Marketingul religios

- consumul de religie -

Daca facem o asociere a marketingului religios cu marketingul social studiat de

Philip Kotler, marketingul religios reprezinta o tehnica de gestiune a schimbarilor sociale,
intelegand proiectarea, implementarea si controlul programelor ce vizeaza sporirea
acceptabilitatii unei idei sau actiuni eclesiastice de catre grupurile tinta.
Consumul de marketing religios se refera la totalitatea actelor, atitudinilor si
deciziilor enoriasilor, privind utilizare unei parti din veniturile sale pentru cumpararea de
bunuri eclesiastice de cult religios sau consumul de servicii religioase (slujbe, cununie,
casatorie,etc).
Consumul de marketing religios este influentat si de comportamentul credinciosilor.
In viziunea marketingului religios comportamentul credinciosilor reflecta conduita
acestora in cazul achizitionarii si consumului de bunuri si servicii religioase.Procesul de
informare in marketingul religios presupune cautarea de informatii si identificarea unor
surse autentice ( cunostinte, prieteni, rude, familie, preot).
Referitor la intrebarea 6 din chestionar rezulta că o consecinta fireasca este faptul ca
enoriasii acorda o incredere mai mare informatiilor provenite de la preot.
Sunt insa si cazuri destul de dese in care credinciosii tineri pun intrebari celor in varsta
, cu ,,experienta’’.Rezultatul este ca la aceasi intrebare primesc raspunsuri diferite si de
de cele mai multe ori eronate si contradictorii, astfel incat deruta si confuzia intretin o
stare de neliniste cognitiva emotional si volativa; enoriasii indreptandu-si atentia catre
preot.
Exista si credinciosi care isi aduna informatii de la rude, prieteni, familie, dar care in
final aleg o solutie personala.
Referitor la intrebarea 3 in baza de date se observa faptul ca majoritatea credinciosilor
merg la biserica numai de Craciun, de Paste si in alte zile sfinte, dar exista si multe cazuri
in care oamenii vin la Biserica pentru ca au intampinat un necaz, o boala, sau o
nemultumire si nu se pot regasi pe ei insisi.
Credinciosii nu merg la Biserica sa cumpere servicii.Perceptia lor asupra Bisericii nu
este aceea de a vedea in Biserica o firma care vinde servicii eclesiastice, ci un spatiu de
rugaciune, perimetrul sacru de intalnire si comunicare cu Dumnezeu.
Marketingul religios este la fel ca si marketingul in general.Exemplu: daca dupa
oficierea unei slujbe,- care poate accentua solicitarea sau cresterea cererii pentru diferite
forme de rugaciuni-, apare un dezacord intre nivelul dorit si cel perceput, credinciosii se
vor orienta catre alti preoti cu har.
Un alt exemplu de serviciu religios realizat de catre Biserica este cununia; cerea de
cununie a scazut deoarece majoritatea tinerilor apeleaza la o uniune consensuala.
 Consumul de religie este si strans legat de nevoia spiritualizarii, Biserica reprezentand
o sursa de informatii pentru enoriasi.
Activitatile religioase ocupa un loc aparte in cadrul serviciilor sectorului economic
care sunt de o mare diversitate si se gasesc intr-o dinamica continua, accelerate si
reprezinta modul in care sunt satisfacute acele nevoi spirituale care fac obiectul Stiintei
Religiei.
Activitatile religioase presinta numeroase particularitati legate de continutul si de toate
celelalte componente ale serviciilor in ansamblu.In esenta apartenenta activitatilor
eclesiastice la sfera serviciilor este justificata de similtitudinile referitoare la
caracteristicile specifice serviciilor.
Pentru intelegerea concreta a caracterului de serviciu atribuit activitatilor religioase
deosebit de utila este definitia data de specialistii romani ai domeniului, potrivit carora
serviciile reprezinta o utilitate, un beneficiu rezultate din desfaurarea intr-o succesiune a
unor activitati specific.
Activitatile eclesiastice apar ca fiind circumscrise sferei serviciilor.
In cadrul Bisericii sesizam o astfel de existenta si derulare a activitatilor
bisericesti.Diferentierea marketingului serviciilor religioase are la baza si caracteristicile
acestora formulate de Philip Kotler:
- Intangibilitatea
- Inseparabilitatea
- Variabilitatea
- Perisabilitatea
Referire la intrebarea 11
Tehnologia actuala ( radio, TV, internet, camera video, telefon mobil, etc)
contrabalanseaza inseparabilitatea serviciilor eclesiastice si ajuta la promovarea
acestora.Marketingul religios este realizat si prin intermediul mass-mediei.
In privinta implinirii nevoilor spirituale ale enoriasilor se apeleaza la o tehnica
similara celei de marketing, sub denumire de personalizare, care sugereaza proiectarea
serviciilor de o maniera care sa permita desfaurarea consecutiva a activitatii, incat sa
raspunda intr-un grad inalt asteptarilor credinciosilor.
Perisabilitatea serviciilor religioase elimina distributia fizica din cadrul mix-ului de
marketing si creeaza dificultati in corelarea ofertei cu cererea.
De exemplu in cazul slujbelor acestea pot fi inregsitrate pe un suport electronic si prin
acest procedeu va exista un echilibru permanent intre cerere si oferta.Serviciul religios
furnizat la TV sau pe internet poate fireceptionat intr-un moment inoportun.
Organizatiile non-profit cum a devenit si biserica in ultimul timp se afla intr-o
competitie motivate de necesitatea strangerii de fonduri si munca voluntara.In acest
context demersul de marketing religios este justificat prin promovarea produselor de cult.
In domeniul sociologiei religiei cercetarile arata care sunt legaturile intre religie si
societate si formele de actiune reciproca ce exista intre acestea.
 Religia se afla in stransa legatura cu societatea si se adreseaza tuturor credinciosilor
indiferent de varsta,sex , ocupatie, sau mediu de resedinta, dupa cum se observa si din
rezultatul intrebarilor 19 si 22.Exista o diferenta insa intre tineri si batrani, acestia din
urma frecventand mai des Biserica , in timp ce tineri se distreaza si nu trec prea des pe la
biserica decat in timpul sarbatorilor.
Interesul acordat din ce in ce mai mult implicatiilor religiei dintr-o perspectiva
sociologica a permis aprofundarea studiilor filozofice, istorice si psihologice.Cercetatorii
au inceput sa isi concentreze atentia asupra investigatiilordin planul secund in care
apareau diferite religii ale istoriei asupra implicatiilor sociale ale mesajului lor, precum si
asuprea transformarilor sociale ce au avut loc sub actiunea lor.
Ca reactie fata de exagerarile comise asupra influentelor politice, sociale si cultural ale
religiei a aparut tendinta de a adeplasa accentual si de a interpreta religia in mod
exclusive, ca un produs al fortelor si tendintelor culturale si sociale.
Astfel s-au inregistrat rezultate foarte interesante care au contribuit la largirea
campului de cunoastere a presupozitiilor economice si sociale ale gandirii si activitatii
religioase.Max Weber a contribuit cel mai mult la formarea unei sociologii a religiei.
Un studiu complet al efectelor religiei asupra vietii sociale a umanitatii si a influentei
sale asupra coeziunii grupurilor, asupra evolutiei si diferentierii atitudinilor si cadrelor
sociale si asupra dezvoltarii si declinului institutiilor sociale a furnizat rezultate de cea
mai inalta valoare.
Studii recente asupra religiei popoarelor au demonstrate ca in interiorul aceleiasi
unitati etnice sau geografice exista un grad ridicat de variabilitate.

BIBLIOGRAFIE

Relatiile Bisericii Ortodoxe cu laicii, cadru specific de utilizare a

marketingului in domeniul serviciilor eclesiastice - Valerica Olteanu, 2009
Opiniile si credintele Gustave - Le Bon , editura Stiintifica
Sociologia religiei – Joachim Wach, editura Polirom 1997