UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚELE COMUNICĂRII

Tehnici de redactare

Cadru didactic
Lect. univ.dr. Marcel POPESCU
Student

1
 Cuprins

1. Ce anume problemă a sociologiei vrea să exemplifice în curs teoria ”multiculturalismului” și în ce

anume constă eșecul ei? De ce această teorie nu a fost adevărată și de ce a fost un eșec?.....................2

2. Ce popoare se află, în concepția lui Dumitru Drăghicescu, la baza etnogenezei poporului român și
care erau trăsăturile poporului nostru în secolul al X-lea, cân etnogeneza formării sale se încheiase?. .3

3. Ce afirmă ”teoria adevărurilor multiple”?......................................................................................3

4. Care este legătura dintre ”faptul social” și ”raportul dintre societate și individ” în teoria sociologică a
lui Durkheim?........................................................................................................................................3

5. Ce diferență este între un grup social și o aglomerare umană?......................................................4

6. Ce afirmă ”teoria adevărurilor multiple”?......................................................................................4

7. Ce este ”voința socială” în teoria lui Dimitrie Gusti și ce anume factori influențează voința socială?
4

8. Ce este ”tipul ideal” în concepția lui Weber? Comentează modelul (tipul) ideal al birocrației......4

9. Care este mecanismul socilizării indivizilor în teoria lui Gabriel Tarde? Ce diferență este între
”publicuri” și ”mulțimi”?.......................................................................................................................5

10. De ce Talcot Parsons a fost un sociolog iubit și apreciat de către poliiticienii vremii?..................5

11. Ce diferență este între grupurile formale și cele informale?...........................................................5

12. Care este specificul teoriei sociologice a lui Herbert Spencer?......................................................6

Bibliografie selectivă.............................................................................................................................6

2
A.

1. Ce anume problemă a sociologiei vrea să exemplifice în curs teoria

”multiculturalismului” și în ce anume constă eșecul ei? De ce această teorie nu a
fost adevărată și de ce a fost un eșec?
Eșecul teoriei ”multiculturalismului”1 se referă la integrarea defectuoasă în societate a
imigranților aparținând unor alte culturi și alte religii. În urma cercetării sociologice
responsabilă și obiectivă, multiculturalismul nu putea să ducă la ‘integrare’ socială ci,
dimpotrivă, la ostilitate față de valorile europene.

2. Ce popoare se află, în concepția lui Dumitru Drăghicescu, la baza etnogenezei

poporului român și care erau trăsăturile poporului nostru în secolul al X-lea, cân
etnogeneza formării sale se încheiase?
Vorbind despre etnogeneza românilor, Dumitru Drăghicescu scoate în evidenţă calităţile
şi defectele dacilor, romanilor şi ale slavilor, popoare care au avut cea mai importantă
contribuţie în distilarea poporului român. Astfel că, potrivit lui Drăghicescu, românii
secolului al X-lea erau un popor de păstori crud şi violent, impulsivi, curajoşi, nepăsători
în faţa morţii, inteligenţi, cu o imaginaţie activă şi foarte bogată, înclinaţi spre poezie,
vicleni, perfizi, făţarnici.

3. Ce afirmă ”teoria adevărurilor multiple”?

Teoria adevărurilor multife afirmă că Sociologia este la fel de științifică, ca oricare dintre
științele naturale dar, întrucât studiază cea mai complexă realitate de pe Terra-societatea
umană, îi este aplicabilă teoria adevărurilor multiple, în timp ce în științele naturii,
adevărul științific este unic. Acest lucru este valabil și în psihologie și în psihologie
șocială.
C.

4. Care este legătura dintre ”faptul social” și ”raportul dintre societate și individ” în
teoria sociologică a lui Durkheim2?
Un fapt social nu poate fi explicat decât tot printr-un fapt social. Definită de către
Durkheim, teoria faptului social spune:
- faptele sociale trebuie considerate ca lucruri (în sensul că au o existență obiectivă);
1
Lect. univ. Marcel N. Popescu, Introducere în Sociologie, Note Curs pg. 6
2
https://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%89mile_Durkheim
3
 - fiind exterioare individului particular și exercitând o presiune forțată asupra acestuia,
ele au un rol coercitiv și îndeplinesc o funcție socializatoare(adică de menținere a
idividului în cadrul societății).
Cu alte cuvinte, evoluția societății în timp nu depinde de activitățile fiecărui individ în
parte, ci sunt constituiri în sine sau realități cu caracter ’sui generis’.

5. Ce diferență este între un grup social și o aglomerare umană?

‘Oamenii care călătoresc împreuna într-un autobuz, sau tren, nu sunt un grup social, ci un
grup de oameni, în sensul de aglomerare urbană.’
Dat fiind exemplul de mai sus, diferențele între un grup social și o aglomeare umană sunt
date de obiectivele acestora. Faptul că un grup se deplasează cu un mijloc de transport în
comun îi definește ca fiind o aglomerare umană, daca aceștia se deplasează spre aceeași
locație, în același interval orar, cu același scop și în aceleași zile, se poate numi grup
social.
În concluzie, nu orice aglomerare umană, sau mulțime de oameni poate reprezenta un
grup social.

6. Ce afirmă ”teoria adevărurilor multiple”?

Teoria adevărurilor multiple afirmă că Sociologia este la fel de științifică, ca oricare
dintre științele naturale dar, întrucât studiază cea mai complexă realitate de pe Terra-
societatea umană, îi este aplicabilă teoria adevărurilor multiple, în timp ce în științele
naturii, adevărul științific este unic. Acest lucru este valabil și în psihologie și în
psihologie șocială.

J.

7. Ce este ”voința socială” în teoria lui Dimitrie Gusti 3 și ce anume factori influențează
voința socială?
Voința socială se exprimă ca manifestări de viață într-o activitate economică și una
spirituală, reglementate de o activitate juridică și de o activitate politică.
Voința socială este condiționată în manifestările ei de o serie de factori sau cadre care pot
fi reduse la patru categorii fundamentale: cosmic (teren, climă), biologic, psihic
individual și colectiv, și istoric.

3
https://www.revistadestatistica.ro/supliment/file-de-istorie/dimitrie-gusti-1880-1955/
4
 Schimbările suferite de societate în decursul timpului, prin activitățile ei și sub înrâurirea
factorilor condiționanți, se numesc procese sociale. Începuturile de dezvoltare pe care le
putem surprinde în realitatea prezentă și, deci, le putem prevedea cu o oarecare precizie,
se numesc tendințe sociale.

8. Ce este ”tipul ideal” în concepția lui Weber? Comentează modelul (tipul) ideal al
birocrației.
‘Tipul ideal’ reprezintă un model esențial bazat pe rațiune, a diferitelor fenomene,
procese sau instituții din societate.
Consider că acest concept este unul bine definit și care stă atât la baza funcționării
normale cât și a reproducerii societății și a organismelor cu competențe in diferite
domenii de pregătire.

9. Care este mecanismul socilizării indivizilor în teoria lui Gabriel Tarde 4? Ce

diferență este între ”publicuri” și ”mulțimi”?
‘’Pentru Tarde, existență obiectivă are doar individul, societatea fiind o simplă însumare
a indivizilor, iar socializarea indivizilor a pus-o doar pe seama imitației, iar
fenomenul imitației, la scara societății duce la ceea ce el a numit contagiune.’’
Mulțimile sunt grupuri de oameni pur și simplu însumați, în timp ce publicurile sunt
tot grupuri de oameni, dar care sunt constituite pe bază de contagiune, ceea ce
înseamnă că au anumite trăsături și interese care le conferă o anumită personalitate.
În concluzie, Gabriel Tarde consideră că ’’publicurile’’ nu reprezintă același lucru
cu ’’mulțimile’’.

K.

10. De ce Talcot Parsons5 a fost un sociolog iubit și apreciat de către poliiticienii

vremii?
Talcot Parsons a fost cel mai important analist structural-funcționalist în sociologia
americană.
Societatea tinde să fie un sistem în echilibru sau stabilitate. Talcott a fost un sociolog
iubit și apreciat de toții decidenții sociali ai vremii deoarce în concepția lui ‘’orice
schimbare socială are largi efecte destabilizatoare, ea are tendința de a provoca

4
Lect. univ. Marcel N. Popescu, Introducere în Sociologie, Note Curs pg. 16
5
Lect. univ. Marcel N. Popescu, Introducere în Sociologie, Note Curs pg. 20
5
 nemulțumiri, dacă schimbarea nu se produce destul de încet, astfel încât să ofere
sistemului timp pentru a se adapta’’.

11. Ce diferență este între grupurile formale și cele informale?

Diferența între grupurile formale și cele informale este dată de faptul că grupurile
formale sunt constituite și funcționează pe baza unor acte normative, a unor prevederi
legale, având un scop bine definit, pe când grupurile informale se formează în mod
spontan, pe bază de simpatii sau preocupări comune.

12. Care este specificul teoriei sociologice a lui Herbert Spencer6?

Cea mai cunoscută expresie a sa este „Supraviețuirea celui mai adaptat” 7, pe care a
explicat-o în cartea „Principii de biologie”, unde face trimitere către selecția naturală de
care omenirea are parte, prin care societatea își corectează propriile defecte.
Astfel, el consideră că „organismul social”, cum el însuși îl numește, tinde spre
homeostazie, spre echilibru și stabilitate. Din punctul său de vedere, problemele sociale
vor fi soluționate atunci când guvernul va lăsa societatea să funcționeze singură. Herbert
a fost un contestator susținut al guvernului. „Cel mai adaptat” se referă la cel mai bogat,
cel mai puternic, la cel ce are succes. La acei ce se bucură de statutul social pe care l-au
primit de la natură. Astfel, natura a selectat și a decis că cei neadaptați sunt cei săraci,
slabi, cei fără succes. Ei trebuie să se descurce singuri, să își păstreze sănătatea și să
acceadă la alte niveluri sociale fără ajutor.

6
Lect. univ. Marcel N. Popescu, Introducere în Sociologie, Note Curs pg. 59
7
Lect. univ. Marcel N. Popescu, Introducere în Sociologie, Note Curs pg. 72
6
 Bibliografie selectivă

1. Lect. univ. Marcel N. Popescu, Introducere în Sociologie, Note Curs

2. https://ro.wikipedia.org/wiki/%C3%89mile_Durkheim – accesat la data de 20.05.2022

3. https://www.revistadestatistica.ro/supliment/file-de-istorie/dimitrie-gusti-1880-1955/ - accesat
la data de 21.05.2022