14 OCTOMBRIE 2014

(Asistenta Sociala anul 1)

Relatia psihologiei cu alte stiinte

INTRODUCERE:

Psihologia este inclusa intre stiintele sociale (sociologia, stiintele juridice, lingvistica) considerate
ca fiind nomotetice. Acestea cerceteaza si descopera “legi”, in mod analog stiintelor naturii. In cadrul
“stiintelor umane” au fost incluse disciplinele juridice, istorice si filosofice. Nu se poate constata nici o
deosebire de natura intre “stiintele sociale” si “stiintele umane”, fiindca fenomenele sociale depind de
toate insusirile omului, inclusiv de procesele psihofiziologice si toate stiintele umane sunt sociale printr-
un aspect al lor. S-ar putea face o distinctie intre cele doua categorii de stiinte, daca s-ar putea disocia in
structura umana ceea ce tine de formele particulare ale societatii in care traieste si ceea ce constituie
natura umana universala.O alta clasificare, defineste stiintele nomotetice ca fiind discipline preocupate
de descoperirea de legi, privite ca relatii cantitative, relativ constante si care se pot exprima prin functii
matematice si pot fi intelese ca fapte generale exprimate in limbaj curent sau formalizat. Aceste
exigente sunt respectate de psihologia stiintifica, sociologie, etnologie, lingvistica, stiintele economice si
demografice.O alta distinctie se realizeaza intre stiintele antropologice si cele ale naturii.  Psihologia ca si
stiintele antropologice studiaza subiectul uman utilizand partial tehnicile biologiei, logicii, ciberneticii,
dar subiectul uman este cel care construieste structurile logico-matematice, reprezentand punctul de
plecare al logicii si matematicii.Nu se poate contesta faptul ca, psihologia a fost mult timp tributara
filosofiei, pana cand a reusit sa depaseasca limitele introspectiei si sa descopere domeniul de studiu al
conduitelor umane.Obiectivitatea in psihologia stiintifica nu inseamna neglijarea constiintei sau a
subiectului ci decantarea in raport cu observatorul, rezultand trei pozitii identificate in psihologia
contemporana:

-    aspectul comportamental (inclusiv constiinta);

-   aspectul genetic (dezvoltarea ontogenetica);

-   aspectul structuralist (structuri psiholingvistice, structuri psihosociale).

BIOLOGIE

Relatia dintre psihologie si biologie a evoluat odata cu descoperirile inregistrate de

neurofiziologie si de genetica umana. De exemplu, conceptele de genotip si fenotip prin care
fenotipul este un raspuns al genomului fata de tensiunile mediului, iar selectia nu se refera
direct la gene ci la fenotipuri in calitate de raspunsuri, mai mult sau mai putin adaptate. In
concluzie, comportamentul nu este un aspect secundar, fiindca reprezita activitatea
esentiala a fenotipului. Datorita comportamentului, relatiile dintre organism si mediu devin
circulare, organismul isi alege mediul si il modifica in masura in care depinde de el, devenind
un factor important al evolutiei.

Reuşita unei echipe de cercetători de la Institutul Max Planck de Biologie Celulară Moleculară şi
Genetică din Dresda poate da speranţe persoanelor infirme. Savanţii cred că în curând oamenii cu
membre amputate îşi vor putea regenera mâna sau piciorul pierdut.Biologii au reuşit să modifice
14 OCTOMBRIE 2014
(Asistenta Sociala anul 1)

mecanismul de regenerare celulară al unui vierme, astfel încât acesta îşi poate regenera acum capul,
după ce îi este tăiat. Este vorba de un vierme din specia Dendrocoelum lacteum, care în mod normal
nu are această capacitate de regenerare. Mai mult, biologii au observat că viermii îşi păstrează chiar
şi vechile amintiri după ce capul le creşte la loc, aşa cum reiese dintr-un studiu anterior, realizat la
Universitatea Tufts din Boston.

Care e diferenţa între inteligenţă şi simpla programare, automatism? Linia dintre ele este foarte greu de
definit, spune Wolfram. Un calculator nu funcţionează deloc la fel ca un creier uman, el este un automat,
care respectă reguli simple şi programe, pentru a reproduce un anumit comportament, chiar dacă acesta
poate fi considerat complicat, evoluat. El nu are, asemeni oamenilor, o experienţă de viaţă, o
apartenenţă culturală, iar inteligenţa umană este practic opusul celei pe care o poate avea chiar şi cel
mai performant calculator.În privinţa performanţei tehnologice, Peter Norvig, director de cercetare la
Google, spune că am depăşit de mult nivelul temutului calculator HAL din „Odiseea Spaţială.”

TEHNOLOGIE

Dar cum rămâne cu arta conversaţiei? Poate un program să discute liber cu un om, pe subiecte foarte
diferite?
Wolfram spune că şi în acest domeniu se fac deja mari progrese. Deocamdată, interacţiunile se reduc la
întrebare/răspuns, dar în curând se va ajunge la comenzi pe care programul le va îndeplini direct, de
exemplu să crescă temperatura într-o încăpere. Lumea viitorului imaginată de regizorul Spike Jonze pare
foarte realistă pentru că foloseşte aparate şi tehnologii care deja există. „Siri era amuzantă. Devenea
oarecum umană”, explică Dag. De la Siri la Samantha este cale lungă totuşi. Asistenta din filmul lui Jonze
are o inteligenţă emoţională superioară, ea înţelege emoţiile umane, ştie să observe şi să fie chiar
fermecătoare. Iar deocamdată acest pas este încă imposibil în lumea inteligenţei artificiale.

BIBLIOGRAFIE
1.https://www.google.ro/url?
sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&cad=rja&uact=8&ved=0CB4QFjAA&url=http%3A%2F
%2Fwww.scritub.com%2Fsociologie%2Fpsihologie%2FRelatia-psihologiei-cu-alte-
st33364.php&ei=Vm47VMS2LIjMyAPZ-
oCoAQ&usg=AFQjCNH2C5yJXqVIukN3UPlIStB03RV21w&bvm=bv.77161500,d.ZWU(11 OCTOMBRIE
2014)

2.http://www.descopera.ro/dnews/12040467-oamenilor-infirmi-le-ar-putea-creste-la-loc-membrele-
pierdute-descoperirea-care-da-speranta-cercetatorilor(13 OCTOMBRIE 2013)

3.http://www.descopera.ro/stiinta/12033466-cat-de-aproape-suntem-de-lumea-in-care-vom-putea-
iubi-o-inteligenta-artificiala(13 OCTOMBRI 2014)