Alegem conştient acţiunile şi comportamentele noastre ?

diac. lector univ. dr. Adrian Sorin Mihalache

Centrul de Cercetare Interdisciplinară în religie, Filozofie și Știință,
Facultatea de Teologie Ortodoxă,
Universitatea Alexandru )oan Cuza )ași

Este uşor de intuit dificultatea cu care s-ar putea confrunta un specialist pus în
situa ia să comunice unui public neomogen o chestiune complexă sau vastă, dacă ar avea la
dispoziție 12-15 minute. De curând am urmărit o prezentare TEDx, apar inând domnului
profesor Daniel David, despre liberul arbitru1. Obişnuit să ascult expuneri de felul acesta,
destinate publicului larg, mă aşteptam la o abordare care să eviden ieze deopotrivă elemente
cheie din structura de rezisten ă a actualei paradigme care au acoperire experimentală) şi a
celor mai importante întrebări, care încă nu şi-au primit răspunurile. Şi, de asemenea mă
aşteptam, să aflu clarificări care să delimiteze aria datelor experimentale, ce anume se ştie
acum cu certitudine, de teritoriul mai pu in sigur al ipotezelor de lucru şi al posibilelor
interpretări. De ce aceste așteptări ? În ultimele decenii, fizica cunatică ne-a obişnuit, în
cercetările teoretice și experimentale făcute pe sisteme simple de entită i cuantice, cu astfel
de precau iuni. Explorarea fenomenelor microcosmosului a scos la iveală fenomene care au
for at constatarea că abordarea ştiin ifică a realită ii este limitată, și că având o explicație
științifică pentru ele, nu putem spune că deținem și interpretarea lor adecvată, pentru
înțelegerea lor2. Această situa ie din câmpul ştiin elor fizicii solicită abordări similare și în
cazul provocărilor mult mai complexe ale psihologiei. În siajul constatărilor fizicii cuantice,
privirea adecvată asupra temelor fundamentale din cercetările psihologiei, cum sunt natura
conştiin ei sau problema liberului arbitru, este așteptată să aibă intenții clarificatoare
temperate, cu acceptarea prealabilă a unor posibile limite de rezolu ie şi valabilitate.
În legătură cu acestea, formulez unele men iuni care ar putea lărgi câmpul
discu iilor privitoare la liberul arbitru.

În opinia mea, domnul profesor Daniel David nu prezintă o perspectivă ştiin ifică
asupra liberului arbitru, considerând aici abordarea științifică ca atare, într-un sens tare.
Sunte expluse, de fapt, câteva situa ii şi date vehiculate de cei care sus in că nu există

1 Ţrezentarea poate fi urmărită la https://www.youtube.com/watch?v=EFNpcIfvOnA.

2 Distinc ia între explica ie şi în elegere e furnizată de reflec ia filosofică (ermeneutica a propus aceste
distinc ii, începând cu autori precum F. Schleiermacher W. Dilthey . De regulă, abordarea ştiin ifică, specific
ştiin elor naturii, vizează formularea unei explica ii. Studiul fizicii prezintă numeroase situa ii în care distinc ii
de acest fel pot fi uşor de sesizat. Explica ia corespunzătoare unui fenomen fizic, acolo unde ea există, şi a fost
dovedită experimental, este strâns legată de o descriere formală ce utiliează simboluri, concepte, no iuni din
fizică şi din matematică . Totuşi, acestea nu furnizează de la sine și neechivoc, interpretarea fenomenului,
nefiind deci posibilă nici în elegerea lui. De fapt, în elegerea adecvată nu poate evita o anumită interpretare a
datelor experimentale, ceea ce introduce, în mod inevitabil, un anumit factor subiectiv, care excede logica,
adesea impecabilă, cu care ne-au obişnuit ra ionamentele ştiin ifice şi demonstra iile matematice. Ţrezen a
unui factor subiectiv în miezul demersului ştiin ific, deşi a primit primele formulări elaborate, şi multe
argumente în fenomenologie, în debutul secolului XX, primeşte un sprijin neaşteptat dinspre științele recente,
cum ar fi mecanica cuantică. În legătură cu aceasta din urmă, laureatul premiului Nobel Steven Weinberg
recunoaşte că "toată lumea este de acord asupra modului de aplicare a mecanicii cuantice, dar există un serios
dezacord asupra interpretării a ceea ce facem când o folosim" Steven Weinberg, Visul unei teorii finale,
traducere din engleză Bogdan Amuzescu, Editura (umanitas, Bucureşti, , p. . Potrivit datelor actuale,
cu care operează fizica microcosmosului, observa iile nu dezvăluie natura în sine, ci modul cum apare ea în
rela ie cu investigatorul. Decuplarea cunoaşterii de cel care caută cunoaşterea este imposibilă cf. James T.
Cushing, Concepte filosofice în fizică. Relaţia istorică dintre filosofie şi teoriile ştiinţifice, Editura Tehnică,
Bucureşti, , p. . „Se pare că a dori ceva în plus, scrie Cushing în alt loc, dincolo de simpla explica ie
formală, face parte din natura umană... op. cit., p. 353).

1
alegeri şi decizii libere. (Dacă îmi este permis, aş formula aici o observa ie, care priveşte o
parte a publicului prezent la această expunere. M-a contrariat faptul că în deschidere,
imediat după dezvăluirea inten iei vorbitorului, unele persoane participante aplaudă. Este
vorba despre momentul de început, când invitatul formulează afirma ia că nu există liber
arbitru. De ce ? Dacă totuşi ar fi adevărat că nu avem liber arbitru ar însemnă că întreaga
via ă şi mişcare fiecăruia dintre noi, ingineria, arta, iubirea şi celelalte activită i sunt ac iuni
oarbe, executate de o fiin ă care trăieşte o imensă iluzie. Ce aspect, din constatarea aceasta
sumbră, ar merita să primească aplauze?)

1. În primul rând este important de spus faptul într-o abordarea ştiin ifică ce vizează
liberul arbitru, o temă de cercetare fundamentală, nu poate fi evitată tema conştiin ei.
Strâns legate între ele, tema conştiin ei şi cea a liberului arbitru, solicită mai degrabă o
explorare simultană. Şi, semnificativ pentru discu ia de fa ă, la fel ca problema liberului
arbitru, tema conştiin ei a împăr it lumea ştiin ifică în mai multe tabere. Unii autori sus in
că ea nu există, că este o iluzie3. Al ii furnizează ipoteze şi explorează unele fenomene care
ar putea să o scoată la iveală. Una dintre ele apar ine lui Francis Crick şi Christof Koch care
sugerează că procesele de conştiin ă ar putea să corespundă, la nivel neural, unei oscila ii
de aproximativ 40 Hz4. Prezen a oscila iilor de (z în mai multe arii din cortex, în aria
vizuală, în talamus, nucleii talamici reticula i şi în neocortex este în eleasă drept indiciu
care arată că informa ii disparate, existente în diverse regiuni ale creierului, ce corespund
perceperii diverselor fragmente de realitate şi ac iunilor persoanei, este integrat5. Pe de
altă parte, oscila iile acestea nu mai sunt prezente în stările de comă şi de anestezie6.
Conştiin a, în cadrul acestei ipoteze, ar putea fi legată de starea de conştien ă, fiind în fapt
chiar conştientizarea diverselor date din mediul înconjurător şi a ac iunilor subiectului,
putin a de a lega într-o imagine unitară fragmentele lumii şi diversele noastre ac iuni.
O altă ipoteză, legată de asemenea, de oscila iile de (z, este de dată mai recentă.
Este vorba despre Orchestrated Objective Reduction care aduce în cuprinsul aceleiaşi
explica ii conştiin a şi fizica cuantică. Roger Ţenrose, laureatul Medaliei Fields în
matematică, şi specialistul în anestezie Stuart (ameroff au adus în discu ie unele vibra i
cuantice din interiorul unor structuri intracelulare numite microtubuli. Ei opinează că
aceste structuri foarte sub iri - cu grosimi de până la nanometri - m şi cu lungimi
de până la un metru - ar fi răspunzătoare pentru func ionarea în rezonan ă a neuronilor.
Fiind situa i în interiorul celulelor neuronale, microtubulii ar putea reprezenta chiar
suportul fizic al oscila iilor men ionate7.
În fine, al i autori sunt mai pu in încrezători în posibilitatea de a clarifica, în plan
ştiin ific problema conştiin ei. În ciuda noilor condi ii de explorare ştiin ifică asigurate de
tehnologia de vârf a imagisticii medicale, chestiunea conştiin ei umane, cu toate celelalte

3 )ată două exemple, apariții recente: Daniel M. Wegner, Iluzia voinţei conştiente, traducere din limba
engleză de Anca Bărbulescu, Editura (umanitas, Bucureşti, ; Thomas Metzinger, Tunelul Eului: știința
minții și mitul sinelui, traducere din limba engleză Cristina Junga, Editura (umanitas, București .
4 Cf. F. (. C. Crick şi C. Koch, Towards a neurobiological theory of consciousness, Seminars in the

Neuroscience, 2, pp. 263-275, apud David J. Chalmers, The Counscious Mind: in search of a fundamental theory,
Oxford University Press, New York, 1996, p. 115.
5 Cf. Danah Zohar, Ian Marshall, Inteligenţa spirituală, traducere de Miruna Popescu, Editura Vellant, 2009,

p. 100.
6 Ibidem, p. 101.
7 Cf. Stuart (ameroff, Roger Ţenrose, „Consciousness in the universe: A review of the „OrchOR theory , în

rev. Physics of Life Reviews, vol. 11, nr. 1, martie 2014, pp. 39-78.

2
aspecte care ar putea intra în discu ie, este departe de a fi elucidată8. Antonio Damasio
identifică şi una dintre chestiunile care complică întreaga poveste: „Mi-e greu să văd în
rezultatele ştiin ifice, mai ales din domeniul neurobiologiei, altceva decât aproxima ii
provizorii care ne satisfac pe moment şi pe care le înlăturăm de îndată ce apar descrieri mai
bune… Complexitatea min ii umane este, poate, de aşa natură încât să nu aflăm niciodată
solu ia problemei din cauza limitărilor noastre inerente. Ţoate că nici nu ar trebui să
vorbim despre o problemă, ci despre un mister, făcând distinc ie între întrebările pe care
ştiin a le poate aborda şi cele care probabil să rămână pe veci fără răspuns 9.

2. Ţe de altă parte, ținând seama de datele experimentale, la cele spuse de domnul

profesor Daniel David ar trebui adăugat faptul că un număr însemnat de specialiști prezintă
dovezi care par să sus ină contrariul afirma iilor domniei sale. Este vorba despre rezultate
ob inute în aria ştiin elor creierului care privesc mecanisme precum neuroplasticitatea şi
neurogeneza, descoperirile din epigenetică, situa iile de placebo sau remisiile spontane. În
multe dintre situa iile clinice şi experimentele desfăşurate în legătură cu aceste procese,
tăria convingeri personale în ameliorarea unei stări de fapt, s-a dovedit a fi decisivă. Sunt
date ce sprijinul ideea că inten iile noastre pot determina comportamentele noastre,
antrenând chiar modificări ale structurilor cerebrale (girificare) și schimbări în procesele
neuronale.
Să exemplific. Printr-un aport caloric scăzut, de exemplu, prin mişcare sau exerciții
mentale, putem influen a ritmul proceselor neurogenezei10. Prin schimbarea modului în
care gândim, putem determina modificări în re elele neuronale de exemplu tăierile
sinaptice, sau pruning . Simpla orientare a aten iei într-un loc sau altul, şi chiar propriile
gânduri (având statut important, fiind denumite stimulii autogeneraţi), pot produce
modificări distincte în re elele cerebrale şi, prin aceasta, efecte vizibile la nivelul reac iilor
şi comportamentelor11. S-a dovedit, în chestiunea aceasta, că felul cum decidem să orientăm
aten ia, modelează percep ia, printr-o modificare selectivă produsă în profunzime, la
nivelul proceselor presinaptice12. Așadar, decizii simple, exprimate în situa ii mărunte din
via ă, repetate suficient de des și îndeajuns de multă vreme, pot antrena schimbări
comportamentale în viața subiectului, cărora le corespund modificări de adâncime, în
straturile neurobiologiei celulare și moleculare din corp.
Un alt exemplu provine din aria epigeneticii. S-a eviden iat că experiențele noastre,
reacțiile emoționale sau felul în care gândim, dacă sunt repetate îndeajuns, pot antrena
modificări ale expresiei genetice. Reglarea nivelului interleukinei-8 (citokina ce corespunde
nivelului inflama iei, răspunsului imunitar al organismului poate fi modificată de practica
meditației. În urmă cu câ iva ani, s-a reușit evidențierea acestui fapt: nivelul interleukinei-8,

8 Cf. Ray Tallis, „Consciousness, not yet explained , New Scientist, vol. 205, nr. 2742, 6 ianuarie 2010, pp.

28-29.
9 Antonio Damasio, Eroarea lui Descartes, traducere din engleză )rina Tănăsescu, Editura (umanitas,

Bucureşti, , p. .
10 Cf. Chih-Wei Wu ş.a., "Exercise enhances the proliferation of neural stem cells and neurite growth and

survival of neuronal progenitor cells in dentate gyrus of middle-aged mice", Journal of Applied Physiology, vol.
105, nr. 5, 2008, pp. 1585-1594.
11 Cf. Alvaro Pascual-Leone, D. Nguyet ş.a., Modulation of muscle responses evoked by transcranial

magnetic stimulation during the acquisition of new fine motor skills , Journal of Neurophysiology, vol. 74, nr. 3,
septembrie 1995, pp. 1037-1045.
12 Cf. F. Briggs, G. R. Mangun, W. M. Usrey, Attention enhances synaptic efficacy and the signal-to-noise

ratio in neural circuits , Nature, 25 iulie 2013, nr. 499, vol. 7459, pp. 476-80, DOI: 10.1038/nature12276.

3
codificat de gene, a fost modificat în decurs de 8 ore, de către subiec ii care au practicat
meditatia!13
Încuraja i de astfel de rezultate, unii cercetători formulează opinii contrare celor
sus inute de domnul profesor Daniel David, anume că prin alegeri conştiente putem
schimba felul în care este structurat creierul nostru, ritmul proceselor de regenerare a
țesutului neural, dar și expresia genelor – modificări de adâncime, care pot sprijini
comportamente noi. Activitatea min ii, sus ine un cunoscut profesor american, expert în
neuroplasticitate, creează materie cerebrală14. Unele tipare de activitate mental, care pot fi
deprinse, cultivate în mod voit, pot influen a benefic structurile şi activitatea cerebrale,
putând regla negativ sau pozitiv chiar expresia unor gene.

3. O scurtă incursiune în istorie scoate la iveală faptul că perspectiva aceasta despre

posibilitățile de schimbare a vieții s-a conturat cu multă dificultate, după un parcurs
întortocheat. Faptul că tot mai mul i autori scriu astăzi despre putin a persoanei de a
realiza schimbări ale obiceiurilor15 reprezintă o noutate de dată recentă. De-a lungul
timpului, în repetatele încercări ale ştiin elor de a găsi o priză potrivită, pentru abordarea
științifică a vie ii persoanei, modele de lucru au fost mult mai simple și mai statice. Este
adevărat că fiecare dintre perspectivele acestea privitoare la om, care au marcat istoria
gândirii, fiecare din aceste paradigme călăuzitoare au asigurat condi iile necesare pentru
realizarea unor descoperiri majore. Însă ele au consfin it, totodată, şi unele idei tari, care au
frânat mult progresul în înțelegerea omului. O bună bucată din istoria lumii, de exemplu,
ştiin a a apelat la modelul mecanicist pentru a oferi o explica ie întregii lumii şi vie i
omeneşti16. În vremea filosofului Edmund Husserl, chiar fenomenele conştiin ei omeneşti
erau explicate apelând la concep ii materialiste, fiziologiste sau psihologiste. Medicul Karl
Vogt (1817- de exemplu, sus inea într-un tratat celebru din anul , că ideile se află
în acelaşi raport fa ă de creier ca fierea fa ă de ficat sau urina fa ă de rinichi17. Veche este şi
convingerea că talentul este înnăscut, decis definitiv de zestrea genetică. Chiar până în anii
ai secolului trecut, a rămas în vigoare ideea că zestrea genetică decide tot ceea ce
suntem şi ceea ce facem, tot ceea ce sim im şi gândim, şi că suntem constrânşi inevitabil de
o anatomie statică, în care flexibilitatea şi plasticitatea sunt mai degrabă excep ii
nesemnificative. Într-o etapă recentă a istoriei, prezentă în secolul trecut, ştiin ele medicale

13 Cf. Melissa A. Rosenkranz, Richard J. Davidson, A comparison of mindfulness-based stress reduction and

an active control in modulation of neurogenic inflammation , Brain, Behavior, and Immunity, vol. 27, pp. 174-
184, DOI: 10.1016/j.bbi.2012.10.013.
14 Expersia aparține lui Joe Dispenza, și face referire, între altele, la faptul că celulele nervoase activate

împreună se interconectează. Este vorba despre plasticitatea hebbiană, după autorul (ebb D. O., care a întrdus
această observație cu privire la procesele care însoțesc învățarea, în The organisation of behavior. A
neuropsychological theory (Wiley, 1949). Pentru aceasta, vezi de exemplu, Antrenează-ţi creierul. Strategii şi
tehnici de transformare mentală, traducere din limba engleză Mihaiela Vacariu, Editura Curtea Veche, (p.
69). Există o anumită materialitate a minții , afirmă Joe Dispenza, în sensul că maniera de a gândi are
implicații în structurile cerebrale p. . Chestiunea este realuată de mulți autori, între care Anat Baniel sau
Richard Davidson.
15 Pentru o excelentă prezentare a datelor ce vizează posibilitatea schimbării obişnuin elor, care

men ionează multe rezultate ale cercetărilor de profil, vezi Charles Duhigg, Puterea obişnuinţei, traducere din
limba engleză Dan Crăciun, Editura Ţublica, Bucureşti, .
16 Cf. Peter Daer, Inteligibilitatea naturii. Cum înţelege ştiinţa lumea, traducere din limba engleză Alexandru

Anghel, Editura (erald, Bucureşti, p. sqq.

17 Cf. Ţoul Lubke, „Wilhelm Dilthey. Spirit şi Natură , în Filosofia în Secolul XX, coord. Anton (ugli şi Ţoul

Lubke, vol. I, Fenomenologia, hermeneutica, filosofia existenţei, teoria critică, Editura All, Bucureşti, , p. .

4
formulau, prin vocea autorizată a laureatului Nobel pentru medicină Santiago Cajal ,
fixitatea re elelor cerebrale şi absen a mecanismelor regeneratorii pentru esutul nervos.
"Totul pare să moară, însă nimic nu poate fi regenerat!", afirma cu tărie Cajal18.
Rând pe rând, aceste ziduri limitative ale în elegerii privitoare la viața omului au căzut.
Astăzi ştim că organismul omenesc este mai mult decât o maşinărie mecanică, că există
mecanisme cerebrale cu rol regenerator. Ştim că la orice vârstă se nasc neuroni noi şi că
re eaua neuronală dovedeşte reale posibilită i de plasticitate, dar şi faptul că însăşi expresia
genelor se poate schimba. Majoritatea genelor, între şi % sunt dezactivate şi activate
de semnale din mediul înconjurător, de activitatea noastră mentală, de convingerile,
emo iile şi credin ele noastre19.
De pe urma acestor situa ii putem constata că cea mai potrivită situare în câmpul
cunoaşterii este postura deschisă, în stare să nu uite limitele de validitate ale paradigmei
aflate în uz, pentru a nu întârzia prea mult eventualele achizi ii ce ar putea să apară,
suportând contradic ia cu ceea ce este îndeobşte crezut.

4. Numeroase dovezi ce eviden iază plasticitatea poten ialului uman și capacitatea de

dezvoltare a potențialului, pentru modelarea unui talent, găsim în ştiinta performan ei. Ea
este cunoscută publicului larg de la noi prin lucrări precum cea apar inând lui Daniel
Coyle20, Malcom Gladwell21, Matthew Syed22 dar mai ales cea aparținând lui Andres
Ericsson.23 Dar și neuroştiin ele clinice eviden iază acest fapt. Un exemplu excelent privind
neuroplasticitatea recuperatorie după un AVC a fost scos la iveală de dr. Edward Taub24. În
alt plan, cercetările care privesc neuroştiin ele vie ii spirituale au arătat poten ialul real al
schimbării vie ii. Am în vedere aici efectul Maica Tereza, descoperit de David McClelland25,
care vizează o modificare a răspunsului imunitar de pe urma unei experien e cu un con inut
spiritual. La acest capitol pot fi menționate și dovezile referitoare la efectele terapeutice ale
vie ii spirituale scoase la lumină de dr. Harold Koenig26, studiile de neuroteologie
apar inând lui Andrew Newberg27, cele care privesc modul cum convingerile influen ează

18 Apud Bruce Teter şi J. Wesson Ashford, "Neuroplasticity in Alzheimerâs Disease", Journal of Neuroscience

Research, nr. 70, 1 noiembrie 2002, p. 402.

19 Cf. Joe Dispoenza, Tu eşti placebo, traducere din limba engleză de Teodora Nicolau, Editura Act şi Ţoliton,

2016 , p. 12.
20 Daniel Coyle, Codul Talentului, traducere din engleză Constantin Dumitru-Palcus, Editura Lifestyle,

Bucureşti, .
21 Malcom Gladwell, Excepţionalii. Povestea succesului, traducere din limba engleză Cătălin Georgescu,

Editura Ţublica, Bucureşti, .

22 Matthew Syed, Mitul talentului, traducere din limba engleză Gabriela Nedelea, Editura Paralela 45,

Bucureşti, .
23 Adrers Ericsson, Peak. Secretele performanţei de top şi noua ştiinţă a expertizei, traducere din limba

engleză Mihai Crăciun, Editura Ţublica, Bucureşti, .

24 Cf. E. Taub , N. E. Miller, „Technique to improve chronic motor deficit after stroke , Archives of

Physical Medicine and Rehabilitation, vol 74, nr. 4, aprilie 1993, pp. 347-354.
25 Cf. David C. McClelland, C. Kirshnit, The effect of motivational arousal through films on salivary

immunoglobulin A , Psychology and Health, nr. 2, 1988, pp. 31–52.

26 Harold G. Koenig, Michael E. McCullough, David B. Larson, Handbook of religion and health, Oxford:

Oxford University Press, 2001.

27 Andrew Newberg, Mark Robert Waldman, Cum ne schimba Dumnezeu creierul, traducere din limba

engleză Ramona Neacşa Lupu, Editura Curtea Veche, Bucureşti, ; Andrew Newberg, Eugene d Aquili, Vince
Rause, De ce nu dispare Dumnezeu. Știinta creierului și biologia credinței, traducere din limba engleză Ramona
Neacşa, Editura Curtea Veche, Bucureşti, .

5
sănătatea, prezentate pe larg de Joe Dispenza28, dar şi cele despre schimbările pe care le
determină medita ia şi gândurile nobile asupra sănătă ii şi func iei cerebrale, eviden iate de
dr. Richard Davidson29 sau Sarah Lazar30.
Cred că astfel de rezultate ar merita aplauzele noastre, pentru că ele vin în sprijinul
ideii că putem face schimbări semnificative în propria via ă. Ele sugerează cum, în bună
măsură, prin ceea ce facem, prin ceea ce gândim, noi putem ameliora sănătatea, ne putem
schimba propriile tipare cognitive, reac iile emo ionale, dar şi alte aspecte ale vie ii. Aceste
descoperiri sus in că sporind conştientizarea şi modificând modul în care gândim, putem
instaura un mindset orientat spre creştere (concept introdus de Carol Dweck, doctorandă a
reputatului psiholog Martin Seligman , care să modifice întreaga experien ă a vie ii, prin
deprinderea cu unele asocieri noi, conferind alte semnifica ii pentru aceleaşi experien e de
via ă.

5. Marile tradiții spirituale și religioase au experimentat și afirmă, în diverse forme,

posibilitatea schimbării comportamentului și a vieții omenești. Ţe rute distincte, filosofia
greacă, mai ales cea din perioada antică și elenistică, în forma cea mai evidentă prin școlile
tradiționale, a urmărit schimbarea vieții omenești, prin diverse exerciții spirituale31. În
trecut, într-o expunere de motive care să susțină o perspectivă științifică asupra liberului
arbitru aceste exemple nu ar fi avut loc. Astăzi însă, nu mai este cazul, pentru că viața
religioasă și diversele experiențe cu caracter spiritual – și dovezile privitoare la puterea de
schimbare conștientă a subiectului, au intrat în abordările medicale și neuroștiințifice.
De aceea, are loc aici și mențiunea ideii că întreaga spiritualitate creştină și viața în
credință insistă asupra faptului că omul se face pe sine însuşi făcând lucruri, că el se poate
schimba mereu, dacă depune eforturi semnificative repetate în acest sens, şi că el este
responsabil pentru felul în care a ales să gândească şi să actioneze32. În creştinism se insistă
asupra faptului că omul poate face schimbări în propria via ă. Ţocăin a, are ca echivalent
cuvântul grecesc metanoia, care înseamna tocmai schimbarea modului de a gândi). Credin a
aceasta în putin a de înnoire a min ii s-ar putea dovedi extrem de prețioasă astăzi;
convingerea că putem schimba cele pe care încă le facem greşit. Ar putea fi de mare ajutor
în efortul de trezire a civiliza iei din somnul consumului şi al divertismentului, pentru
politici lucide, sustenabile și pentru o reală şi cuprinzătoare edificare a persoanei.
(eidegger a remarcat ideea că avem de ales între luciditate şi divertisment! Fără liberul
arbitru mai putem oare alege cu adevărat?)

28 Joe Dispoenza, Antrenează-ţi creierul. Strategii şi tehnici de transformare mentală, traducere din limba

engleză Mihaiela Vacariu, Editura Curtea Veche, 2012; Joe Dispenza, Distruge-ţi obiceiurile nocive. Cum să-ţi
determini mintea să lucreze în favoarea ta, traducere din limba engleză Mihaiela Vacariu, Editura Curtea Veche,
2014.
29 Richard Davidson, Sharon Begley, Creierul şi inteligenţa emoţională, traducere din limba engleză

Valentin Vidu, Editura Litera 2013.

30 Vezi, de exemplu, Britta K. (ölzel, Sara W. Lazar ş.a, „Mindfulness practice leads to increases in regional

brain gray matter density , Psychiatry Research: Neuroimaging, vol. 191, nr. 1, 30 ianuarie 2011, pp. 36-43,
DOI:10.1016/j.pscychresns.2010.08.006.
31 Trei titluri excelente în chestiunea aceasta, care au apărut în peisajul nostru editorial: Ţierre (adot, Ce

este filosofia antică?, traducere de George Bondor și Claudiu Tipuriță, Editura Ţolirom , )ași; Michel
Foucault, Hermeneutica subiectului. Cursuri la College de France (1981-1982), traducere de Bogdan Ghiu,
Editura Ţolirom, )ași, ; Ţierre (adot, Exercitii spirituale și filosofie antică, traducere din limba franceză pr.
Constatin Jinga, Editura Sf. Nectarie , Arad, 2015.
32 Ţr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. , Editura )nstitutului Biblic şi de Misiune al

Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, , p. sqq.

6
 Cred că e bine să aducem în discu ie aceste date pentru că ele anunță că putem
dezvolta abilită i, putem stimula emo ionalitatea pozitivă, putem schimba modul în care
gândim şi alte obişnuin e. S-ar putea spune pe bună dreptate că nicicând, în istoria
întortocheată a ştiin ei, nu a fost sus inută atât de convingător ideea posibilității unei
schimbări voite și conștiente a vie ii omeneşti, putin a persoanei de a interveni în esătura
propriilor obişnuin e, a tiparelor cognitive şi emo ionale. Acestea sunt veştile bune pe care
multe cercetări de astăzi le pun în scenă. Ţe acestea vă propun să le aplaudăm.

inând seama de toate acestea, s-ar putea spune că problema liberului arbitru încă
nu poate primi un răspuns tranşant. Chiar aşa considerabil cum este, nivelul actual al
cercetărilor ştiin ifice nu a atins încă anvergura şi adâncimile necesare pentru a oferi un
răspuns ştiin ific mul umitor. Natura min ii, natura conştiin ei, şi alte câteva probleme
dificile care sunt legate în bună măsură de chestiunea liberului arbitru, își aşteaptă încă
unele clarificări necesare. Ţână ce acestea nu vor fi formulate, cred că ar fi chibzuit să
afirmăm că, în abordarea științifică a liberului arbitru am strâns până acum rezultate
punctuale, care nu pot elucida taina adâncului omenesc, și că nu putem afirma că deținem o
teorie ştiin ifică propriuzisă. Suntem, în multe privin e, la un stadiu preliminar de
explorăre, permis de procedeele de investiga ie non-invazivă.
Şi, dacă acum nu este vremea sentin elor sau a răspunsurilor clare, timpul pare mai
potrivit pentru reluarea unor întrebări mai vechi și pentru redeschiderea unor câmpuri de
cercetare cândva ignorate, așa cum sunt cele care vizează experiența religioasă și spirituală.
Este momentul pentru a relua dialogul interdisciplinar, care situează la aceeași masă
spiritualitatea, ştiin a şi filosofia, pentru edificarea vieții.

7
 Bibliografie

(1) Briggs, F.; Mangun, G. R., Usrey, W. M.; Attention enhances synaptic efficacy and the signal-to-noise
ratio in neural circuits , Nature, nr. , vol. , 25 iulie 2013, DOI: 10.1038/nature12276;
(2) Chalmers, David J.; The Counscious Mind: in search of a fundamental theory, Oxford University Press,
New York, 1996;
(3) Chih-Wei Wu ş.a., "Exercise enhances the proliferation of neural stem cells and neurite growth and
survival of neuronal progenitor cells in dentate gyrus of middle-aged mice", Journal of Applied Physiology, vol.
105, nr. 5, 2008;
(4) Coyle, Daniel; Codul Talentului, traducere din engleză Constantin Dumitru-Palcus, Editura Lifestyle,
Bucureşti, ;
(5) Cushing, James T., Concepte filosofice în fizică. Relaţia istorică dintre filosofie şi teoriile ştiinţifice,
Editura Tehnică, Bucureşti, ;
(6) Daer, Peter; Inteligibilitatea naturii. Cum înţelege ştiinţa lumea, traducere din limba engleză Alexandru
Anghel, Editura (erald, Bucureşti, ;
(7) Damasio, Antonio; Eroarea lui Descartes, traducere din engleză )rina Tănăsescu, Editura (umanitas,
Bucureşti, ;
(8) Davidson, Richard; Begley, Sharon, Creierul şi inteligenţa emoţională, traducere din limba engleză
Valentin Vidu, Editura Litera 2013;
(9) Dispenza, Joe; Antrenează-ţi creierul. Strategii şi tehnici de transformare mentală, traducere din limba
engleză Mihaiela Vacariu, Editura Curtea Veche, 2012;
(10) Dispenza, Joe, Distruge-ţi obiceiurile nocive. Cum să-ţi determini mintea să lucreze în favoarea ta,
traducere din limba engleză Mihaiela Vacariu, Editura Curtea Veche, 2014;
(11) Dispenza, Joe; Tu eşti placebo, traducere din limba engleză de Teodora Nicolau, Editura Act şi Ţoliton,
2016;
(12) Duhigg, Charles; Puterea obişnuinţei, traducere din limba engleză Dan Crăciun, Editura Ţublica,
Bucureşti, ;
(13) Ericsson, Adrers; Peak.Secretele performanţei de top şi noua ştiinţă a expertizei, traducere din limba
engleză Mihai Crăciun, Editura Ţublica, Bucureşti, ;
(14) Gladwell, Malcom ; Excepţionalii. Povestea succesului, traducere din limba engleză Cătălin Georgescu,
Editura Ţublica, Bucureşti, ;
(15) (ameroff, Stuart; Ţenrose, Roger; „Consciousness in the universe: A review of the „OrchOR theory ,
Physics of Life Reviews, vol. 11, nr. 1, martie 2014;
(16) (ölzel, Britta K.; Lazar, Sara W. ş.a., „Mindfulness practice leads to increases in regional brain gray
matter density , Psychiatry Research: Neuroimaging, vol. 191, nr. 1, 30 ianuarie 2011,
DOI:10.1016/j.pscychresns.2010.08.006;
(17) Koenig, Harold G.; McCullough, Michael E.; Larson, David B.; Handbook of religion and health, Oxford
University Press, 2001;
(18) Lubke, Ţoul; „Wilhelm Dilthey. Spirit şi Natură , în Filosofia în Secolul XX, coord. Anton (ugli şi Ţoul
Lubke, vol. I, Fenomenologia, hermeneutica, filosofia existenţei, teoria critică, Editura All, Bucureşti, , p. ;
(19) McClelland, D. C.;Kirshnit, C.; The effect of motivational arousal through films on salivary
immunoglobulin A , Psychology and Health, 2, 1988;
(20) Metzinger, Thomas; Tunelul Eului: știința minții și mitul sinelui, traducere din limba engleză Cristina
Junga, Editura (umanitas, București ;
(21) Newberg, Andrew; d Aquili, Eugene; Rause, Vince; De ce nu dispare Dumnezeu. Stiinta creierului si
biologia credintei, traducere din limba engleză Ramona Neacşa, Editura Curtea Veche, Bucureşti, ;
(22) Newberg, Andrew; Waldman, Mark Robert; Cum ne schimba Dumnezeu creierul, traducere din limba
engleză Ramona Neacşa Lupu, Editura Curtea Veche, Bucureşti, ;
(23) Pascual-Leone, Alvaro; Nguyet ş.a. D., Modulation of muscle responses evoked by transcranial
magnetic stimulation during the acquisition of new fine motor skills , Journal of Neurophysiology, vol. 74, nr. 3,
septembrie 1995;
(24) Rosenkranz, Melissa A.; Davidson, Richard J.; “A comparison of mindfulness-based stress reduction
and an active control in modulation of neurogenic inflammation , Brain, Behavior, and Immunity, vol. 27,
DOI: 10.1016/j.bbi.2012.10.013;

8
 (25) Tallis, Ray; „Consciousness, not yet explained , New Scientist, vol. 205, nr. 2742, 6 ian. 2010;
(26) Taub, E.; Miller, N. E.; „Technique to improve chronic motor deficit after stroke , Archives of
Physical Medicine and Rehabilitation, vol 74, nr. 4, aprilie 1993;
(27) Teter, Bruce; Wesson Ashford, J.; "Neuroplasticity in Alzheimer s Disease", Journal of Neuroscience
Research, nr. 70, 1 noiembrie 2002;
(28) Stăniloae, Dumitru, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. , Editura )nstitutului Biblic şi de Misiune al
Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, ;
(29) Syed, Matthew; Mitul talentului, traducere din limba engleză Gabriela Nedelea, Editura Paralela 45,
Bucureşti, ;
(30) Wegner, Daniel M.; Iluzia voinţei conştiente, traducere din limba engleză de Anca Bărbulescu, Editura
(umanitas, Bucureşti, ;
(31) Weinberg, Steven, Visul unei teorii finale, Editura Humanitas, Bucureşti, ;
(32) Zohar, Danah; Marshall, Ian; Inteligenţa spirituală, traducere de Miruna Popescu, Editura Vellant,
2009.