Efectele religiei asupra

vieții profesionale
Autori :Meleștean Ana și Bodin Danina
Universitatea din Oradea , Faculatatea de Științe Economice.
În această lucrare ne propunem să dezbatem religia în viața
economică ,la locul de muncă si cum poate să influențeze
viața unui popor. Pentru o persoană care a trăit în perioada
de după Revoluția Franceză și Napoleon și până la primul
război mondial, secolul al XX-lea după 1914 i s-ar părea
haotic. El ar fi îngrozit de dezordinea din afacerile
internaționale și de nesiguranța pe care oamenii par a o simți
în ce privește problemele economice. Numeroasele voci
religioase în conflict cu creștinismul istoric ar fi o problemă
de adâncă îngrijorare.Astfel,noi am abordat probleme create
de religie ,cum afectează această viață a omului în
zilelenoastre,cum ar putea fi îmbunătățităși totodată, modul
de discriminare la locul de muncă.Oamenii discriminați din
cauza unei religii sunt afectați emoțional, simțindu-se
excluși din societate.Noi am ales această temă pentru a face
ințeleasă religia, efectele acesteia și perceperea efectelor pe
care aceasta le aduce în economie.
Cuvântul religie provine din limba latină, fie din re-legio („re-citire”,
referindu-se la repetarea scripturilor, după Cicero) fie din (re-ligio - a lega , a
reconecta, a reface legătura cu Dumnezeu). Religia poate fi definită ca un sistem
bazat pe încercările oamenilor de a explica universul și fenomenele lui naturale,
adesea implicând una sau mai multe zeități sau alte forțe supranaturale, sau ca un
sistem de căutare a scopului sau înțelesului vieții.
În mod obișnuit, religiile evoluează din/către mitologie și au drept
caracteristici necesitatea credinței și un mod specific de a gândi și a acționa pe
care credincioșii sunt îndemnați să le respecte.
Religiile creștine socotesc cuvântul „religie” ca „legătura liberă și conștientă a
omului cu Dumnezeu”.
Religia este un tip de comportament uman (credințe, ritualuri) referitor la
ființe, forțe și puteri supranaturale. Sociologia consideră că religia a apărut și
există încă pentru că ea îndeplinește anumite funcțiuni:
1. Creştinismul-cu 3 mari ramuri:
 • catolicismul-este centralizat sub
conducerea papei. Datorită Conciliului
Vatican II(1962-1965), Biserica s-a deschis
către modernitate. S-a implicat în opere de
justiţie socială şi caritabilă. Maica Tereza a
primit un premiu Nobel în 1979 pentru
acţiunile sale caritabile.
 • protestantismul-este divizat în continuare
în mai multe biserici: luterane, calviniste,
baptiste, metodiste.Biserica anglicană are
dogme compatibile cu cele calviniste, dar
acceptă ritualurile catolicismului. Bisericile
protestante sunt preocupate de probleme
precum: avortul, clonarea, poziţia femeii în
societate, genocidul,etc.
 • ortodoxia-cuprinde 15 biserici autocefale
din estul Europei, agresate în timpul
comunismului. 
 2. Islamul-este o religie care nu are un cler veritabil. Immamii
conduc doar rugăciunile(la sunniţi),iar molahii sunt specialişti în
Coran(cel mai celebru este ayatollahul).

 3. Iudaismul-este o religie naţională şi prima religie monoteistă din

istorie. La bază are alianţa dintre Iahve şi poporul ales. Această religie
s-a răspândit după ce Titus a distrus Templul lui Solomon în anul 70
d.Hr.  
 4.Hinduismul-este religie politeistă
practicată de locuitorii Indiei, bazată
pe Vede.Trinitatea este formată din:
Brahma-zeul creaţiei; Vishnu-zeul
suprem şi Shiva-zeul distrugător.

 5.Budism-este un ansamblu de
credinţe religioase şi filosofice. Zeul
acestei religii este Buddha. Religia a
apărut în secolul VI i.Hr. şi a dispărut
în secolul XIII, însă a pătruns în sud-
estul Asiei, în China,Japonia,Coreea.
 6.Şintoismul-este o religie de stat care
prescrie în egală măsură cultul
divinităţilor, al strămoşilor şi
alnaturii.Aapărut în Japonia,în secolul
VI.

 7.Taoismul sau confucianismul-religie
aflată în China, este mai mult un mod de
viaţă inspirat din viaţă lui Lao-zi şi
Confuciuf.

 8.Animismul-este credinţa în spirite şi

suflete .Principalele forme ale religiei:
cultul morţilor şi al forţelor naturale.
Este cea mai veche relegie din istorie şi
s-a menţinut în societăţile tradiţionale
din Asia şi Africa.
Se poate afirma fără riscuri că în societăţile occidentale, unul dintre mediile
care au facilitat avansarea liberului arbitru al religiei a fost cel al relaţiilor la
locul de muncă. Acest aspect este consecinţă a faptului că rezoluţia
conflictelor legate de libertatea religioasă în acest context a făcut necesar să
se stabilească în ce măsură trebuie să se ţină seamă de credinţele şi practicile
religioase ale angajaţilor pentru a le armoniza pe deplin cu realizarea
intereselor legitime ale companiilor.
Urmare a unui proces lent de luare la cunoştinţă a exigenţelor derivate din
protejarea liberului arbitru al religiei la locul de muncă, se observă în
legislaţia ţărilor occidentale o clară tendinţă de sporire a protejării angajaţilor
în faţa discriminării bazate, între alte motive, pe considerente religioase.
Totuşi, în ciuda acestor evoluţii normative, situaţiile conflictuale la locul de
muncă datorate motivelor religioase încă se mai găsesc, în codurile de legi
occidentale, fiind cauză a unor noi sfidări. Unul dintre cele mai grăitoare
exemple este determinat de însuşi regulamentul inclus în legile anti-
discriminatorii care permit confesiunilor religioase discriminarea din motive
religioase – astfel se întâmplă atât în cazul Legii Drepturilor Civile cât şi în
cazul directivei europene – astfel încât se poate avea în considerare profilul
religios al angajatului ca element determinant în calificarea profesională
atunci când trebuie să se lege, modifice sau finalizeze relaţiile profesionale.
Efectele economice ale religiei
Problematica legăturii dintre performanța economică și religie este
abordată și de cercetările  ”de graniță” reunite sub denumirea de economie
a religiei. Succint și generic spus, teoria economică a religiei încearcă să
ofere explicații de natură economică pentru activitățile religioase
Fiecare religie are propria sa atitudine individuală în funcție de credința
lor. Există cinci caractere apărute ca semn de religie în spatele evlavios al
acțiunilor oamenilor de afaceri, cum ar fi munca din greu, bunăvoința
(intenția), responsabilitatea, recompensă sau bunăvoință și echilibru în
viața cuiva.
Deşi studiul interdependenţei dintre religie
şi economie constituie o preocupare
substanţială a unui mare număr de
cercetători contemporani, această
preocupare nu este nicidecum una nouă.
Încă economistul Adam Smith, în lucrarea
sa Avuţia Naţiunilor (1776), încercând să
expliciteze condiţiile care au condus la
fenomenul economic şi social care a fost
Revoluţia industrială, a aplicat principiile
novatoare ale laissez-faire-ului la o serie
de aspecte ale vieţii religioase. După
opinia sa, credinţele şi comportamentele
religioase, ca şi acelea economice,
reprezintă consecinţe ale alegerilor
raţionale ale oamenilor: la fel ca în cazul
activităţilor comerciale, oamenii aleg
religia la care doresc să adere, precum şi
gradul în care intenţionează să se implice
în activităţile religioase, şi fac acest lucru
într-un mod predictibil, determinat de
costurile şi beneficiile acţiunii respective.
Nu doar economiştii din perioada modernă au fost interesaţi de interdependenţa dintre
economie şi religie. La celălalt capăt al registrului se află contemporanul lui Adam
Smith, Wesley, care a dezvoltat cele trei idei cuprinse în recomandarea menţionată şi a
argumentat, pornind de la considerente de natură religioasă, în favoarea unor valori
precum munca stăruitoare, independenţa şi autonomia economică şi întrajutorarea
reciprocă. Spre sfârşitul vieţii, însă, înţelegând că relaţia
dintre domeniul religios şi cel economic nu este
unidirecţională, a observat că succesul economic şi
sporirea bunăstării tind să conducă la o reducere a
participării la viaţa religioasă şi la o diminuare a
credinţei, astfel că a concluzionat că o creştere
economică prea accentuată poate fi dăunătoare
vieţii religioase şi a început să militeze pentru
utilizarea pe scară largă a câştigurilor în scopuri
de binefacere.
O cercetătoarea americană propune patru
indicatori ai influenţei dezvoltării
economice asupra religiei:
a. Educaţia. Nivelul de educaţie este în
genere proporţional cu cel al
bunăstării şi invers proporţional cu
cel al credinţei: cu cât o persoană e
mai educată, cu atât va fi mai
înclinată să renunţe la viziunea
religioasă asupra lumii în favoarea
celei ştiinţifice.
b. Valoarea timpului. Raţiuni
economice simple arată că
participarea la viaţa religioasă va fi
cu atât mai redusă, cu cât costul
timpului acordat ei va fi mai mare, iar
el va fi cu atât mai mare cu cât o
economie e mai dezvoltată, adică
venitul mediu în unitatea de timp este
mai mare.
c. Speranţa de viaţă. Odată cu
creşterea în lumea
contemporană a speranţei de
viaţă, ca urmare a creşterii
bunăstării, se observă o
tendinţă de reducere a
participării majorităţii
populaţiei la viaţa religioasă,
urmată de o sporire a acesteia
odată cu vârsta.
d. Urbanizarea. Urbanizarea
are, de asemenea, un efect
negativ asupra religiozităţii,
deoarece în aceste zone
participarea la activităţile
religioase intră în competiţie
cu alte modalităţi mai
agreabile de petrecere a
timpului.
  
STUDIU DE CAZ: ASIA SI
IMPACTUL RELIGIEI LA LOCUL DE
MUNCA

 
 Poate un angajator privat să interzică
unei lucrătoare de religie musulmană să
poarte un văl islamic la locul de muncă?
Îi este permis acestuia să concedieze o
asemenea lucrătoare atunci când ea
refuză să își dea jos vălul la locul de
muncă? Este important să înțelegem și
să încercăm să ne adaptam la practicile
religioase ale tuturor persoanelor la
nivelul unei corporații.
Islamul prescrie cinci rugăciuni zilnice, o practică respectată de
mulți musulmani. Rugăciunile au loc în următoarele ferestre de timp:
zori până la răsărit; amiază până după-amiaza târziu; după-amiaza
târziu până înainte de apus; apus spre amurg; iar după amurg. 
Astfel,dupa cum putem observa, musulmanii au cerinta de a avea
pauza pentru rugaciuna,cand vine vorba de locul de munca.Este de
apreciat căîși doresc să se roage,dar nu toată lumea este de acord.De
aceea se crează discriminarea religioasa la locul de muncă, datorita
„timpului pierdut” in care acestia se roagă.Desigur, sunt corporații care
acceptă aceste pauze de rugaciune,zile libere sau excursii religioase,
dar sunt destul de rare.
Japonezii sunt budisti,sitonisti sau, in cea mai mare parte,nu au o
religie.Putem afirma ca Japonia este o bine dezvoltata,oare
religia sa contribuie la subdezvoltrea altor tari?

Religia in Japonia(2018)
Niciunul 62% Budism 31% Shitonism 3% crestinism 1% Altii 1%

1% 1%

3%

32%

63%

Fig.1 Religia în Japonia

Sursa schema : https://wikicro.icu/wiki/Religion_in_Japan

Uigurii, o populație vorbitoare de limba turcă din
vestul Chinei, sunt exploatați la locul de muncă
pentru ca ei să nu se mai implice.
China este acuzată de
persecutarea masivă a
creștinilor si de genocidul
etnicilor musulmani.In data de
1 februarie 2021, politia
securității publice a pătruns pe
o proprietate a unei biserici
sanctionate de guvern într-o
provincie din orațul Wenzhou
din China. Misiunea lor era
indepărtarea unei cruci de pe
acoperișul bisericii pentru a
doua oară.
Chiar dacă din exterior,China
pare să o duca foarte
bine,nivelul de trai nu este bun
tuturor.Datorită densității
populatiei pe care ea o care,unii
oameni traiesc in peșteri.
De asemenea, persecuția pe motivul apartenenței la o religie determină
oamenii să-și părăsească țara. Un factor major este războiul,conflictele
create datorită unei religii.
După al doilea razboi mondial,unele religii au ajutat la dezvoltarea
economiei , a adus reforme și noi idei.
Putem afirma că religia ajută la dezvoltarea economiei,dar trebuie sa fie
acceptată de popor,astfel încât toți locuitorii să contribuie cu idei, sa fie
uniti, iar asa, Dumnezeu, Brahman, Buddha, precum și alte fiinte cerești
sau zei să îi ajute ,prin luminarea minților și bunătatea sufletească, să facă
Pământul din ce în ce mai dezvoltat economic, întrucât populația să poată
trăi cât mai mult.
 Concluzie
În urma cercetărilor efectuate, am ajuns la concluzia că religia joacă un rol
extrem de important în viața fiecărui dintre noi. Aceasta dictează stilul de
viață,comportamentul,educația,lipsa sau prezența discriminării, și desigur, nu
în ultimul rând -jobul , în funcție de dedicație , devotament și costuri. Cu cât
angajatul este mai concentrat, dedicat și productiv,cu atât mai mult influențează
economia în mod pozitiv. De exemplu religia are un rol semnificativ în
economie prin modelarea valorilor și atitudinilor individuale, în special în ceea
ce privește onestitatea, etica muncii și încrederea.
Nu mereu religia influențează pozitiv viața profesională. De exemplu în
perioada Ramadanului, musulmanii țin post în timpul zilei,ceea îi lipsește de
energia necesară pentru o zi de muncă productiva. Un alt aspect fiind
rugaciunile ,care au loc de 5 ori pe zi, moment în care musulmanii sunt nevoiți
să se roage în loc de a munci.
 Am abordat această temă deoarece am fost curioase să urmărim cum credița
în divinitate influențează economia. De asemenea am ajuns la concluzia că
tările mai credincioase ,cum ar fi India, Mozambic Madagascar,Iran, sunt mai
puțin dezvoltate . Sunt și excepții,cum ar fi Emirate Arabe Unite, având o
economie înaintată și fiind musulmani, au princișii și valori care contribuie la
bunăstarea țării.
Va multumim pentru
atentia acordata!