori negative, cu exceptia cazurilor cand
tinerii se alatura unui cult legat de ziua judecatii de apoi, similar, cele mai eficiente
metode de a include religia in viata tinerilor este aceea de a permite diversitatea si
individualitatea exprimarilor religioase in cadrul generatiei actuale.
Adultii care vor sa inteleaga mai bine viata religioasa a
adolescentilor trebuie mai intai sa stie ca relatiile tinerilor cu
divinitatea sunt proprii si la fel de individuale cum sunt si
tinerii.