Cap.

2
Clasificarea NUTS
• La începutul anilor 1970, Eurostat a creat
clasificarea NUTS ca un sistem unic și
coerent de împărțire a teritoriului UE
pentru a produce statistici regionale pentru
Comunitate. Timp de aproape treizeci de
ani, punerea în aplicare și actualizarea
clasificării NUTS au fost gestionate în
cadrul unei serii de "acorduri de gen" între
statele membre și Eurostat.
• De asemenea, regulamentul precizează stabilitatea
clasificării pentru cel puțin trei ani. Stabilitatea
asigură faptul că datele se referă la aceeași unitate
regională pentru o anumită perioadă de timp. Acest
lucru este esențial pentru statistici, în special pentru
serii de timp.
• Cu toate acestea, uneori interesele naționale
necesită modificarea defalcării regionale a unei țări.
Când se întâmplă acest lucru, țara în cauză
informează Comisia Europeană cu privire la aceste
schimbări. La rândul său, Comisia modifică
clasificarea la sfârșitul perioadei de stabilitate în
conformitate cu normele din Regulamentul NUTS.
• In ultimii 20 de ani, in Europa a existat un curent
general cu privire la regionalizarea tarilor, fara a
avea la baza o conceptie politica, juridica si
sociologica comuna asupra conceptului de regiune.
• Termenul de regiune folosit pentru a descrie entitati
politice sau administrative cuprinde o gama variata
de concepte. Constitutiile statelor membre UE se
refera la Länder (Germania si Austria), regions sau
communities (Belgia), communidades autonomas
(comunitati autonome, Spania), regiuni si
departamente (Franta), consilii de comitat (Marea
Britanie si Suedia), regiuni cu statut special, regiuni
cu statut obisnuit si provincii autonome (Italia,
Spania), provincii (Belgia, Danemarca, Spania,
Finlanda, Italia, Olanda).
• Sistemul NUTS este o clasificare ierarhică pe trei
nivele spaţiale de la unităţile cele mai mari până
la cele mai mici, având au caracter regional.

• Prin acest sistem fiecare stat membru este

subdivizat într-un număr de regiuni socio-
economice majore, de nivel NUTS 1 (pentru ţările
mai mici acesta poate să fie chiar nivelul
naţional). Fiecare dintre acestea este apoi
subdivizată în regiuni de nivel NUTS 2 (regiuni de
bază pentru aplicarea politicilor regionale), care,
la rândul lor sunt împărțite în regiuni de nivel
NUTS 3 (regiuni mici utilizate pentru analize și
politici specifice)
• Trebuie menționat aici faptul că nu în toate
cazurile, regiunile clasificate conform NUTS
sunt unități administrativ-teritoriale (ex.
regiunile de dezvoltare ale României).
• De asemenea, nu toate țările au putut fi
divizate pe cele trei nivele, datorită dimensiunii
mici a unara dintre ele (ex. Luxemburg, pentru
care toate cele trei nivele corespund nivelului
național).
• Criteriul principal utilizat în clasificarea NUTS
este mărimea populației. Mărimea medie a
regiunilor de tip NUTS 2 este de cca. 2,0
milioane locuitori, respectiv 13.000 km2.
La nivel local sunt definite încă două nivele de tip „Unităţi
administrative locale” (LAU). LAU 1 reprezintă districtele
(micro-regiunile) şi LAU 2 este nivelul reprezentat de localități,
municipalităţi sau altă formă de organizare locală echivalentă.

Politica de coeziune se implementează la nivelul regiunilor de

tip NUTS 2. În cazul României, corespondența cu sistemul
NUTS este prezentată mai jos:
• Nivelul NUTS 1: macroregiuni, nu sunt conturate
pana in prezent;
• Nivelul NUTS 2: 8 regiuni de dezvoltare cu o
populatie medie pe regiune de 2,8 milioane
locuitori;
• Nivelul NUTS 3: 42 judete, care reflecta structura
administrativteritoriala a Romaniei;
• Nivelul NUTS 4: nu se foloseste, deoarece nu s-
au realizat asocieri de unitati teritoriale;
• Nivelul NUTS 5: cuprinde 276 municipii si orase
(din care 103 municipii), 2727 comune cu 13 042
sate (dupa Anuarul Statistic, 2004) si reflecta
structura administrativ-teritoriala a Romaniei.