TRANSFORMĂRI SOCIO-

ECONOMICE ŞI GRANIŢE
CULTURALE
RADU DARIA, STROIA ALINA, GĂINUŞE LORENA, FARCAŞ THEODORA,
CONSTANTIN ŞTEFANIA, PASCU INGRID, PREDESCU DENIS
CURS: NAȚIUNI ȘI NAȚIONALISME
ÎNTREBĂRI DE CERCETARE

• Care este viziunea despre naționalism a celor doi autori?

• Care sunt definițiile oferite pe parcursul textelor?
• Care sunt asemănările/deosebirile dintre teoriile lor?
 ERNEST ANDRÉ
GELLNER
 Este considerat un fondator al studiilor despre
naționalism
 Se naște la Paris în 1925, crește în Praga, iar în
anul 1939 emigrează alături de familie în Anglia
 Studiază  Philosophy, Politics and
Economics (PPE) la  Balliol College, Oxford
 A predat din 1949 la London School of
Economics and Political Science, din 1984 la
University of Cambridge (King’s College), iar
între 1993-1995, a fost profesor la Central
European University, Budapest.
 Câteva dintre lucrările sale sunt: Words and
Things (1959), Thought and change (1964),
Nations and Nationalism (1983), The
Psychoanalytic Movement (1985).
BENEDICT ANDERSON
 S-a născut în 1936, în Kunming , China, dintr-un tată
anglo-irlandez și o mamă engleză.
 Om de știință politică și istoric anglo-irlandez care a trăit
și a predat în Statele Unite.
 Poliglot cu interes în Asia de Sud-Est
 Este cunoscut pentru cartea sa din 1983 ”Imagined
Communities” , care a explorat originile naționalismului.
 Anderson a fost ales membru al Academia Americană de
Arte și Științe
 Studii: King's College, Cambridge (B.A. ) ;Universitatea
Cornell (Doctorat )
NAȚIUNI ȘI NAȚIONALISME-ERNEST GELLNER
DEFINIȚII

• În această operă, autorul realizează o analiză a naționalismului, reușind să elaboreze, în primul capitol,
câteva definiții ce surprind legătura dintre societate, politică și economie în formarea națiunilor.
• Despre naționalism afirmă că „is a theory of political legitimacy, which requires that ethnic boundaries
should not cut across political ones” (E. Gellner, 1983, 1)
• În viziunea lui Gellner, „Among the various sanctions of the maintenance of order, the ultimate one –
force- may be applied only by one special, clearly identified, and well centralized, disciplined agency
within society. That agency or group of agencies is the state.” (E. Gellner, 1983, 3)
• „Nationalist sentiment is the feeling of anger aroused by the violation of the principle, or the feeling of
satisfaction aroused by its fulfilment.” (E. Gellner, 1983, 1)
 ETAPE SOCIO-ECONOMICE ALE OMENIRII

• În general, grupurile • În etapa agricolă a • Trecerea la etapa

2. Agricol

3. Industrial
1. Preagricol

de vânători și omenirii, existența industrială a

culegători erau prea statului reprezenta o presupus
mici pentru a putea opțiune implementarea unor
permite tipul de • Clasa conducătoare noi elemente precum
diviziune politică care era o minoritate alfabetizarea,
să constituie statul. standardizarea
culturii, deplasări
către zonele urbane,
etc.
IDEI DEZVOLTATE ÎN OPERA LUI GELLNER

• Naționalismul naște națiunea și nu invers

• Unirea diferitelor tipologii de oameni, pe baza unei culturi comune, a dus la construirea unor comunități
ce ulterior s-au transformat în națiuni
• La baza unei națiuni stă o cultură înaltă, un limbaj standardizat, pe același teritoriu
• Cultura își pune amprenta în mod vizibil prin educație
• Națiunea prinde contur în momentul în care oamenii au acces la educație, unde au obligativitatea și
gratuitatea la învățământ
 Imagined Communities: Reflections on the Origin and Spread of
Nationalism – Benedict Anderson

În creația ”Imagined Communities ”sunt prezentate reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului , în
care a examinat modul în care naționalismul a condus la crearea națiunilor sau, după cum spune titlul, comunități
imaginate.
De asemenea susține :”ideea de naţiune este valoarea cu legitimitatea cea mai universală din viaţa politică a
vremii noastre.”
În percepția acestuia „Naţionalismul” este patologia istoriei evolutive moderne, la fel de inevitabilă ca
„nevroza” la nivelul individului, asociată cu aceeaşi ambiguitate esenţială.

Definiția națiunii dată de Benedict Anderson : este o comunitate politică imaginară şi imaginată ca fiind atât
intrinsec limitată cât şi suverană.
Este imaginată pentru că nici membrii celei mai mici naţiuni nu îi vor cunoaşte niciodată pe cei mai mulţi din
compatrioţii lor, nu-i vor întâlni şi nici măcar nu vor auzi de ei, totuşi în mintea fiecăruia trăieşte imaginea
comuniunii lor.
Comunităţile trebuie
să fie deosebite prin Este imaginată ca suverană
deoarece conceptul a luat
stilul în care sunt
naştere într- o epocă în care
imaginate Iluminismul şi Revoluţia
distrugeau legitimitatea
monarhiei dinastice,
ierarhice, de drept divin.

imaginată ca o comunitate
deoarece, indiferent de
Naţiunea este imaginată ca inegalitatea şi exploatarea care
limitată deoarece chiar şi domină de fapt în interiorul
cea mai mare dintre ele, fiecăreia, naţiunea este
cuprinzând poate un întotdeauna concepută ca o
miliard de fiinţe umane, profundă camaraderie
are graniţe finite orizontală.
 ”What I am proposing is that nationalism has to be understood by alighning it,not with self-
consciously held political ideologies,but with the large cultural system that preceded it,out of
which-as well as against which – it came into being.”
 Ideea unui organism sociologic
care se deplasează calendaristic
printr-un timp gol, omogen este
perfect similară cu ideea de
naţiune, care este concepută de
asemenea ca o comunitate
solidă, care se deplasează cu
hotărâre prin istorie.
Dincolo de declinul
comunităţilor sacre, limbilor
şi descendenţelor sacre, s-a
produs o schimbare
fundamentală în modul de a
înţelege lumea, ceea ce, mai
mult decât orice altceva, a
făcut posibilă „conceperea”
ideii de naţiune.
 În principal, a încercat să argumenteze faptul că însăşi posibilitatea de a ne imagina naţiunea a apărut în istorie la
momentul şi locul unde trei concepţii culturale fundamentale, toate de o vechime remarcabilă, şi-au pierdut influenţa
evidentă pe care o aveau asupra intelectului uman.

Prima dintre acestea a fost ideea că un anumit limbaj scris oferă privilegiul de a avea acces la adevărul
ontologic, tocmai pentru că este parte integrantă a acelui adevăr. Chiar aceată idee a dus la crearea marilor
fraternizări transcontinentale ale creştinismului, islamului şi celelalte.
A doua idee a fost credinţa că societatea este organizată în mod natural în jurul şi sub anumite mari centre -
monarhi care erau consideraţi cu totul aparte faţă de alte fiinţe umane şi care conduceau printr-un fel de dezlegare
cosmologică (divină). Devotamentul uman era obligatoriu ierarhic şi centripet deoarece conducătorul era un punct de
acces spre fiinţă şi inseparabil de ea.
A treia a fost o concepţie despre timp în care cosmologia şi istoria nu puteau fi distinse una de cealaltă, iar
originile lumii şi ale omului erau în esenţă aceleaşi. Combinate, aceste idei au înrădăcinat bine viaţa umană în însăşi
natura lucrurilor.
ERNEST GELLNER VS BENEDICT ANDERSON

Ernest Gellner, respectiv Benedict Anderson au dezvoltat într-un mod autentic ideea de națiune și naționalism, iar
pentru a putea face o comparație între aceștia, este necesară o abordare profundă a conceptelor, ideilor, ideologiilor
propuse.

Naționalismul/națiunea asupra legitimității politice, mai exact ca justificări politice, echitabile.

”Nationalism is a theory of political legitimacy” (Gellner, 1983)
”Indeed, nation-ness is the most universally legitimate value in the political life of our time” (Anderson, 1983)

Națiunile nu sunt o necesitate universală a gândirii, ci o limitare a imaginației, căci fluxul gândirii este atât de larg
încât imaginația este infinită, însă națiunea este o limitare a contemplării.
”nations, like states, are a contingency, and not a universal necesity.” (Gellner, 1983)
”nation is an imagined political community-and imagined as both limite and sovereign. (Anderson, 1983)
.

Ideea de națiune și naționalism trebuie să se manifeste prin autenticitate, deoarece reprezintă totalitatea
convingerilor, devotamentelor și solidarității oamenilor care fac parte din comunitatea respectivă.

”Nations are the artifacts of people’s beliefs, devotion and solidarity”(Ernest, 1983)
”Nation-ness, as well as nationalism, are cultural artefacts of a particulary kind.”(Anderson, 1983)
ANALIZĂ ASUPRA PERIOADELOR
Pre-modernitate
• Societăți mici
• Societăți inculte
• Cultură populară
• Limbă sacră (latina)
• Societăți instabile, neconturate
Modernitate
• Societăți largi
• Societăți literate
• Cultură înaltă
• Standardizarea limbii
• Societăți stabile, egalitate între oameni și
drepturile acestora
BIBLIOGRAFIE

• Ernest Gellner, „Nations and Nationalism” (Oxford: Blackwell, 1983, second ed. 2003)
• „Ernest Gellner”. Wikipedia. Ultima modificare October, 26, 2022.
https://en.wikipedia.org/wiki/Ernest_Gellner
• Benedict Anderson ”Imagined Communities: Reflections on the Origin and Spread of Nationalism”(London:
Verso Edition/NLB( distributed in North America by Schocken Books, New York), 1991, second ed. 2006)
• „Benedict Anderson”. Wikipedia. Ultima modificare September, 8, 2022
https://en.m.wikipedia.org/wiki/Benedict_Anderson