Universitatea “ 1Decembrie 1918”Alba Iulia

” Copilăria și construcția parentalității”

Asistența maternală în Romănia

Despre autor:

Daniela Cojocaru este lector universitar doctor în cadrul Departamentului de

Sociologie și Asistență Socială al Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice,
Universitatea ” Al. I. Cuza” din Iași, unde preda Sociocolgia familiei, Metodologia
cercetării sociologice și Metode calitative de cercetare a copilăriei și parentalității.
Este licențiată în sociologie și politologice și a urmat cursurile de masterat în
Management social și dezvoltare comunitară. A participat la numeroase evaluări ale
programelor sociale realizate în România de diverse organizații guvernamentale și
nonguvernamentale reprezentative în domeniul bunăstării copilului și familiei, a
publicat articole și cercetări în domeniul sociologiei familiei, epistemologiei și
metodologiei cercetării sociale.

Anul I Asistență Socială

Studenți –Rusu Iulia Patricia , Borza Ioana Daniela

 • Recenzie -

Cap.I Familia si regularizarea copilariei

Conceptul de familie a fost utilizat prima data de Stacey, pentru a semnala caracterul
divers al aranjamentelor de gen si de rudenie contemporane in urmatorul context: “Familia
postmoderna nu este un nou model de viata familiala, nu este urmatoarea etapa in progresia
ordonata a istoriei familiale, ci etapa in care credinta intr-o progresie logica a stadiilor dispare”.

Sfera fenomenelor familiale este delimitata de catre Beutler, de alte domenii ale experientei
umane, prin cateva caracteristici distinctive:
• natura generationala si permanenta relatiilor familiale;
• implicarea individului in relatiile familiale ca persoana totala;
• natura policrona a timpului familial;
• urmarirea unor obiective calitative (cresterea si educarea copiilor, crearea intimitatii) cu
prioritate fata de cele cantitative(resurse materiale);
• intensitatea emotionala caracteristica relatiilor dintre membri;
• intemeierea relatiilor dintre membri pe altruism, ca valoare fundamentala; •
metodele de relationare intre membrii familiei sunt orientate pe scopul ingrijirii;
 De asemenea, Jaber Gubrium si James Holstein, propun o alta perspectiva foarte diferita
de abordare a familiei ca grup sau realitate obiectiva, care poate sa exista in afara procesului de
interpretare, conform acestei perspective familia este consituita in situ, pe masura ce interactantii
se descriu pe sine si pe ceilalti ca membri ai unui grup, si clasifica relatiile sociale in diverse
tipuri de grupuri.
Capitolul I incepe cu o descriere a familiei, diversele perspective ale ei din mai multe
puncte de vedere si din partea a mai multor autori, si continua cu conceptul de copilarie,
considerat un concept al modernitatii.
Prezentarea conceptului de copilarie ca pe o constructie sociala ii apartine istoricului
francez Phillipe Aries. Acesta sustine teza inexistentei ideii de copilarie medievala, precum si
faptul ca, odata cu modernitatea, putem discuta despre copii si copilarie ca reprezentand un
univers diferit de cel al adultilor.
Copilaria are si partile ei mai vizibile, in care copii au fost definiti ca persoane
incomplete, in curs de devenire , ca « proiecte pentru atentia adultilor », de asemenea ei au fost
considerati ca neavand suficienta competenta cognitiva si morala, de unde vine si intrebarea daca
capacitatea lor de a lua decizii ar fi una corecta. Dar are si partile de invizibilitate, aceasta parte a
ei fiind surprinsa in patru modalitati sociologice : copilul ca obiect, copilul ca subiect, copilul ca
actor social si copilul ca participant sau cocercetator.
Capitolul se incheie cu o recomandare de adaptare a unor noi tehnici si instrumente de lucru la
diferitele etape de dezvoltare a copilului, care sa « lase deoparte ceea ce deja » stim si sa avem o
abordare mai deschisa.

Cap. II Copilarie si parentalitate

Capitolul doi cuprinde o paralela intre parentalitate si casatorie, bunastarea copilului si

bunastarea societatii.
Parentalitatea este situata in timp si spatiu si este vazuta ca o componenta a vietii
familiale, care poate fi construita pe baza a doua registre diferite, corespunzator celor doua
niveluri de analiza: nivelul macroanalizei familiale si nivelul microanalizei. Schimbarile aparute
in societatea contemporana au aintrenat modificari asupra familiei, cu efecte semnificative
asupra parentalitatii si copilariei. Dintre acestea amintim:
familia cu doi aducatori de venit au avut mai multe resurse si au marit investitiile in copii; timpul
petrecut de parinti cu copiii a crescut, chiar si in familiile cu mame singure sau cand munca
mamei in afara caminului s-a generalizat. Mamele care muncesc tind sa compenseze timpul
petrecut in afara caminului prin reducerea timpului petrecut cu rutina sau recreerea.
Small si Eastman identifica mai multe situatii privind bunastarea copilului: • ambii parinti
trebuie sa contribuie in mod egal la realizarea fiecarei sarcini parentale; • exista o alocare
stricta a diferitelor sarcini pe fiecare parinte, aceste prime doua solutii corespunzand
conceptului de coparentalitate;
• un singur parinte indeplineste toate functiile amintite( cazul familiilor monoparentale); •
exista si alte persoane(cel mai adesea rude) care pot indeplini aceste functii.
In Romania exista si surse diferite de diversitate parentala, care pot asigura bunastarea
copilului. Acum este posibil ca un copil sa aiba cinci “parinti” , un tata genetic si un tata care il
creste, o mama genetica, una gestationala si una care il creste, sau chiar sase, daca il socotim si
pe partenerul mamei gestationale.
Pe langa metodele tehnologice intalnite in ziua de azi, cap. doi mai pomeneste si de alte
doua alternative de parentalitate: adoptia( care este o forma de substitutie permanenta) si
asistenta maternala(o forma de substitutie temporara a parentalitatii).

Cap. III Deprivatizarea vietii familiale

Teza deprivatizarii vietii familiale este sustinuta intr-o serie de lucrari, care abordeaza
familia din perspectiva epistemologica si analitica a unui constructionism de factura
etnometodologica. “Contururile sociale ale deprivatizarii” vietii familiale sunt trasate de tendinta
generala de situare si organizare a vietii familiale din ce in ce mai mult, in conditiile
postmodernitatii, sub auspiciile gruprurilor formale si informale, ale organizatiilor, birocratiilor
si institutiilor, adesea implicate in relatiile familiale.
Prin arbitrajul realizat de o serie de institutii asupra practicilor ingrijire parentala are loc
o deprivatizare substantiala a domesticitatii, pentru ca “ interesul copilului” a reprezentat o
notiune care a servit si serveste ca justificare pentru interventia statului in familie.
 In Romania a fost sesizata o reactie similara a sistemului de protectie in cazurile de abuz
si neglijare a copilului difuzate de mass-media, in mediul rural.

Cap. IV Metodologia cercetarii

Capitolul patru ca si restul capitolelor reprezinta partea practica a cartii “Copilaria si

contructia parentalitatii”. Pe baza abordarilor intensive si extensive, cu ajutorul interviurilor
comprehensive atata cu adultii cat si cu copiii, impreuna cu tehniciile folosite s-au cules si s-au
interpretat date care ofera o imagine de ansamblu privind fenomenul de dezvoltare a
parentalitatii-substitut din judetul Iasi.
Cap. V Dimensiuni ale familiarizarii ingrijirii copiilor din sistemul
de protectie

Principiul prilordialitatii familiei, exprimat sub forma unui drept fundamental al

copilului, a avut efecte importante asupra politicilor de protectie a copilului in lume, mai ales
prin reducerea numarului de copii institutionalizati, prin dezvoltarea asistentei maternale ca
forma de protectie alternativa, precum si prin incurajarea adoptiei nationale si internationale.
Numarul copiilor aflati in sistemul de asistenta maternala a crescut foarte mult, acest
lucru se poate observa si in Romania. Asistenta maternala definita ca temporara isi schimba
caracterul, copiii ramanand in familie pana la implinirea varstei de 18 ani sau pana la finalizarea
studiilor.
Din statistici se poate observa ca in ianuarie 2006 numarul copiilor aflati in plasament la
asistenti maternali a crescut cu 13,07%, iar pana in ianuarie 2007 cu 26,14%. Inca de la debutul
serviciului de ingrijire familiala temporara in judetul Iasi, sistemul de asistenta maternala, a
inregistrat o crestere continua, fiind judetul cu cel mai mare numar de asistenti maternali si copii
aflati in ingrijire in aceste familii din Romania, iar solicitarile din partea familiilor raman in
continuare la nivel ridicat.

Cap. VI Intemeierea institutionala a familiei de ingrijire subtitutiva

O forma extrema de profesionalizare a parentalitatii o reprezinta aparitia ocupatiei de asistent
maternal profesionist sau de parinte profesionist de substitutie.
Interesul studierii familiei de asistenta maternala se justifica prin faptul ca ea poate
reprezenta contextul in care se pot surprinde deopotriva ambele tendinte de regularizare a
copilariei: pe de o parte tendinta de familiarizare a copilariei pentru copiii aflati in sistemul de
protectie, iar pe de alta parte, fenomenul de institutionalizare a acesteia .Copiii aflati in sistemul
de protectie sunt subiectii acestui proces caracterizat prin cresterea importantei institutiilor care
organizeaza si influenteaza vietile copiilor si antrenarea puterii expertilor si profesionistilor din
domeniul bunastarii copilului.
Cap. VII Rolul copilului in resemnificarea domesticitatii

Venirea copilului in familie poate sa schimbe filosofia de gestionare a spatiului domestic,

mutandu-se accentul de pe nevoile cuplului pe cele ale copilului. Din interviurile relatate in
capitol reiese o tendinta comuna a adultilor de a controla accesul copilului in spatiul domestic,
uneori prin limitarea acestuia doar la o singura camera in lipsa adultilor.
Raporturile dintre parintii de substitutie si copilul ingrijit sunt extrem de interesante din
punct de vedere al analizei temporale, pentru ca, la intrarea in familia de asistenta maternala
copilul are deja o istorie familiala si uneori chiar institutionala, care va fi incorporata in noua
relatie copil ingrijitor si va fi metabolizata intr-un fel sau altul in practicile familiale.

Cap. VIII Locul copilului in ecuatia ingrijirii familiale subtitutive

Instrumentalitatea valorii copilului vine in primul rand din faptul ca activitatea de

ingrijire in familiile de asistenta maternala este platita, iar copilul este un important contribuitor
in economia domestica: in mod direct, prin alocatiile oferite de catre stat si indirect, prin salariul
platit asistentului maternal responsabil cu ingrijirea lui. Una din strategiile folosite de asistentii
maternali pentru gestionarea costului ridicat al dependentei este transferul unei responsabilitati
de insotire si sprijin al copilului asupra celorlalti membri ai familiei : sot, sotie, copiii biologici si
alte rude.
Dimensiunea sociala a valorii copilului se refera la faptul ca hotararea unei familii de a
ingriji un copil aflat intr-o situatie dificila, parasit de parinti sau abuzat de acestia, poate fi, asa
cum reiese din interviurile cu asistentii maternali, o sursa semnificativa de gratificatii sociale sau
morale pentru acestia.
Concluzii

Rolul asistentei maternale ca forma de protectie a copilului a dobindit o importanta din ce

in ce mai mare in Romania ultimelor decenii, de unde si necesitatea unor lucrari de specialitate
care sa stabileasca nevoile copilului si practicile prin care acestea sa fie intimpinate de institutiile
de profil. Sustinuta de o bibliografie adusa la zi, abordarea teoretica a raporturilor dintre copii si
familia de ingrijire e concretizata, in a doua parte a cartii, de un studiu de caz realizat cu ajutorul
asistentilor sociali, pe baza caruia sint discutate politicile sociale din domeniu.
Concluziile pun in evidenta atit beneficiile, cit si neajunsurile acestei forme de protectie,
precum si punctul de vedere al celor direct implicati – copiii.
Aceasta lucrarea o recomand studentilor de la facultatile de profil si profesionistilor in
asistenta sociala si protectia copilului.
Cartea este una binevenita pentru orice public, deoarece este o carte foarte bine
strucrurata si argumentata. are in structura ei atat parte teoretica cat si parte practica, care ajuta
cititorul in a intelege mult mai bine in ceea ce consta sistemul de asistenta sociala si functionarea
lui si ramurile asistentei sociale( asistenta maternala, centre de plasament, adoptia).