Sunteți pe pagina 1din 17

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE


SPECIALIZAREA ECTS
DISCIPLINA: Concurenta si preturi

Modalități de discriminare prin


preț

Realizat de :Bodin Danina


Discriminarea prin preț reprezintă o strategie
microeconomică de preț prin care bunuri/servicii
similare sau identice sunt tranzacționate la prețuri
diferite, de același producător, pe piețe diferite .

Discriminarea prin preț se distinge de diferențierea de


produs prin faptul că cea din urmă presupune diferențe
substanțiale în costurile de producție pentru produsele cu
prețuri diferite. Discriminarea prin preț se bazează, în
esență, pe variația dorinței clienților de a plăti  și
pe elasticitățile cererilor lor. Pentru ca discriminarea să
reușească, este nevoie de putere de monopol. 
Termenul de preț diferențial este folosit și pentru a descrie
practica de a percepe prețuri diferite la cumpărători diferiți pentru
aceeași calitate și aceeași cantitate a unui produs,  dar se poate
referi, de asemenea, la o combinație între diferențierea prețurilor
și diferențierea de produs. Alți termeni folosiți pentru a face
referire la discriminarea prin prețuri includ: prețuri de
capital, prețuri preferențiale,  prețuri duale  și prețuri pe nivele.

Discriminarea prețurilor poate exista doar pe piețele monopoliste sau pe


cele oligopoliste,  unde există putere de piață. În caz contrar, în momentul
în care vânzătorul încearcă să vândă același bun la prețuri diferite,
cumpărătorul la prețul mai mic poate vinde către cumparatorul la prețul
mai mare, oferind un mic discount (această tehnică se numește arbitraj).
Eterogenitatea produselor, fricțiunile pieței sau costurile fixe ridicate (ce
fac stabilirea prețului la costul marginal nesustenabilă pe termen lung) pot
permite un anumit grad de discriminare de preț, chiar și pe piețele
apropiate de competiția perfectă.
Discounturile studențești pe care companiile participante le
oferă persoanelor care urmează învățământul universitar și
care posedă un carnet de student valid (ca cel din imagine),
reprezintă un exemplu de discriminare prin preț
În cadrul domeniului mai larg al diferențierii prețurilor, o clasificare frecvent
acceptată care datează din anii 1920 este: 

Prețuri personalizate (sau diferențiere de gradul I) - vânzarea către fiecare


client la un preț diferit; aceasta se mai numește și marketing personalizat. În
acest fel, o firmă poate ajunge la discriminare perfectă de preț prin vânzarea către
fiecare cumpărător la prețul maxim pe care acesta este dispus să-l plătească.
Diversificarea produselor  sau pur și simplu versionare (sau
diferențierea de gradul II) - oferirea unei linii de produse prin crearea unor
produse ușor diferite în scopul diferențierii prețurilor.  Tot diferențiere de gradul
II este și atunci când se oferă discount la achiziția unei cantități mai mari de
produse (i.e. prețul pe unitate scade pe măsura creșterii cantității achiziționate).
Prețuri de grup (sau diferențiere de gradul III) - împărțirea pieței în
segmente și taxarea unui preț diferit pentru fiecare segment (dar același preț
pentru fiecare membru al segmentului respectiv).  Aceasta este în esență o
aproximare practică care simplifică problema legată de stabilirea prețurilor
personalizate (i.e. atunci când diferențierea de gradul I este prea costisitoare sau
imposibilă).  Exemple tipice includ reducerile pentru studenti și reducerile
pentru seniori.
Exemple de discriminare prin pret:
Discriminarea vânzătorilor cu amănuntul
Producătorii își pot vinde produsele către comercianții cu
amănuntul la prețuri diferite, în funcție de volumul de
produse achiziționate.
Industria turismului
Companiile aeriene și alte companii de turism utilizează în mod regulat
prețurile diferențiate, deoarece vând produse și servicii de turism simultan
către diferite segmente de piață. Acest lucru se face adesea prin atribuirea
de capacități și alte tipuri de restricții diferitelor clase de rezervare, care se
vând la prețuri diferite.
Cupoane
Utilizarea cupoanelor în comerțul cu amănuntul este o încercare de a distinge
clienții funcție de prețul de rezervă. Presupunerea este că persoanele care
colectează cupoane au o sensibilitate la preț mai mare decât cele care nu
colectează. Astfel, punerea la dispoziție a cupoanelor le permite, de
exemplu, producătorilor de cereale pentru micul dejun să perceapă prețuri
mai mari clienților care nu sunt sensibili la preț, în timp ce obțin în
continuare un profit din clienții care sunt mai sensibili la preț. Recent, 
Penny Market a început a folosi extensiv această strategie bazată pe
discriminare de preț.
Prețurile premium
Pentru anumite produse sau servicii, clasele premium sunt evaluate la un nivel
(comparativ cu produsele „obișnuite” sau „economice”) care depășește cu mult costul
 lor marginal de producție. De exemplu, un lanț de cafea poate vinde cafeaua
obișnuită la 5 lei, dar cafeaua „premium” la 15 lei (unde costurile de producție
respective pot fi 1 leu și 1,5 lei). Economiști precum Tim Harford susțin că aceasta
este o formă de discriminare prin preț: oferind o alegere între un produs obișnuit și un
produs premium, consumatorilor li se cere să dezvăluie gradul lor de sensibilitate la
preț (sau dorința de a plăti) pentru produse ce sunt aproape identice. Tehnici similare
sunt utilizate, de exemplu, în stabilirea prețurilor pentru bilete de avion de clasă
business și băuturilor alcoolice premium.
Segmentarea pe grupe de vârstă, statut social, etnie sau cetățenie
Multe cinematografe, parcuri de distracții, atracții turistice etc. au prețuri de
admitere diferite funcție de vârstă sau statutul social. Grupele tipice sunt:
Copii/Studenți/Adulți/Pensionari. Fiecare dintre aceste grupuri are de obicei o curbă
a cererii diferită. Copiii, studenții și pensionarii au, în general, un venit mult mai mic
disponibil. Turiștii (și străinii) pot fi percepuți ca fiind mai bogați decât localnicii,
fiind capabili să plătească mai mult pentru aceleași bunuri și servicii - uneori prețurile
pot fi chiar de 35 de ori mai mari. Unele bunuri - cum ar fi locuințele - pot fi oferite la
prețuri mai mici pentru anumite grupuri etnice.
Reduceri pentru membrii anumitor bresle
Unele companii pot oferi prețuri reduse membrii anumitor
bresle, cum ar fi profesorilor, polițiștilor sau personalului 
militar . În plus față de creșterea vânzărilor către grupul țintă,
compania beneficiază de publicitatea pozitivă rezultată,
ducând la creșterea vânzărilor către publicul larg.
Discriminarea de gen
Discriminarea pe criterii de gen este practica de a oferi servicii și produse
identice sau similare bărbaților și femeilor la prețuri diferite, atunci când
costul producerii produselor și serviciilor este același. 
În Europa, primele de asigurare auto au fost, în mod istoric, mai mari pentru
bărbați decât pentru femei, o practică pe care industria asigurărilor încearcă
să o justifice pe baza niveluri de risc diferite. UE a interzis această practică;
totuși, există dovezi că această interdicție este ocolită prin discriminarea pe
baza unor factori care sunt puternic corelați cu sexul. 
Discriminare de preț între națiuni
Companiile farmaceutice pot cere, pentru aceleași medicamente, clienților
care trăiesc în țările mai bogate un preț mult mai mare decât clienților din
țările mai sărace. Capacitatea companiilor farmaceutice de a menține
diferențele de preț între țări este adesea întărită sau împiedicată de legile și
reglementările naționale privind comercializarea de medicamente.
Discriminarea prin preț controlată de
consumator
În timp ce teoria convențională a discriminării de preț presupune în general că
prețurile sunt stabilite de vânzător, există o alternativă în care prețurile sunt
stabilite de cumpărător, cum ar fi în cazul prețurilor libere. O astfel de
discriminare a prețurilor controlată de consumator exploatează capacitatea de
autoadaptare la diferite curbe ale cererii funcție de sensibilitatea la preț, putând
evita percepțiile negative ale discriminării de preț impuse de un vânzător.
Exemple dexdiscriminare prin pret(studiu de caz):
->Magazinele online sunt cele în care poate fi aplicată cel mai uşor aşa-numita discriminare
prin preţ, deoarece vizitatorul site-ului de cumpărături nu ştie dacă preţul afişat pe ecran
este acelaşi pentru toţi ceilalţi clienţi. Netflix, site-ul american care difuzează filme şi seriale
contra-cost, spune că a înregistrat un profit cu 1,4% mai mare în momentul în care a început să
practice preţuri diferite pentru vizionarea aceloraşi producţii. La formarea preţurilor, compania a
folosit informaţii demografice şi detalii despre căutările făcute de fiecare client în parte. Însă
această discriminare nu există doar pe internet.
->De exemplu, unii taximetrişti din marile oraşe, îndeosebi din Bucureşti, cer mai mult
pentru o cursă atunci când plouă sau în serile de weekend. Taximetriştii sunt conştienţi că mulţi
clienţi vor să dea oricât pentru a ajunge acasă, aşa că profită de această situaţie. Desigur, aceasta
este o formă ilegală de discriminare, care arată însă cât de mult poate să conteze cunoaşterea
clientului sau mediul.
->Există însă şi forme cât se poate de legale de discriminare, care iau forma unor oferte
speciale. De exemplu, medicamentele au preţuri foarte dinamice. Cine are un card de fidelitate
emis de o farmacie poate cumpăra un produs la un preţ mult mai mic decât un client care nu are
card. Diferenţe de preţ apar şi de la un client fidel la altul, în funcţie de cumpărăturile făcute în
trecut şi de frecvenţa achiziţiilor.
->Chiar şi cinematografele îşi discriminează clienţii. Biletele din săptămâna premierei unui
film sunt mai scumpe decât cele din săptămânile ulterioare.
Însă, de departe, cea mai costisitoare formă de discriminare prin preţ este cea a companiilor
aeriene. Acestea stabilesc preţul biletelor printr-un algoritm complex, pe care clienţii nu au
cum sa îl înţeleagă, deoarece se bazează pe informaţii pe care le cunoaşte doar un
calculator. Biletul se poate ieftini sau scumpi de la un minut la altul, în funcţie atât de interesul
pasagerilor pentru respectiva rută, cât şi de data la care este făcută rezervarea. Aşa se face că doi
pasageri care zboară la aceeaşi oră, în aceleaşi condiţii, au plătit sume complet diferite pentru bilet.
Va multumesc pentru atentia
acordata! 
Bibliografie:
1.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Discriminare_prin_p
re%C8%9B

2.
https://europa.eu/youreurope/citizens/consumer
s/unfair-treatment/unfair-pricing/index_ro.htm

3.
https://anpc.ro/articol/15/vanzarile-cu-pret-redu
s-controlate-de-anpc

S-ar putea să vă placă și