Sunteți pe pagina 1din 18

PROIECT DE SPECIALIZARE

Pentru examenul de ceritificarea calificării profesionale de nivel 4,învățământ


liceal, filiera Tehnologică,profil Servicii

Specializarea:Tehnician în activități economice

2019

CUPRINS

Argument....................................................................................................................................................3
Cap.1. Politica de preț...............................................................................................................................6
1.1 Conceputul de preț.............................................................................................................................6
1.2. Factorii care influențiază prețul........................................................................................................7
1.2.1 Determinarea preţului în funcţie de costuri................................................................................8
1.2.2 Determinarea preţului în funcţie de cerere.................................................................................9
1.2.3 Determinarea preţului în funcţie de concurenţă..........................................................................9
1.3. Strategii de preț...............................................................................................................................10
Cap.2. Studiu de caz privind politica de preț la S.C. COCA-COLA SA...........................................13
2.1. Prezentarea generală a firmei..........................................................................................................13
Scurt istoric Coca-Cola..........................................................................................................................13
Portofoliul de produse...........................................................................................................................14
Politica de preț adoptată de S.C. COCA-COLA SA.............................................................................16
Concluzii...................................................................................................................................................17
Bibliografie:..............................................................................................................................................18
ANEXE.....................................................................................................................................................19

Argument

Am ales ca temă de studiu pentru lucrarea mea de cercetare „ Politica de preț” deoarece mi se
pare o temă interesantă de dezbătut, dat fiind faptul că în ziua de azi prețul unui produs face diferența
între calitatea acestuia.

2
Principalul motiv pentru care am ales această temă este faptul că acest capitol al analizei pieței
este întâlnit în viața de zi cu zi și influențează oamenii într-o oarecare măsură în luarea unor decizii.
Lucrarea de față este structurată în două capitole:
1. Politica de preț ;
2. Studiu de caz privind politica de preț la S.C. COCA-COLA SA
În primul capitol am prezentat noțiunea politicii de preț ca fiind strâns legat de conceptele de
tranzacție sau schimb, precum și conceptul de utilitate.
Determinarea prețului este o operațiune delicată și se realizează în funcție de trei elemente
esențiale precum: determinarea prețului în funcție de costuri, determinarea prețului în funcție de cerere
și determinarea prețului în funcție de concurență.
Concurența poate avea un rol hotărâtor în determinarea prețului, având în vedere multitudinea,
dimensiunea și forța concurenților.
Pe piață, în funcție de numărul de concurenți și de gradul de diferențiere al produselor, distingem
următoarele situații: concurența pură, oligopolul și monopolul.
Fiecare subiect a fost tratat separat și detaliat. Scoțându-se în evidență lucurile esențiale despre
tema aleasă.
Prețul reprezintă cantitatea de monedă pe care cumpărătorul este dispus și capabil să o ofere în
schimbul unui produs sau serviciu existent pe piață.
Ca instrument al pieței și indicator esențial al realității economico-sociale prețul pieței reprezintă
suma de bani pe care consumatorul acceptă să o platească vânzătorului în schimbul unui produs sau
serviciu. Reprezetând suma de bani pe care o primește vânzătorul unui bun economic de la cumpărarea
acestuia, prețul, într-un sistem concurențial, se formează în mod liber pe piață în funcție de raportul
dintre cerere și ofertă. Problema stabilirii mărimii prețului, privită drept obiect al activității de
marketing, se regăsește într-o multitudine de situații, fie că este vorba de lansarea de către intreprindere
a unui produs nou pe piață, fie de orientarea mărfurilor din actuala gamă de fabricație a intreprinderii
spre alți intermediari sau alte segmente de consumatori.
Termenul generic de preț este asociat tuturor bunurilor ce fac obiectul actelor de vânzare-
cumpărare, dar este folosit cu predilecție atunci când angajații economici operează cu bunuri materiale.
Pentru servicii este utilizat, de regula, termenul de tarife. Dezvoltarea unor puternice fenomene
concurențiale duce la apariția unei mari varietăți de prețuri, ce pot fi folosite în funcție de situația
concretă de pe piață, cum ar fi: prețuri de pătrundere pe piață, prețuri de prestigiu, prețuri de atac, prețuri

3
menite să ia ‘’caimacul pieței’’, prețuri umbrella, prețuri psihologice, prețuri promoționale și prețuri de
încercare.
Politica de preț reprezintă ansamblul deciziilor luate de agentul economic privitoare la nivelul,
structura, varietatea și dinamica prețurilor și tarifelor bunurilor economice pe care acesta le produce
și\sau comercializează. Succesul mărfurilor produse și\sau comercializate pe o piață de o intreprindere
depinde, în măsura semnificativă, de eleborarea unei politici de preț adecvate atâta în ceea ce privește
nivelul prețurilor, cât și stabilirea și diversitatea lor în timp. Deciziile pe care intreprinzatorul le ia în
cadrul politicii sale de preț, influențiază volumul cifrei de afaceri și, astfel, în mod indirect, rentabilitatea
activității economice a intreprinderii. În același timp, politica de preț este folosită și pentru îmbunătățirea
poziției concurențiale a firmei pe piață.
În activitatea oricărei întreprinderi producătoare de bunuri și servicii, prețul deține un rol special,
de maximă importanță pentru atingerea obiectivului final pe care acesta și-l propune-maximizarea
profitului.
În al doilea capitol am prezentat studiul de caz referitor la politica de preț.
În prima parte a studiului de caz am prezentat datele și începuturile companiei alese.
Portofoliul de produse și politiciile de preț pe care le-au implementat cei de la Coca – Cola
pentru a-și satisface obiectivele privind creşterea volumului vânzărilor, recuperarea cheltuielilor şi a
investiţiilor efectuate pe termen lung, sporirea cotei de piaţă şi contracararea concurenţei, le-am
prezentat în a doua parte a studiului de caz.
Lucrarea a fost elaborată pe parcursul semestului al II-lea, an școlar 2018-2019 sub îndrumarea
doamnei profesor coordonator
La elaborarea lucrării am ținut cont de legislația în vigoare, de informațiile oferite de lucrări în
domeniul economic și de cunoștințele dobândite în anii de liceu.

Cap.1. POLITICA DE PREȚ

1.1 Conceputul de preț

4
Conceptul (noţiunea) de preţ este strâns legat de conceptele (noţiunile) detranzacţie sau schimb,
precum şi de conceptul de utilitate. Prin intermediulschimbului, un actor (agent) economic ce acţionează
pe piaţă comunică, intră înrelaţie cu un alt actor economic, în scopul obţinerii, de la acesta din urmă a
unuibun ce are valoare şi este util, oferind în schimb „ceva” similar, valoros şi util.
Preţul reprezintă o formă de măsurare economică, de evaluare concretă aschimbului, cunoscută
odată cu apariţia schimbului de mărfuri. Evaluarea prin preţa schimbului este denumită forma bănească
a acestuia; în sensul acesta, preţulexprimând cantitatea de bani plătită pentru cumpărarea bunurilor şi
serviciilor, încadrul tranzacţiilor bilaterale care au loc pe piaţă; el este un raport între bunuri şi bani1.
În practică sunt utilizate mai multe categorii de preţuri, unele dintre celemai frecvente fiind
următoarele:
• preţul rotund (de exemplu 1000, 10000 lei etc.);
• preţul magic (are ca terminaţie cifra 9: 999 lei, 10199 lei etc.);
• preţul impar (de exemplu 995 lei );
• preţul minim - o barieră din punctul de vedere al consumatorului,asociat, de regulă, unei calităţi
insuficiente a produsului;
• preţul maxim - preţul pe care consumatorul este dispus să-l plătească;
• preţul negociat - preţul acceptat atât de vânzător, cât şi de cumpărător,pentru că a fost stabilit în
urma unei negocieri la care au participatambele părţi ;
• preţul recomandat de un anumit producător distribuitorilor cu careacesta lucrează etc.
În marketing, preţul reprezintă un element al mixului de marketing, aflat într-o corespondenţă
permanentă cu celelalte: produsul, distribuţia şi promovareadar şi un element acorporal al produsului.
Preţul este, înainte de toate, variabilacare justifică însăşi existenţa schimbului şi, în termeni monetari,
variabila caregenerează venituri pentru vânzător, toate celelalte variabile (produsul, distribuţia
şipromovarea) generând cheltuieli.
În contextul existenţei şi manifestării unei economii de tip concurenţial şi având în vedere faptul
că preţul reprezintă un element intrinsec al schimbului,stabilirea nivelului acestuia reprezintă, pentru
întreprindere, o problemă esenţială.De fapt, la nivelul întreprinderii se pune problema definirii şi
conturării unei strategii de preţ care să corespundă obiectivelor pe care aceasta şi le-a propus.
Astfel, între principalele obiective ale întreprinderii se situează:

1
Florescu, C., Mâlcomete, P., Pop, N. Al. (coordonatori), op. cit., 2003

5
• maximizarea profitului, care reprezintă, în cele mai multe cazuri,principalul obiectiv al
întreprinderii;
• maximizarea veniturilor, a vânzărilor sau a cotei de piaţă;
• îmbunătăţirea imaginii produselor oferite pe piaţă;
• contracararea concurenţei;
• supravieţuirea etc.
Obiectivele enumerate anterior se pot constitui, de fapt, şi în obiective care pot fi realizate prin
intermediul preţului.
Preţul, în calitate de element al mixului de marketing, trebuie să secoreleze cu celelalte trei
elemente ale acestuia: cu produsul - preţul unui produs sestabileşte în funcţie de caracteristicile şi nivelul
de calitate al produsului; cudistribuţia - preţurile practicate se află într-o relaţie strândă cu modalităţile
efectivede distribuire a produselor; cu promovarea – existând numeroase interacţiuni întrepreţ şi
activitatea promoţională: preţurile mari pentru un nou produs pot furnizafondurile necesare programelor
de informare a consumatorilor asupra produsuluirespectiv; publicitatea are un impact mai mare asupra
vânzarilor la preţuri mici;promovarea continuă reduce sensibilitatea consumatorilor la preţ.
Rolul şi importanţa preţului în mixul de marketing variază în funcţie desituaţia
concretă în care întreprinderea acţionează, de specificul pieţei pe careaceasta evoluează. În unele cazuri,
acesta poate avea un rol hotarâtor în realizareaobiectivelor întreprinderii, în altele însă are o contribuţie
mai puţin importantă. Se constată, în ultimul timp, o creştere a rolului preţului în politica de marketing
aîntreprinderilor.

1.2. Factorii care influențiază prețul

Determinarea preţului este o operaţiune extrem de delicată, ce se realizează în funcţie de trei


elemente esenţiale, şi anume: costuri; cerere şi concurenţă, fiecare dintre acestea acţionând în mod
diferit asupra procesului de stabilire efectivă a preţului, în funcţie de obiectivele urmărite.

6
1.2.1 Determinarea preţului în funcţie de costuri

Metodele de determinare a preţului în funcţie de costuri sunt considerate careprezentând primele


metode cu caracter ştiinţific ce au fost utilizate în acest scop.Determinarea preţului în funcţie de nivelul
costurilor esteconsiderată a fi cea mai simplă modalitate, dintre cele trei, teoretic preţul trebuindsă
acopere costurile şi să asigure obţinerea unui profit.
Costurile sunt încadrate, în principal, în două categorii: costurile fixe şi costurile variabile.
Costurile fixe sunt cele generate de activităţile generale aleîntreprinderii, ele neputând fi repartizate
asupra unui produs sau altul; ele mai suntcunoscute şi sub denumirea de costuri indirecte sau de
infrastructură.
Costurile variabile se află într-o relaţie directă cu volumul producţiei, de aceea ele se mainumesc
şi costuri directe. Nivelul lor total se determină în funcţie de cantitatea saude numărul de unităţi produse,
costurile variabile unitare fiind relativ constante.
Utilizarea pe scară largă în activitatea practică a metodelor de determinarea preţului pornind de
la costurile de producţie se bazează pe simplitatea şiobiectivitatea acestora. Mulţi producători şi
vânzători consideră că pot apreciacosturile cu o precizie mult mai mare comparativ cu cererea; de
asemenea, metodelesunt transparente, având în vedere faptul că multe costuri sunt uşor de verificat.
Cuantificarea adecvată şi într-o manieră operativă a costurilor ce urmează afi utilizate în procesul
de determinare a preţului necesită, cel puţin din perspectivăteoretică, calcularea unei funcţii a costurilor
medii, corespunzătoare diferitelorniveluri ale producţiei. De asemenea, trebuie să nu omitem faptul că
existănumeroase costuri variabile şi că fiecare dintre acestea evoluează în mod diferit. Înacest context, se
pot defini: costul fix total, ca sumă a tuturor costurilor fixe; costulvariabil total, ce reprezintă suma
tuturor costurilor variabile, corespunzătoarediferitelor niveluri ale producţiei; costul total, obţinut prin
însumarea celor douătipuri enunţate anterior.
Fiecăruia dintre cele trei tipuri de cost îi corespunde un cost mediu unitar,ce rezultă din din
raportarea costului la volumul producţiei obţinute, după cumurmează: costul fix mediu unitar, costul
variabil mediu unitar şi costul mediuunitar, volumul optim al producţiei corespunzând punctului în care
costul mediumarginal este nul.

7
1.2.2 Determinarea preţului în funcţie de cerere

Indiferent de nivelul său, preţul exercită o influenţă directă asupra cererii,şi invers. Relaţia între
preţ şi cerere se transpune în conceptul de funcţie a cererii.Estimarea acestei funcţii se poate realiza în
două forme posibile: într-o formărestrânsă, considerând că preţul concurenţei rămâne constant şi într-o
formăextinsă, care include o estimare, pentru fiecare nivel al preţului stabilit de cătreîntreprindere, a
diferitelor preţuri ale concurenţei şi ale altor agenţi economici
Funcţia cererii exprimă numărul de unităţi vândute pe piaţă, la niveluri depreţ diferite, într-o
anumită perioadă de timp.
În mod obişnuit, cererea şi preţul se află într-o relaţie inversă: cu cât preţuleste mai mare, cu atât
cererea scade, şi invers. Există însă şi excepţii de la aceatăregulă, în cazul produselor de lux de exemplu,
motivaţia fiind simplă: consumatoriiasociază creşterea preţului cu o îmbunătăţire a calităţii.
Un element de o deosebită importanţă în procesul de determinare a preţuluiîn funcţie de cerere
este reprezentat de elasticitatea cererii în raport cu preţul.Abordată prin prisma consumatorului,
elasticitatea cererii în raport cu preţul esteinfluenţată de o serie de elemente, dintre care mai importante
sunt: existenţa uneizone de preţ de referinţă; atracţia exercitată de anumite preţuri (preţurilepsihologice);
inegalitatea sensibilităţii consumatorilor la preţ; utilizarea preţului caun indicator de calitate.

1.2.3 Determinarea preţului în funcţie de concurenţă

Concurenţa poate avea un rol hotărâtor în determinarea preţului, având în vedere multitudinea,
dimensiunea şi forţa concurenţilor. În economia de piaţă concurenţială, orientarea preţurilor în funcţie de
concurenţă este strategia la care întreprinderile apelează cel mai frecvent. Modalitatea concretă de
raportare la concurenţă depinde de mai mulţi factori, între care se remarcă: poziţia întreprinderii pe
piaţă; obiectivele acesteia; cota de piaţă deţinută şi perspectivele evoluţiei acesteia.
Pe piaţă, în funcţie de numărul de concurenţi şi de gradul de diferenţiere a produselor, distingem
următoarele situaţii:
• concurenţa pură, caracterizată prin aceea că un număr mare de ofertanţi se adresează unui
număr mare de cumpărători, nici unul dintre ei neputând influenţa nivelul preţurilor. În consecinţă, în
această situaţie, preţul nu poate fi controlat de întreprindere;

8
• oligopolul, caz în care pe piaţă se înfruntă un număr redus de ofertanţi, concurenşii fiind
dependenţi unii de alţii în stabilirea preţurilor;
• monopolul, ce corespunde unei pieţe pe care se înfruntă un ofertant şi un număr mare de
cumpărători, ofertantul având un rol hotarâtor în formarea preţurilor.

1.3. Strategii de preț

Strategia de preț este un instrument extrem de util pentru îndeplinirea tuturor obiectivelor de
marketing. Ca succesiune îm timp, strategia de preț se stabilește după ce au fost adoptate deciziile în
privința strategiei de piață și a cotei de piață ce trebuie realizată.
Alegerea unei anumite strategii de preț are efecte directe asupra cifrei de afaceri a firmei,
rentabilității, eficienței investițiilor, etc.
În funcție de nivelul acestora, strategiile de preț pot fi clasificate în trei categorii dinstincte, și
anume:
NIVELUL PREȚULUI
 Strategii de preț scăzut
 Strategii de preț modern
 Strategii de preț ridicat

1. Strategii de preț scăzut pot fi analizate pornind de la motivația acestinivel al prețurilor.

 Strategia prețului de penetrare pe piață.


Firma stabilește un preț sub cel al concurenților în dorința de a intra pe piața respectivă și de a
obține o cotă importantă din ea. Prețurile practicate sunt reduse, acoperind costurile medii unitare
și includ un profit minimal.

Prețurile de penetrate se practică în cazul:

9
 Lansării unui produs
 Unei puteri de cumpărare reduse
 Unei concurențe puternice

 Strategiia prețului de promovare, este bazată pe un nivel redus al prețurilor și este folosită
îndeosebi:
 În anumite ocazii (sărbători, intratrea sau ieșire din sezon)
 În magazinele universale modice la anumite articole
 În scopul lichidării rapide a stocurilor existente și reluării/reorganizării producției.
 Strategia prețului de descurajare a concurenței, bazată pe un nivel redus al prețurilor menit a țtine
la distanță concurența.
Aceste strategii sunt specifice firmelor putenrice financiar care au posibilitatea de a investi și
a crește producția la orice nivel al cererii, aplicabilă sunt sensibilil la modificări de preț.
2. Strategiile de preț moderat, se concretizează pe piață în :
 Prețuri psihologice (pare, impare sau magice, tradiționale sau păstrate pe perioade lungi de timp)
 Prețuri discriminatoriii, adresate în mod special diferitelor segmente de piață (copii, studenți,
pensionari, clienți fideli, cetățeni străini, etc)
 Prețuri diferențiale. Diferențierea lor se face în funcție de cantitatea cumpărată (ex. cantitate
mare la preț unitar mai mic), modalitatea de plată (ex. preț diminuat pentru plata anticipată) sau
momentul achiziționării (ex. în sezonn sau în extrasezon).
3. Strategiile de preț ridicat, pot fi analizate pornind de la motivația stabilirii acelui nivel (ridicat) al
prețurilor:
 Strategia prețurilor de prestigiu, se concretizează în prețuri ridicate în mod artifical pentru a
păstra o imagine a calității superioare. Se mizează pe dorința cumpărătorului de a avea acel
produs care îi oferă prestigiu. Ex. produse de lux sau ale unor producători recunoscuți.
 Strategia prețurilor de smântânare, presupune fixarea unui preț (ridicat) încă de la lansarea
produselor pentru:
 Produse noi și moderne, adresate unor clienți foarte puțini sensibili (interesați) la
preț
 Producția limită asociată cuo cerere fermă
 Produse cu o elsticitate redusă a cererii în funcție de preț

10
După ce segmentul de piață vizat a fost satisfăcut, prețul de smântânare va fi redus treptat până la
nivelul prețului pieței (preț moderat). Ex. produsele cu tehnologie de ultima generație.
În stabilirea unui anumit nivel al prețurilor, unele firme urmăresc efectiv prețul pieței, lăsându-se
influențate de nivelul prețurilor stabilite de concurenți, altele își stabilesc prețurile produselor pornind de
la de la costurile ocazionate de obținerea acestora la care se adaugă marja de profit dorită. În oricare
din cazurile anterioare, nivelul prețurilor va fi influențat de cererea existentă în momentul respectiv pe
piață, fiind cunoscut faptul că orice produs care se oferă la un preț mai ridicat decât înlocuitorul său riscă
să nu se vândă.
La stabilirea unui anumit nivel al prețurilor, întreprinderea se poate orienta astfel după unul dintre
următorii factori:
Factorii de influență a nivelului prețurilor:
 Costurile
 Cererea
 Concurența
Orientarea dupa costuri este cea mai cunoscută și folosită metodă de caluclare a prețurilor. Se
presupune că prețul oricărui produs sau serviciu trebuie să permiă recuperearea costurilor de producție și
distribuție, iar apoi să aducă un minim pe profit.
Orientarea după concurență este specifică firmelor mici și mijlocii și presupune o încercare de
aliniere a prețurilor proprii la cele ale principalilor competitori în incercarea de a rezista presiunilor
exercitate de aceștia. Orientarea prețurilor după concurență duce fie la adoptarea unei strategii imitative
de preț, fie la o strategie de preț diferențiere a prețurilor.
Orientarea după cerere se impune în cazul în care raportul dintre cerere și ofertă pentru un produs
se modifică serios, fie în sensul reducerii cererii (caz în care prețurile vor fi reduse și ele pentru ca
produsele să se poate vinde), fie în sensul creșterii cererii (caz în care intervine dorința întreprinzătorului
de a obține o marjă de profit mai mare).

11
Cap.2. Studiu de caz privind politica de preț la S.C. COCA-COLA SA

2.1. Prezentarea generală a firmei

Scurt istoric Coca-Cola


Produsul care a dat lumii gustul cel mai cunoscut s-a născut în Atlanta, statul Georgia, la data de
8 mai 1886. Dr. John Styth Pemberton, un farmacist local, a produs, conform legendei, siropul Coca-
Cola într-un vas de aramă pe un trepied, încurtea din spatele casei sale. Socotind că, cei doi C vor arăta
bine în reclame, Frank Robinson, partenerul şi contabilul farmacistului Pemberton a sugerat numele şi

12
a scrismarca înregistrată Coca-Cola.Primul anunţ publicitar pentru Coca-Cola a apărut curând în The
Atlanta journal. Acesta invita oamenii însetaţi să încerce noua şi populara băuturăcarbonatată. În timpul
primului an, vânzările au atins în medie, modesta cifră de nouă porţii pe zi.La data de 1 mai 1889, Asa
Candler a publicat o reclamă de o pagină în TheAtlanta Journal, şi a declarat firma sa ca
singurii proprietari ai Coca-Cola...Delicios. Răcoritor.
  Titlul exclusiv de proprietate pe care Dl. Candler nu l-a obţinut de fapt decât în 1891, era în
valoare de 2.300 dolari. În anul 1892, flerul de comerciant al D-lui Candler a impulsionat
vânzarea de sirop Coca-Cola făcând-o să sporească de aproape zece ori.Împreună cu fratele său, John
S. Candler, cu Frank Robinson, fostul partener al lui John Pemberton şi alţi doi asociaţi, domnul
Candler a format o corporaţie cunumele de The Coca-Cola Company. Capitalul iniţial a fost de
100.000 dolari.
Marca înregistrată Coca-Cola, folosită pe piaţă din anul 1886, a fostînregistrată la Biroul de
Investiţii al Statelor Unite la data de 31 ianuarie 1893.Compania Coca-Cola este leader-ul mondial în
producţia de băuturi răcoritoare. Cu ajutorul celui mai mare sistem de producţie şi distribuţie, Compania
vinde mai multde o cantitate dublă faţă de cel mai apropiat concurent al său. Coca-Cola este băutura
răcoritoare a lumii care este savurată de sute de milioane de ori pe zi de oamenii de petot Globul. Coca-
Cola reprezintă povestea unor momente speciale. Ea a devenit familiară şi universală prin publicitatea
unică făcută de domnul Candler şi prin viziunea domnului Woodruff datorită căreia a fost de ajuns să
întinzi mâna ca să poţiobţine o Coca-Cola.În decursul a peste un secol de schimbări şi păşind într-o nouă
eră care promite şi maimulte schimbări, Coca-Cola rămâne un simbol fără vârstă al băuturilor
răcoritoare de.

Portofoliul de produse
Produsele companiei și prețurile aferente fiecărui produs prezentat. Prețurile sunt aferente
produselor prezentate și vândute în ambalajul cel mai mic.

 Coca-Cola Original Taste 2,48 lei


Coca-Cola este nu doar cea mai populara si mai bine vanduta bautura racoritoare din istorie, ci si cel mai
cunoscut produs din lume.

13
 Coca-Cola Zero Zahar 2,36 lei

Coca-Cola Zero Zahar ofera aceeasi senzatie inconfundabila a bauturii Coca-Cola.

 Coca-Cola Lime 2,39 lei

O inovatie locala, Coca-Cola Lime a intrat pe piata in 2016 si a fost lansata printr-o campanie
indrazneata, sub sloganul "In a world full of lemons, be more lime!".

 Fanta 2,36 lei

In Romania, Fanta Orange a fost a doua bautura racoritoare lansata pe piata, dupa Coca-Cola.

 Sprite 2,36 lei

Sprite este liderul mondial al bauturilor racoritoare carbonatate cu aroma de lamaie si lime.

 Schweppes 3,89 lei

In lumea consumatorilor Schweppes, trei calitati sunt necesare pentru supravietuire: inteligenta, umor si
ironie.

 FUZETEA 2,48 lei

Lansat in Romania in ianuarie 2018, FUZETEA revolutioneaza categoria ceaiului rece.

 Cappy 2,67 lei

Bauturile Cappy sunt sucuri de fructe delicioase care au fost atent selectionate pentru a oferi energie si
vitalitate.

 Cappy+ 2,72 lei

Noua gama de bauturi premium le ofera consumatorilor sucuri din fructe si legume imbogatite cu
vitamine si minerale.

14
 Cappy Pulpy 2,72 lei

Cappy Pulpy le ofera consumatorilor o experienta a gustului cu adevarat originala, fiind un produs intens
revigorant, datorita pastrarii caracteristicilor pulpei de fructe.

 Illy 3,80 lei

Illy Caffè, gama de cafea premium ready-to-drink, este potrivita pentru un stil de viata dinamic.

 Burn 4,29 lei

Burn este prima bautura energizanta distribuita de Coca-Cola HBC Romania si a fost lansata pe plan
local in 2001.

 Monster Energy 3,99 lei

Bautura Monster Energy a apărut pe piata încă din aprilie 2016.

 Dorna 1,71 lei

Dorna este o apa minerala naturala, carbonatata, imbuteliata direct la sursa.

 Dorna Izvorul Alb 1,71 lei

Dorna Izvorul Alb este o apa minerala naturala plata, cu o compozitie minerala redusa.

Politica de preț adoptată de S.C. COCA-COLA SA


Coca – Cola adoptă pentru produsele pe care le produce mai multe categorii de prețuri, începând
de la prețurile rotunde și prețurile magice până la prețurile de prestigiu.

În funcție de sfera de aplicare, compania diferențiază prețurile pentru diferiți comercianți si


producători.

15
Prețurile sunt diferențiate pentru elementele negocibile oferite prin contract. Acestea pot fi legate
de :

 Prețul unitar al produsului.


 Valoarea contractului
 Livrarea mărfurilor
 Calitatea produselor
 Modalitatea de plată

Concluzii

Se poate concluziona că, politica de preț constă în respectarea unui anumit număr de principii
asigurând buna dozare şi coerenţa a acţiunilor de marketing puse în operă în cadrul strategiei comerciale.
O primă regulă se referă la asigurarea unei coerenţe bune în acţiunile de publicitate, preţ,
promovare, canal de distribuţie şi mediul întreprinderii  
A doua regulă presupune asigurarea unei bune coerenţe între acţiunile întreprinderii şi potenţialul
său uman, tehnic, financiar, comercial, logistic.
Datorită unei strategii bune a politicii de preț aplicate de compania analizată se poate observa
evoluția armonioasă a acesteia din momentul înființării și până în momentul de față.

16
Societatea analizată practică o politică de preț eficientă fiind deschisă în negocierea prețului în
funcție de cantitatea achiziționată, de modul de livrare, de plata contravalorii mărfii achiziționate și nu în
ultimul rând de fidelizarea clienților.
Coca-Cola este băutura răcoritoare a lumii care este savurată de milioane deori pe zi de oameni de pe tot
globul. Forma familiară a sticlei de Coca-Cola şi scrisul frumos al mărcii sale înregistrate sunt cele mai
recunoscute simboluri comercaile din întreaga lume.Cronica Coca-Cola este povestea produsului cu cel
mai mare succes din istoria comerţului şi a oamenilor cărora li se datorează atracţia sa unică.

Bibliografie:

1. Daniel Bădilă, Analiza pieței, Editura Universității „ Lucian Blaga” , Sibiu, 2011
1. Manole, Victor, Stoian, Mirela, Marketing,  Editura ASE,Bucuresti, 2004 
2. Balaure, Virgil, coord., Marketing-Editia a II-a, Editura Uranus, 2003
3. www.coca-cola company sa.

17
ANEXE

18

S-ar putea să vă placă și