SPECIALIZAREA ECTS DISCIPLINA: Concurenta si preturi
Modalități de discriminare prin
preț
Realizat de :Bodin Danina
Discriminarea prin preț reprezintă o strategie microeconomică de preț prin care bunuri/servicii similare sau identice sunt tranzacționate la prețuri diferite, de același producător, pe piețe diferite .
Discriminarea prin preț se distinge de diferențierea de
produs prin faptul că cea din urmă presupune diferențe substanțiale în costurile de producție pentru produsele cu prețuri diferite. Discriminarea prin preț se bazează, în esență, pe variația dorinței clienților de a plăti și pe elasticitățile cererilor lor. Pentru ca discriminarea să reușească, este nevoie de putere de monopol. Termenul de preț diferențial este folosit și pentru a descrie practica de a percepe prețuri diferite la cumpărători diferiți pentru aceeași calitate și aceeași cantitate a unui produs, dar se poate referi, de asemenea, la o combinație între diferențierea prețurilor și diferențierea de produs. Alți termeni folosiți pentru a face referire la discriminarea prin prețuri includ: prețuri de capital, prețuri preferențiale, prețuri duale și prețuri pe nivele.
Discriminarea prețurilor poate exista doar pe piețele monopoliste sau pe
cele oligopoliste, unde există putere de piață. În caz contrar, în momentul în care vânzătorul încearcă să vândă același bun la prețuri diferite, cumpărătorul la prețul mai mic poate vinde către cumparatorul la prețul mai mare, oferind un mic discount (această tehnică se numește arbitraj). Eterogenitatea produselor, fricțiunile pieței sau costurile fixe ridicate (ce fac stabilirea prețului la costul marginal nesustenabilă pe termen lung) pot permite un anumit grad de discriminare de preț, chiar și pe piețele apropiate de competiția perfectă. Discounturile studențești pe care companiile participante le oferă persoanelor care urmează învățământul universitar și care posedă un carnet de student valid (ca cel din imagine), reprezintă un exemplu de discriminare prin preț În cadrul domeniului mai larg al diferențierii prețurilor, o clasificare frecvent acceptată care datează din anii 1920 este:
Prețuri personalizate (sau diferențiere de gradul I) - vânzarea către fiecare
client la un preț diferit; aceasta se mai numește și marketing personalizat. În acest fel, o firmă poate ajunge la discriminare perfectă de preț prin vânzarea către fiecare cumpărător la prețul maxim pe care acesta este dispus să-l plătească. Diversificarea produselor sau pur și simplu versionare (sau diferențierea de gradul II) - oferirea unei linii de produse prin crearea unor produse ușor diferite în scopul diferențierii prețurilor. Tot diferențiere de gradul II este și atunci când se oferă discount la achiziția unei cantități mai mari de produse (i.e. prețul pe unitate scade pe măsura creșterii cantității achiziționate). Prețuri de grup (sau diferențiere de gradul III) - împărțirea pieței în segmente și taxarea unui preț diferit pentru fiecare segment (dar același preț pentru fiecare membru al segmentului respectiv). Aceasta este în esență o aproximare practică care simplifică problema legată de stabilirea prețurilor personalizate (i.e. atunci când diferențierea de gradul I este prea costisitoare sau imposibilă). Exemple tipice includ reducerile pentru studenti și reducerile pentru seniori. Exemple de discriminare prin pret: Discriminarea vânzătorilor cu amănuntul Producătorii își pot vinde produsele către comercianții cu amănuntul la prețuri diferite, în funcție de volumul de produse achiziționate. Industria turismului Companiile aeriene și alte companii de turism utilizează în mod regulat prețurile diferențiate, deoarece vând produse și servicii de turism simultan către diferite segmente de piață. Acest lucru se face adesea prin atribuirea de capacități și alte tipuri de restricții diferitelor clase de rezervare, care se vând la prețuri diferite. Cupoane Utilizarea cupoanelor în comerțul cu amănuntul este o încercare de a distinge clienții funcție de prețul de rezervă. Presupunerea este că persoanele care colectează cupoane au o sensibilitate la preț mai mare decât cele care nu colectează. Astfel, punerea la dispoziție a cupoanelor le permite, de exemplu, producătorilor de cereale pentru micul dejun să perceapă prețuri mai mari clienților care nu sunt sensibili la preț, în timp ce obțin în continuare un profit din clienții care sunt mai sensibili la preț. Recent, Penny Market a început a folosi extensiv această strategie bazată pe discriminare de preț. Prețurile premium Pentru anumite produse sau servicii, clasele premium sunt evaluate la un nivel (comparativ cu produsele „obișnuite” sau „economice”) care depășește cu mult costul lor marginal de producție. De exemplu, un lanț de cafea poate vinde cafeaua obișnuită la 5 lei, dar cafeaua „premium” la 15 lei (unde costurile de producție respective pot fi 1 leu și 1,5 lei). Economiști precum Tim Harford susțin că aceasta este o formă de discriminare prin preț: oferind o alegere între un produs obișnuit și un produs premium, consumatorilor li se cere să dezvăluie gradul lor de sensibilitate la preț (sau dorința de a plăti) pentru produse ce sunt aproape identice. Tehnici similare sunt utilizate, de exemplu, în stabilirea prețurilor pentru bilete de avion de clasă business și băuturilor alcoolice premium. Segmentarea pe grupe de vârstă, statut social, etnie sau cetățenie Multe cinematografe, parcuri de distracții, atracții turistice etc. au prețuri de admitere diferite funcție de vârstă sau statutul social. Grupele tipice sunt: Copii/Studenți/Adulți/Pensionari. Fiecare dintre aceste grupuri are de obicei o curbă a cererii diferită. Copiii, studenții și pensionarii au, în general, un venit mult mai mic disponibil. Turiștii (și străinii) pot fi percepuți ca fiind mai bogați decât localnicii, fiind capabili să plătească mai mult pentru aceleași bunuri și servicii - uneori prețurile pot fi chiar de 35 de ori mai mari. Unele bunuri - cum ar fi locuințele - pot fi oferite la prețuri mai mici pentru anumite grupuri etnice. Reduceri pentru membrii anumitor bresle Unele companii pot oferi prețuri reduse membrii anumitor bresle, cum ar fi profesorilor, polițiștilor sau personalului militar . În plus față de creșterea vânzărilor către grupul țintă, compania beneficiază de publicitatea pozitivă rezultată, ducând la creșterea vânzărilor către publicul larg. Discriminarea de gen Discriminarea pe criterii de gen este practica de a oferi servicii și produse identice sau similare bărbaților și femeilor la prețuri diferite, atunci când costul producerii produselor și serviciilor este același. În Europa, primele de asigurare auto au fost, în mod istoric, mai mari pentru bărbați decât pentru femei, o practică pe care industria asigurărilor încearcă să o justifice pe baza niveluri de risc diferite. UE a interzis această practică; totuși, există dovezi că această interdicție este ocolită prin discriminarea pe baza unor factori care sunt puternic corelați cu sexul. Discriminare de preț între națiuni Companiile farmaceutice pot cere, pentru aceleași medicamente, clienților care trăiesc în țările mai bogate un preț mult mai mare decât clienților din țările mai sărace. Capacitatea companiilor farmaceutice de a menține diferențele de preț între țări este adesea întărită sau împiedicată de legile și reglementările naționale privind comercializarea de medicamente. Discriminarea prin preț controlată de consumator În timp ce teoria convențională a discriminării de preț presupune în general că prețurile sunt stabilite de vânzător, există o alternativă în care prețurile sunt stabilite de cumpărător, cum ar fi în cazul prețurilor libere. O astfel de discriminare a prețurilor controlată de consumator exploatează capacitatea de autoadaptare la diferite curbe ale cererii funcție de sensibilitatea la preț, putând evita percepțiile negative ale discriminării de preț impuse de un vânzător. Exemple dexdiscriminare prin pret(studiu de caz): ->Magazinele online sunt cele în care poate fi aplicată cel mai uşor aşa-numita discriminare prin preţ, deoarece vizitatorul site-ului de cumpărături nu ştie dacă preţul afişat pe ecran este acelaşi pentru toţi ceilalţi clienţi. Netflix, site-ul american care difuzează filme şi seriale contra-cost, spune că a înregistrat un profit cu 1,4% mai mare în momentul în care a început să practice preţuri diferite pentru vizionarea aceloraşi producţii. La formarea preţurilor, compania a folosit informaţii demografice şi detalii despre căutările făcute de fiecare client în parte. Însă această discriminare nu există doar pe internet. ->De exemplu, unii taximetrişti din marile oraşe, îndeosebi din Bucureşti, cer mai mult pentru o cursă atunci când plouă sau în serile de weekend. Taximetriştii sunt conştienţi că mulţi clienţi vor să dea oricât pentru a ajunge acasă, aşa că profită de această situaţie. Desigur, aceasta este o formă ilegală de discriminare, care arată însă cât de mult poate să conteze cunoaşterea clientului sau mediul. ->Există însă şi forme cât se poate de legale de discriminare, care iau forma unor oferte speciale. De exemplu, medicamentele au preţuri foarte dinamice. Cine are un card de fidelitate emis de o farmacie poate cumpăra un produs la un preţ mult mai mic decât un client care nu are card. Diferenţe de preţ apar şi de la un client fidel la altul, în funcţie de cumpărăturile făcute în trecut şi de frecvenţa achiziţiilor. ->Chiar şi cinematografele îşi discriminează clienţii. Biletele din săptămâna premierei unui film sunt mai scumpe decât cele din săptămânile ulterioare. Însă, de departe, cea mai costisitoare formă de discriminare prin preţ este cea a companiilor aeriene. Acestea stabilesc preţul biletelor printr-un algoritm complex, pe care clienţii nu au cum sa îl înţeleagă, deoarece se bazează pe informaţii pe care le cunoaşte doar un calculator. Biletul se poate ieftini sau scumpi de la un minut la altul, în funcţie atât de interesul pasagerilor pentru respectiva rută, cât şi de data la care este făcută rezervarea. Aşa se face că doi pasageri care zboară la aceeaşi oră, în aceleaşi condiţii, au plătit sume complet diferite pentru bilet. Va multumesc pentru atentia acordata! Bibliografie: 1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Discriminare_prin_p re%C8%9B