Sistemul de asistenţă socială

şi spiritualitatea
Dr. Remus RUNCAN
 Bibliografie (lb. română)
Notă: lucrările cu steluţă (*) sunt disponibile la biblioteca Centrului Areopagus
(www.areopagus.ro)

*Bocancea, Cristian (2003), „Dimensiunea contextuală a asistenţei

sociale”, în George Neamţu (coord.), Tratat de asistenţă socială,
Iaşi: Polirom, pag. 111-168
*Delumeau, Jean, Religiile lumii,
*Eliade, Mircea; Culianu, Ioan P., Dictionar al religiilor
*Gavriluţă, Nicu (2003), „Comunitate şi practică socială”, în George
Neamţu (coord.), Tratat de asistenţă socială, Iaşi: Polirom, pag.
547-562.
*Mănăstireanu, Dănuţ (2009), Oameni ai credinţei – oameni ai
dreptăţii, Iaşi: Adoramus.
*Neagoe, Alexandru (2011a), “Practica de specialitate a studenţilor la
asistenţă socială în cadrul unor instituţii cu orientare religioasă”,
Revista de asistenţă socială, anul X, nr. 4, pag. 1-8
 Bibliografie (lb. engleză)
 Becvar, D.S. (199s8) The family, spirituality, and social work, New York: Haworth Press
 *Bullis, R.K. (1998) Spirituality in social work practice, Washington, DC: Taylor and
Friends
 *Coates, J., Graham, J., Swartzentruber, B. And Ouelette, B. (2007) Spirituality and
social work: Selected Canadian readings, Toronto: Canadian Scholars Press
 *Crompton, M. (1998), Children, spirituality, religon and social work, Aldershot:
Ashgate.
 *Furness, Sheila şi Gilligan, Philip (2010) Religion, belief and social work: Making a
difference, Bristol (UK): Policy Press.
 Horwath, J., Lees, J., Sidebotham, P., Higgins, J., şi Imitaz, A. (2008a), Religion, beliefs
and parenting practices. Findings informing change, York: Joseph Rowntree
Foundation.
 Horwath, J., Lees, J., Sidebotham, P., Higgins, J., şi Imitaz, A. (2008b), Religion, beliefs
and parenting practices: A descriptive study, York: Joseph Rowntree
Foundation.*Hugen, Beryl (ed.) (1998), Christianity and social work: Readings on the
integration of Christian Faith and Social Work Practice, Botsford: North American
Association of Christians in Social Work.
 *Keith-Lucas, Alan (1985), So you want to be a social worker: A primer for the
Christian student, St. Davids (PA, USA): The North American Association of Christians
in Social Work.
Structura cursului
I. Repere şi tendinţe internaţionale privitoare la relaţia dintre religie,
spiritualitate şi asistenţa socială
II. Modelul „Furness/Gilligan” de evaluare a semnificaţiei religiei în
lucrul cu clienţii
III. Religia şi spiritualitatea în asistenţa socială a familiei şi copilului
IV. Religia şi spiritualitatea în asistenţa socială gerontologică David
Izabella – Isus Speranța României
V. Religia şi spiritualitatea în asistenţa socială a persoanelor cu dizabilităţi
(de învăţare) – Alina Birgean – Asociația Micile Comori
VI. Asistenţa socială în cadrul instituţiilor orientate spiritual
VII. Asistenţa socială în spaţiul religios creştin
VIII. Dileme etice ale asistentului social creştin Conf. Alexandru Neagoe
 Tema

Lucrare de 2-4 pagini

Prezentare: 6, 13, 20, 27 mai

Am trimis prin șefa de an cerințele și un material numit

Oameni ai credinței, oameni ai dreptății. În cazul în care
nu ați primit aceste materiale vă rog să îmi scrieți direct
pe remus.runcan@e-uvt.ro și vi le pot retrimite.
Sistemul de asistenţă socială
şi spiritualitatea
Dr. Remus RUNCAN

Cursul 3
III. Religia şi spiritualitatea în asistenţa
socială a familiei şi copilului

 Importanţa factorului spiritual: cercetări de

specialitate

 Studii de caz
Horwath et al. (2008a), Religion, beliefs and
parenting practices: Findings informing change
 Practicienii care oferă sprijin părinţilor şi familiilor
ar greşi să presupună că religia nu este importantă
pentru un părinte, copil sau tânăr doar pentru faptul
că aceştia nu sunt activi într-o comunitate de
credincioşi, sau să presupună că religia nu exercită o
influenţă semnificativă asupra valorilor acestora şi
asupra modului în care ei abordează viaţa de familie.
Cercetările au arătat că religia poate fi la fel de
importantă pentru aceia care doar „cred” ca şi pentru
cei care „cred şi aparţin”
Horwath et al. (2008b), Religion, beliefs and
parenting practices: A descriptive study
 ... este crucial ca, atunci când completează
inevitabilele formulare în vederea accesării
anumitor servicii, dacă persoanele afirmă că
au o credinţă religioasă, profesioniştii ar
trebui să se informeze cel puţin: „ce înseamnă
credinţa dumneavoastră pentru
dumneavoastră?”, „Cum vă influenţează ea
viaţa?” şi, în cazul membrilor familiei, „Cum
vă influenţează credinţele viaţa de familie?”
M. Crompton (1996), Children, Spirituality and
Religion
 „Copiii au dreptul la hrană spirituală şi religioasă la fel cum au
dreptul la îngrijire fizică şi cognitivă”,
 Totuşi, atitudinile faţă de religie ale asistenţilor sociali care
lucrează cu copiii şi familiile acestora variază „de la ostilitate la
devotament, de la indiferenţă la entuziasm, de la rigiditate la
universalism”
 Întrebarea care rămâne este dacă aceşti copii au şansa de a face
uz de oportunităţile oferite de religia lor sau de a explora şi
rezolva impactul negativ al folosirii greşite a religiei de către
alţii în relaţia cu ei.
 M Crompton susţine că deşi profesioniştilor li se poate
întâmpla să nu agreeze credinţele anumitor copii cu care
lucrează, ei sunt responsabili să respecte religia şi credinţele
fiecărui copil.
 Situaţia în UK
 Furness şi Gilligan: asistenţii sociali care lucrează în protecţia
copilului trebuie să ia în serios convingerile religioase ale
copilului, originea sa rasială, cât şi cadrul său cultural şi lingvistic
 Astfel, copiii de 10-14 ani, aflaţi în asistenţă maternală, vor fi întrebaţi:
 Aparţii vreunei religii?
 Dacă da, ai suficiente oportunităţi de a participa la serviciile
religioase?
 Ai suficiente oportunităţi de a practica obiceiurile specifice religiei
tale (de exemplu, sărbători, rugăciuni, îmbrăcăminte, alimentaţie)?
 Cine te-ar putea ajuta să mergi mai departe, dacă doreşti?
 J. Seden este de părere că aceste întrebări sunt insuficiente ca
bază a unei evaluări corespunzătoare şi că asistenţii sociali ar
trebui să beneficieze de o pregătire mai substanţială pentru a
aborda astfel de probleme.
Dilemele privitoare la relaţia dintre religie
şi adopţie sau asistenţa maternală
 Ponderea pe care factorul religie ar trebui să îl aibă
în selectarea unei familii adoptive pentru un copil:
riscurile de neglijare sau de exagerare a acestui
factor
 cât timp ar fi potrivit să se aştepte pentru găsirea unei
familii de aceeaşi religie?
 Convertirea copiilor adoptaţi sau aflaţi în asistenţă
maternală; existenţa unor servicii care refuză să mai
plaseze copii la o familie unde un copil a
experimentat convertirea
Studii de caz: Importanţa religiei în
rezilienţa unei cliente abuzate
 „Miriam”, musulmană, mamă a patru copii,
abuzată în adolescenţă de tatăl ei şi mai
târziu de către soţ, reuşeşte să răzbească
datorită aportului religiei ei (inclusiv prin
acceptarea căsătoriei cu un bărbat
semnificativ mai tânăr, după modelul lui
Mahomed).
Studii de caz: Importanţa solicitării de informaţii şi sfat cu
privire la practici religioase nefamiliare asistentului social

 „Paula”, fetiţă cu dizabilităţi multiple, tratată

ciudat de către familia ei (martori ai lui
Iehova), în urma unei transfuzii despre care
părinţii nu ştiuseră. Un asistent social cu
puternică orientare religioasă reuşeşte să
elucideze enigma.
Studii de caz: Nevoia de a oferi clienţilor
posibilitatea să discute pe marginea credinţelor lor
 „Maria”, o fetiţă suferind de un sindrom
complex, are nevoie de intervenţii
chirurgicale multiple, iar părinţii sunt în
dilemă cum să împace propunerile medicilor
de noi intervenţii chirurgicale şi ceea ce ei
consideră a fi „voia lui Dumnezeu” cu privire
la fiica lor.
Studii de caz: Importanţa religiei în asistenţa socială a
copiilor instituţionalizaţi sau aflaţi în asistenţă maternală
 „Salim”, un băiat care după mai mulţi ani de
asistenţă maternală la o familie de musulmani ajunge
într-o instituţie, se plânge mereu de limitările şi
discriminările de care are parte acolo. Cazul este
alocat unui asistent social musulman care este în
măsură să îl ajute să asimileze într-un mod mult mai
constructiv noul său context.
Studiu de caz (de discutat)
 Daniela, de confesiune penticostală, absolventă de teologie-
asistenţă socială, lucrează într-un centru guvernamental
pentru protecţia femeilor victime ale abuzului domestic, în
Banat. Una dintre cliente, Mariana (ea însăşi creştină, din
mediu ortodox), o întreabă de ce Dumnezeu a îngăduit ca
tatăl ei, alcoolic, să o violeze în mod repetat în perioada
preadolescenţei. Mai mult, Mariana o întreabă dacă e dispusă
să se roage cu ea ca Dumnezeu să o ajute să îşi ierte tatăl.
Daniela ar dori să facă acest lucru dar este îngrijorată că în
cazul în care Mariana ar menţiona în alte locuri acest episod,
el ar putea fi interpretat de alţi colegi ca un act de prozelitism
religios. Ce aţi sfătui-o pe Daniela?
Vă mulțumesc!