Monopolul și politica discriminării

prin preț

A elaborat: Guțu Sorina, CT11R

A coordonat: Chiseliov Lilia,
lect. univ.
 Introducere
Succesul de piață al mărfurilor depinde în masură semnificativă,
de elaborarea unei politici de preț adecvate atât în ceea ce
privește nivelul acestuia, cât și stabilitatea și diversitatea în timp.
În perspectiva trecerii la economia de piață, firma este constrânsă
să-și regândească întreaga politică de prețuri și tarife, să
abordeze, cu mult mai mult curaj și flexibilitatea acestui
instrument în modelarea deciziilor asupra cărora se oprește.
Pentru aceasta are la dispoziție o suită de strategii de preț pe care
le poate formula în funcție de specificul pieței căreia i se
adresează, de natura produsului comercializat, de potențialul
financiar pe care îl are disponibil.
Caracteristica și tipologia monopolului
• Monopolul este o formă de piață, în care un singur vânzător oferă
un produs sau un serviciu pentru care nu există înlocuitori apropiați
sau operează în zona protejată.
• Monopolul, în economie, definește situația unei piețe pe care nu
există concurență din partea ofertei, întrucât nu se prezintă decât un
singur vanzător. În viziunea lui E. H. Chamberlin, monopolul
exprimă controlul exercitat de un singur vânzător al unui bun
economic pentru care nu există înlocuitor sau situația cand o marfă
este vândută pe piață doar de o singură firmă care fixează prețul.
 Monopol
administrativ
sau
instituțional

Monopol Forme de Monopol

tehnologic existență a natural
monopolului

Monopol
economic
 • existența unui singur ofertant al
Monopol produsului nesubstituibil,
cumpărat de un număr mare de
perfect cumpărători

• pe lângă ofertantul principal,

Monopol există și alții, cu forță
economică mai mică;
imperfect • produsul oferit de către monopol
este substituibil
 Concurența monopolistică
Concurența monopolistică se caracterizează prin existența
unui număr mare de firme care vând produse similare, dar
diferențiate, barierele de intrare fiind nesemnificative. Datorită
diferențierii produsului, fiecare firmă prezentă pe piața cu
concurența monopolistică va dispune de o clientelă ( un
segment de piață), care ține cont de prețurile și caracteristicile
produsului, manifestând o preferință pentru aceste produse.
Diferențierea produsului va determina segmentarea pieței,
concurența monopolistică reprezentând confruntarea mărcilor
comerciale. Pe piața cu concurență monopolistică un rol
important în diferențierea produselor și respectiv majorarea
veniturilor firmei revine publicității.
 Piața cu
concurența
monopolistică

Fiecare firmă Lupta de concurență Drept factori de Numărul foarte mare

lucrează pentru un este intensă, fiecare restricție în al firmelor pe piață
segment distins al firmă intenționând comportamentul firmei face imposibilă
pieței, caracteristicile să-și extindă cota de servește atât cererea construirea unei
produsului oferit fiind piață prin atragerea consumatorilor cât și strategii în raport cu
subordonat clientelei de la comportamentul comportamentul
exigențelor concurenții săi celorlalți subiecți ai săi concurenților
 Echilibrul monopolului
Obiectivul fundamental în gestiunea majorității covârșitoare a
monopolurilor îl reprezintă maximizarea profitului, adică:
VT- CT= Profit total maxim
Există și situații particulare în care monopolurile practică și
alte forme de gestiunea, respectiv
Maximizarea volumului producției și desfacerilor;
Tarifarea la nivelul costului marginal;
Tarifarea la nivelul costului mediu contabil minim
Dincolo de situațiile particulare de tipul celor de mai sus,
regula este că un monopol își asigură echilibrul, atunci când
profitul obținut este maxim.
 Elemente definitorii ale politicii de preț
Preţul reprezintă cea mai mobilă componentă a mixului de
marketing. El poate fi modificat rapid iar schimbările de preţ atrag
de  regulă un răspuns imediat din partea pieţei.
Deşi preţul este un însoţitor permanent al produsului, el nu este o
reflectare exclusivă a acestuia, ci intervine ca element de contact şi
de armonizare între produs şi piaţa-ţintă căruia i se adresează,
adică, între oferta şi cererea de mărfuri. Mecanismul formării şi
evoluţiei preţurilor cunoaşte o mare varietate de situaţii particulare
în ţările cu economie de piaţă.
Politica de preţ a întreprinderii depinde şi de tipul pieţei, de
numărul competitorilor din cadrul ei. Ea poate acţiona pe o piaţă
unde numărul acesta poate să fie foarte mare sau mic.

Intenția de a lua ,,caimacul
pieței”, prin fixarea unui
nivel înalt de preț al
produselor, accesibil
numai anumitor segmente
de clientelă, foarte
pretențioase și cu un grad
înalt de solvabilitate
(capacitate de plată).
Pătrunderea extensive pe
piață, la baza acesteia
stand fixarea unui nivel
de prețuri suficient de
accesibil pentru cel mai
larg segment de
consumatori.
Pătrunderea cu produsele
sale într-o anumită rețea de
distribuție (magazine de
mare suprafață, magazine de
lux) prin acordarea acestor
intermediari a unor condiții Apărarea în fața ofensivei
de plată avantajoase concurenței, prin alinierea
prețurilor firmei la cele ale
celorlalți parteneri din branșă,
sau din contra, prin ridicarea
semnificativă a nivelului
Obiectivel prețului, în cazul unor
produse de prestigiu.
e politicii
de preț
sunt: Atacul concurenței prin
intermediul prețului,
pentru a o determina să
renunțe la fabricarea sau
comercializarea de
produse similar cu cele
ale firmei
 Politica de prețuri
Politica de prețuri cuprinde un ansamblu corelat de principii, norme, măsuri
și metode concrete prin care o firmă își definește poziția față de prețurile
produselor sale, în vederea îndeplinirii unor obiective specifice fiecărei perioade.
Ea trebuie să fie coordonată și subordonată realizării obiectivelor strategice de
ansamblu, stabilite prin politica globală de marketing.
În viziunea lui Philip Kotler, prin stabilirea unui anumit nivel al prețului, o
firmă poate urmări realizarea unuia din cele șase obiective
Fructificarea la maximum a avantajului de piață;
Supraviețuirea;
Maximizarea profitului actual;
Maximizarea cifrei de afaceri;
Maximizarea volumului vânzărilor;
Promovarea unui produs de calitate superioară.
 Strategia de preț reprezintă modalitatea prin care prețul este utilizat ca pîrghie economicăși
financiară în realizarea obiectivelor într-o anumită perioadă de timp și pe o anumită piață.

Strategia prețurilor înalte

Strategia prețurilor medii

Strategia de preț
Strategia prețurilor joase

Strategia prețurilor legate

Strategia prețurilor neschimbate

Strategia prețurilor pshilogice

Strategia calitate-preț
Strategia utilizării adaosurilor și
reducerilor de preț
 Particularitățile discriminării prin preț
Discriminarea prin preţ constă în perceperea unor preţuri diferite pentru unităţi
diferitedin acelaşi produs, atunci când diferenţele de preţ nu sunt justificate de
diferenţe de costuri.
Tarifarea discriminatorie se realizează atunci când se manifestă câteva condiții:
Imposibilitatea revânzării, presupune fie capacitatea firmei  de a preveni
vânzarea produsului achiziţionat de cumpărător către altul, fie că produsul,
prin natura sa, să fie inaccesibil unei noi comercializări.
Segmentarea pieţei permite firmei împărţirea cumpărătorilor în grupuri
identificabile. 
Existenţa a diferite elasticităţi ale cererii se referă la faptul
ca diferiţi consumatori ai unui bun nu prezintă aceeaşi dorinţa de a-l cumpãra,
ceea ce se poate explica pe baza gusturilor şi preferinţelor subiective ale
oamenilor.
 Concluzie
Răspunzând unei strategii de piaţă care prevede concentrarea activităţii
de desfacere pe un anumit segment de piaţă, produsul va avea anumite
caracteristici, dar şi un nivel al preţului corespunzător exigenţelor şi nevoilor
consumatorilor potenţiali care alcătuiesc segmentul respectiv.
Corelaţia dintre politica de preţ şi cea de distribuţie se realizează, de
asemenea, pe baza unei strategii de piaţă comune. Trăsăturile și obiectivele
acesteia condiționează dimensiunile canalelor de distribuție, formele de
comercializare practicate.
Deşi preţul este un însoţitor permanent al produsului, el nu este o
reflectareexclusivă a acestuia, ci intervine ca element de contact şi de
armonizare între produs şi piaţa-ţintă căruia i se adresează, adică, între oferta şi
cererea de mărfuri.
 Multumesc
pentru atenție!