Sunteți pe pagina 1din 5

Activity Theories and the Ontology of Psychology:

Learning from Danish and Russian Experiences


Jens Mammen1 & Irina Mironenko1,2

Extracte importante:

Our claim will be that Activity Theory, mainly known in its Russian versions, is a first step and
has the key to remedy the situation and solve the above problems. However, a second step is
needed, which can be helped by seeking the roots of Activity Theory (AT) in European
philosophy and psychology, but also in its continuation in a Danish further development of AT—
DAT here in this paper.

 AT ia naștere în anii 1920 – Rusia post-revoluționară, printr-un experiment ce avea ca


scop testarea unei teorii marxiste
 Dezvoltarea psihologiei a fost cauzată și de necesitatea muncii practice în domeniu
precum și de nevoia unei noi metodologii științifice bazate pe Marxism.
 Guvernul sovietic avea mari așteptări din partea psihologiei, de aceea a investit mult în
dezvolarea sa.
 Au fost punctate doua mari țeluri irealizabile: una ideological și una una economică (viza
creșterea puterii de muncă și contura un nou tipar uman – proletarul)
 În perioada 1930-60s psihologia rusească s-a dezvoltat izolată „de Cortina de fier” a
regimului, chiar dacă până atunci existau legături puternice cu Rusia
 AT in larga sa accepțiune are o lungă istorie ce începe în pre-istorie cu un punct culminat
în filosofia germană din perioada renascentistă: Hegel și Marx.
 AT-inlocuiește ele două concepte diametral opuse în legătură cu contactul primar între
om și mediu cu un al treilea.
 Empirismul: primul contact cu lumea exterioară se face prin organele de simț. De aici
derivă noțiunile și judecățile elaborate și pline de sens. Lucru imposibil (susține Mammen
și Mironenko)
 Raționalismul: primul contact între om-mediu datorat unei congruențe stabilite în
prealabil (concepte înnăscute care sunt într-un fel sau altul generate și certificate de
rațiune). Era în contradicție cu științele naturale moderne:
 AT pledează pentru o a treia instanță, conform căreia primul contact al oamenilor și
animalelor cu mediul este prin activitate, acțiunea inițiată de subiect.Aceasta împușcă doi
iepuri dintr-o lovitură, întrucât activitatea are o formă creată prin interacțiunea dintre
subiect și obiect dar aceasta dă naștere și la noțiuni și cunoștințe umane. Acest aspect nu
se deduce din surse de cunoaștere a priori, înnăscute ca în raționalism dar nici nu se
rezumă la cunoașterea senzorială ca modalitate supremă prin asociații inductive oarbe.
 AT nu e nici a priori și e cu mult mai bogată decât pattern-urile senzoriale. Ea poate fi
chiar îmbogățită și prin medierea dintre subiect-obiect cu ajutorul unor instrumente sau
alți subiecți. Este, de fapt, atât de bogată încât este tentant să elimini întreaga povară a
diversificării psihologiei prin intermediul ei.
 Activitatea umană: are premisele în a) bagajul înnăscut al omului(nu putem învăța
cimpanzeii să fie o parte din cultura noastră)
b) în mediul socio-cultural și istoric cu care ne
confruntăm
 Nume: Vîgotsky, Rubinstein, Leontiev,

Fenomenologia AT:

- Pentru a înțelege natura activității trebuie să analizăm aspectele subiective și obiective


- Subiectul: se mișcă liber într-o lume 3D cu diverse obiecte împrăștiate în spațiu și timp
cu care întră în contact, fie că vrea, fie că nu dar care îl ajută să se dezvolte, să rezolve
probleme prin infinitele combinații

Autorii consideră chiar că AT oferă un punct de plecare foarte important


pentru structurarea unei psihologii cu adevărat științifice, precum și
pentru rezolvarea unor problem din științele conexe, poate chiar precum
filosofia. (*toate acestea sunt doar principii, teorii)
DOMENIUL PSIHOLOGIEI:

 În sec. XX, școli de teorie în psihologie s-au dezvoltat într-o relativă izolare, iar fiecare
grupare teoretică se baza pe reprezentări implicite specifice în legătură cu definirea
psihicului. Aceste teorii au ajuns să fie foarte diferite unele de altele.

RUBINSTEIN despre AT:

o Psihicul este un atribut al lumii materiale, luând naștere prin interacțiunea activă a
individului cu mediul. Totuși, psihicul nu e o substanță independentă, ci o procreare
specfică a lumii materiale
o Psihicul apare în procesul interacțiunii directe a individului cu mediul

Leontiev despre AT:

o Cel care a făcut Teoria Activității cunoscută internațional


o 2 moduri de abordare a AT: 1) ca cercetare a aspectelor psihologice în activitate (toate
școlile de psihologie pot fi angajate în cercetarea activității) și 2) considerând activitatea
ca o sursă generativă a dezvoltării psihicului
o AT = o perspectivă teoretică materialistă în esență
o Model de analiză a proceselor psihice:
- activitatea=sistem a cărui structură e determinată de motiv
- Actele sau mișcările (trad. Zlate, 1999 p.101-102) sunt determinate de situații în care se
prezintă scopul, ținta
- Operații = care sunt realizate prin instrumente, capacități motorii și psiho-fiziologice ale
subiectului

AT în Danemarca

- Diferențe în orientarea teoretică, spectru mai larg de interese teoretice și practice


- Interese pt AT-ul rusesc, colaborări cu oamenii de știință ruși precum Luria în
neuroștiințe
- Psihicul nu e văzut doar din punct de vedere funcțional în relație cu nevoile vitale și
motivele, ci definindu-și propriile relație cu mediul, depășind astfel un anumit
funcționalism specific abordării Teoriei Activității în Rusia
- Se datorează climatului capitalist, liberal și cu influențe dinspre alte curente (ex.
Existențialism) și a avut o tradiție fenomenologică lungă, nelăsându-se influențată de
behaviorismul sau cognitivismul mediocru.
-
The domain is what a science is about. The field is what it does about it. […].

The correspondence between domain and field is called validity; bereft of such

correspondence, the science becomes invalid^ (Engelsted 2002, p. 46).


Activity Theory: Quest for the Unattainable and Hope
for the Future (Reply to Commentaries)

Irina A. Mironenko1,2

Irina Mironenko (2016) incearca sa clarifice aspecte mentionate de Wieser: "Neumann (2016)
and Wieser (2016) comments bring to the light several critical remarks on general
methodological issues. I admit that I fully agree with a substantial part of this critique. First, with
regard to the Bcrisis^ of psychology, I absolutely agree with Weiser that the crisis is not
uninterrupted and continuous. This point is very important for me, and my assessment of the
issue has been presented in detail in a number of my earlier works (Mironenko 2013a;
Mironenko and Sorokin 2015). I want to emphasize that I fully agree with Wieser in relation to
this matter and offer some comments."

Acest lucru vorbeste despre impactul pe care articolul prezent l-a avut asurpa autorului prinicpal -
problema pe care Wieser o comenteaza a starnit alte comentarii. Mironenko astfel simte nevoie
unor clarificari si justificari in ce priveste teoria abordata

I share also Weiser’s and Neuman’s position in respect to the multiparadigmaticmnature of


psychological science

Psychology has always been fragmented since it has

left the path of introspective associative paradigm of the 17th- 19th cc. Morbid

experiences of the schism of scientific schools permeate the entire history of our

science, engendering the endless Bcrisis^ discourse.

I like the metaphor „Psychology as a symphony orchestra^ proposed by Henrik Poulsen,


which Neuman cites, and I would like to add, that I consider the very idea of an „all in one
solution^ for psychological science as truly reductionist, but, luckily, unrealizable. It is like
the idea to get reed of the multiplicity of
human languages by constructing some sort of an artificial language.

Contraargument pt Wieser: The way to integration leads through dialogue and efforts for mutual
understanding, and I believe that Activity Theory can make a good contribution to these
processes, but in no way I see it as an Ball in one solution^, which would mean a castration of
psychological science.

It’s a multipadarigmatic science. I share this position. I believe in the natural development of
psychological science and it is multiparadigmatic now and was such from the very beginning. I
see no reason to say now that it can be the other way. (Mironenko, 2016)
Meanwhile RAT is going through hard times. Contemporary Russian professional community is
hardly in a position to promote RAT development. RAT is no longer a domineering trend in
psychological theory and practices.My experience leads me to say bitterly that the main
development of the AT in Russia is over.

S-ar putea să vă placă și