Idei şi structuri politice în societăţile arhaice

Petre Dumitrescu

Gândirea politică s-a constituit în spaţiul culturii europene. Condiţiile

istorice, sociale şi culturale propice constituirii doctrinelor politice propriu-zise s-au creat
în Grecia antică, unde se poate vorbi pentru prima oară de existenţa cetăţenilor liberi şi
formarea unei opinii publice libere.
Orientarea europocentristă susţinută, de pildă, cu zel, de Hegel în
Prelegeri de istoria filosofiei, a încercat să minimalizeze importanţa altor spaţii sociale în
promovarea ideilor şi structurilor politice. Cercetările întreprinse, o dată cu sfârşitul
secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, asupra popoarelor arhaice au dovedit
valoarea şi funcţionalitatea optimă a culturilor dezvoltate de acestea. Cercetările de ordin
antropologic şi etnologic au realizat că nu există culturi superioare şi culturi inferioare;
fiecare popor îşi creează cultura de care are nevoie. Din punctul de vedere al relaţiilor
omului cu lumea, cu semenii şi cu sine însuşi, aceste cercetări au demonstrat că omul
arhaic avea o mai bună aşezare în lume, într-un cuvânt se simţea mai fericit decât omul
modern, care, deşi beneficiar al unor realizări impresionante în planul civilizaţiei,
datorită provocărilor imense determinate chiar de acestea, se simte mai puţin stăpân pe
propria-i viaţă.
Societăţile tradiţionale, îndeosebi cele din Orientul antic, au pus în lumină
experienţe de viaţă inedite care s-au dovedit benefice în viaţa şi activitatea omului
contemporan, în ceea ce priveşte modul său de a se raporta şi angaja în lume. Fără
îndoială, cultura europeană, prin vocaţia ei universală, a avut şi are un rol important în
descoperirea valorii modului de viaţă arhaic, care reprezintă o cheie pentru înţelegerea şi
recondiţionarea vieţii omului contemporan, datorită reintegrării acestuia în ritmurile
constante ale cosmosului. De altfel, această acest mod de a înţelege relaţia dintre arhaic şi
contemporan reprezintă un cadru metodologic favorabil pentru întreg domeniul ştiinţelor
socio-umane actuale, cadru de care ţinem şi noi seama în demersurile noastre.
 În Orientul antic, societăţile sunt de tip tradiţional, ceea ce înseamnă că întregul
are prioritate asupra individului. Societăţile arhaice - aşa cum evidenţia Emile Durkheim
- sunt caracterizate de o formă de solidaritate mecanică, în care individul este dependent
de corpul social. Într-o societate definită printr-o solidaritate mecanică, individul nu
reprezintă o instanţă independentă, ci, analog cu un corp mecanic, el se mişcă numai o
dată cu întregul.
În tipurile de societăţi arhaice, ideile şi structurile politice reprezintă şi
expresia unui mod specific de cunoaştere, de asumare a realului. Modul prin care aceste
societăţi îşi asumă realitatea a fost numit de Mircea Eliade ontologii de tip arhaic. Prin
lansarea acestui concept, Mircea Eliade susţinea, de fapt, că şi societăţile arhaice au la
bază o anumită structură filosofică, un Weltauschauung (concepţie despre lume) care
influenţează întreaga viaţă a acestora, inclusiv pe aceea a ideilor şi structurilor politice.
Ontologiile arhaice nu sunt construite cu ajutorul logicii formale, abstracte,
bazată pe clasificarea în genuri şi specii, ci sunt ontologii susţinute de o logică vie,
concretă, în centrul căreia se află mitul, magia, simbolul şi ritualul, ce sunt modalităţi prin
care omul se înţelege ca parte organică a însăşi cosmosului. În esenţă, gândirea arhaică
este de fapt o gândire mitică pentru care imaginarul, este mai real decât realitatea însăşi,
care nu dobândeşte consistenţă în afara acestuia. Ideea "forţă" a ontologiilor arhaice este
aceea a diferenţei radicale, de esenţă, între lumea sacră (atemporală, aspaţială) şi lumea
profană. Lumea profană este dependentă de lumea sacră. Pentru omul arhaic, un lucru
devine real în măsura în care participă la transcendent, la sacru.
Mircea Eliade a fost unul dintre autorii secolului XX care a adus contribuţii
remarcabile la studiul societăţilor arhaice prin elaborarea unor principii, concepte noi şi o
metodologie inedită, capabile să pună în evidenţă modul de viaţă specific al acestor
societăţi. Una dintre ideile cardinale ale concepţiei sale este dezvăluirea faptului că
dimensiunea sacră este ascunsă în lumea profană. Manifestarea sacrului în profan este
numită de el hierofanie, iar în măsura în care puterea este expresia sacrului, aceasta este
numită cratofanie.
Omul profan are acces la aceste puteri sacre prin ritualuri, care prin
suspendarea timpului istoric facilitează relaţia cu timpul sacru, originar, care face posibilă
naşterea şi fiinţa lucrurilor. Întoarcerea la origini are, pentru omul arhaic, o valoare
inestimabilă, permiţându-i să repete acţiunile arhetipale, care reprezintă fundamentul
existenţei diverselor lucruri şi comportamente. Oamenii arhaici, care au avut
disponibilitatea de a coborî la timpul originar şi de a înfăptui acte eroice, salvatoare
pentru comunitate, au format, cu timpul, o categorie specială, anume aceea a vracilor, a
aducătorilor de ploaie, şamanilor etc. În Creanga de aur, James Frazer arată că magia
este procesul de dirijare, în interesul omului, a marilor forţe ale naturii. Magicienii,
datorită acţiunilor benefice pe care le îndeplinesc în favoarea comunităţii, ajung să
primească o serie de atribuţii politice. De exemplu, în triburile australiene se constituie pe
această bază o gerontocraţie (un veritabil "sfat al bătrânilor"). În Malayezia, puterea
conducătorilor provine din credinţa că aceştia sunt în legătură cu o forţă impersonală
numită mana. În Africa, pe structura funcţiei de magician, s-a instituit aceea de
conducător sau de rege. Dobândirea acestor poziţii sociale este datorată fricii, inspirată de
puterea lor magică, dar şi în temeiul bogăţiilor acumulate prin serviciile aduse
comunităţii. Exilul şi execuţia sunt însă riscurile pe care magicianul, regele - preot, şi le
asumă în caz de nereuşită a practicii magice, dacă, de exemplu, nu vindecă bolnavii, nu
preîntâmpină seceta, sărăcia, foametea. Depăşirea stadiului magic în evoluţia societăţii a
deschis perspectiva unor raporturi complexe între funcţia sacerdotală şi cea regală,
ajungându-se până la contopirea lor.
În mentalităţile arhaice, regele - preot este înzestrat cu puteri supranaturale,
putând controla mişcarea întregului univers. Răspunderea şi, totodată, riscul asumat sunt
în acest caz deosebit de mari. "Persoana sa - relatează Frazer - este considerată drept
centrul dinamic al Universului din care radiază linii de forţă spre toate cele patru zări,
astfel încât cea mai neînsemnată mişcare a sa - întoarcerea capului sau ridicarea unei
mâini - afectează în aceeaşi clipă o parte oarecare a naturii şi poate provoca grave
tulburări"1. Din această cauză, acţiunile regelui - preot, în general viaţa sa, trebuie strict
reglementată şi controlată. Totodată, pe măsură ce atribuţiile regelui - preot devin mai
numeroase, creşte şi numărul tabuurilor, a restricţiilor.
Având în vedere poziţia regelui - preot în societăţiele arhaice, unii autori
contemporani apreciază ca inadecvată ideea de obârşie istoristă, evoluţionistă,

1
F. Frazer, Creanga de Aur, vol. I, Editura Minerva, Bucureşti,……. p. 176.
progresistă, conform cărora societăţile tradiţionale ar fi fost despotice, adică membrii lor
ar fi trăit pentru regii lor. Interpretările mai noi ale faptelor socio-istorice avansează
opinia că situaţia este exact inversă, regele - preot, prin calităţile lui intrinseci de a
soluţiona probleme majore ale comunităţii, este considerat slujbaş al acesteia, un
instrument de lux în vederea menţinerii şi prosperităţii poporului. De altfel, viaţa regelui -
preot are valoare atâta timp cât răspunde exact, precis, obligaţiilor asumate. În caz
contrar, comunitatea nemulţumită poate reclama detronarea, suspendarea şi chiar
uciderea lui.
Cercetările antropologice au evidenţiat faptul că sarcinile imense ce revin regelui - preot
fac ca acesta să-şi găsească cu greu un succesor. Datorită acestor dificultăţi, cu vremea, s-
a ajuns la separarea puterii spirituale, sacerdotale, de aceea seculară, a regelui, şi
recunoaşterea primatului celei dintâi.

Set By T-D1 (yth_1100ro@yahoo.com)