CIVILIZAŢIE • însăşi, în special în timpul celui de-al

• doilea război mondial, actele de

• barbarie cele mai grave?
(s.f.).
Etim.: lat. civis, «cetăţean». • Problema utilizării acestui tennen la
•
Sens curent: 1. Ansamblu de pl ural (<<civilizaţii», a se citi «culturi»)
fenomene sociale de ordin reli- • ridică totuşi o veritabilă problemă
gios, moral, estetic sau tehnic şi • filosofică: dacă se admite că nu există
ştiinţific, caracteristice unei soci- • mai multe «umanităţi» în cadrul
etăţi. 2.
Grad de rafinament al • umanităţii, este important să se
moravurilor şi al cunoştinţelor, fi e • postuleze unitatea esenţială a «civi­
că este vorba despre o realitate, fi e • l izaţiei» noastre (sau a « c ulturii»
despre un ideal. •
noastre), definită deci nu ca un parti-
• cularism, ci, dimpotrivă, ca o condiţie
• pentru orice om a accesului la
Cele două sensuri ale tennenului civi- •
universal * .
lizaţie sunt corelate în mod intim: dacă •

se poate vorbi de «ci vilizaţii» la •

I
plural, în primul sens, al doilea sens al Termeni în"ecinaţi : cultură,
•

cuvântului civil izaţie introduce în •

Termeni opuşi: barbarie;
această noţiune ideea de progres*; ' . sălbăti cie, Termeni corelaţi:
civilizaţia s e opune deci stării d e cultură; progres; societate.
•

sălbăticie şi barbari ei . Foarte mult •

timp civilizaţia europeană s-a consi- •

derat ca fi ind civil izaţia prin exce- •

CLASĂ
. lenţă, superioară atât în plan moral, cât •

şi pe plan intelectual şi tehno logic. •

Rousseau* contesta deja această • (s . f.). Eti m . : lat.

classis, «clasă de
opinie, subliniind că civil izaţia, în •
cetăţeni». Logică: extensiune a
sensul îndepărtării de starea de natură,
unui termen; ansamblu de
nu se confundă cu pro gresu l. •
el emente indicate prin acest
Antropologia* culturală şi apoi •
tennen. Sociologie: grup de indi-
antropologia structurală* a l ui Claude •
vizi caracterizaţi prin aceeaşi
Levi- Strauss* asigură po steritatea •
condiţie socială.
acestei idei; astăzi, sub infl uenţa lor,
se fo loseşte frecvent termenul de •

cultură, în sensul de civi lizaţie. • Clasă socială

Ansambluri coerente de regul i, de • Concept apărut în secolele al XVIII-lea
cunoştinţe şi de credinţe, civil izaţiile • şi al XIX-lea (Adam Smith, David
(sau culturile) nu ar putea d eci să fie •
Rica rdo).
ierarhizate pe o scară a progresu lui. • Marx* i-a acordat o imp ortanţă
Departe de a reprezenta doar un • majoră, considerând existenţa claselor
«progres» universal şi indi scutab il, • sociale ş i , în primul rând, raportu rile
•
civi lizaţia occidentală nu a p rod us ea conflictuale dintre «clasa domi nantă»

79