Sunteți pe pagina 1din 5

Universitatea Ecologica din Bucuresti Facultatea de Stiintele Comunicarii

INTODUCERE ÎN SOCIOLOGIE
FORMĂ ÎNVĂȚĂMÂNT I.F

TEME APLICATE

DEDIU(RUSU) REBECA-HILDA

IANUARIE 2020
Dimitrie Gusti (1880-1955), a creat o doctrină sociologică originală, dar a și
inițiat un program național de cercetãri concrete prin cunoscuta Școalã Monograficã
de la București. Dar Gusti nu a fost doar un cercetător, ci și un om de acțiune. Gusti a
fost cel care alături de Victor Ion Popa, Henri Sahl și Gheorghe Focșa a înființat
Muzeul Satului din București (1936).
Modelul gustian susține că realitatea socială poate fi cunoscut cercetând cadrele
(cosmicteren,clima etc.; biologic; psihic-individual si colectiv; istoric) si
manifestarile. Cercetările sale de teren în sate, epuizau toate aceste aspecte devenind
monografii complete ale respectivelor zone. Aceste cercetări de teren se desfășurau cu
participarea unor echipe inter-disciplinare, compuse, alături de sociologi, din
specialiști în alte științe sociale, iar înregistrarea datelor se făcea cu cele mai moderne
mijloace tehnice ale vremii. În anul 1938 s-a derulat o amplă campanie de cercetări
monografice în 60 de localități din țară. Echipele de cercetători ale lui Gusti au
colaborat pe teren cu Echipele regale studențești (formate dintr-un agronom, un
medic, un veterinar, o maestră în gospodărie și un student la educație fizică – aveau
drept scop îmbunătățirea stilului de viață al sătenilor) și cu Cercetașii României.1

Teoria structural – funcționalistã


Aceastã orientare teoreticã, definitã în mare parte de antropologul Bronislaw
Malinowski (1848- 1942) și de sociologii Talcott Parsons (1902 – 1979) și Robert K.
Merton (1944) își are originea în științele biologice. În biologie, organismul (sistem)
este considerat o structură alcătuită din organe (subsisteme), fiecare îndeplinind o
anumită funcție care permite astfel funcționarea întregului organism. În cazul
sociologiiei structural funcționaliste, ”organismul” este însăși societatea, iar
”organele” sunt fenomenele sociale..
Malinowski explicã practica magiei (fenomen social)printre locuitorii insulei
Trobriand (teritoriu aparținând de papua Noua Guinee) pentru credința lor în puterea
pe care magia le-o conferã (funcția magiei) asupra acelor activitãți, ce sunt atât
importante cât și nesigure, cum este pescuitul în largul mãrii. Interpretarea sistemică a
magiei susține cã orice analizã a acestei societãți trebuie sã ia în considerare legãtura
între practica magiei și impactul economic al pescuitului asupra întregii comunitãți.
Dacă nu s-ar practica magia, încrederea pescarilor în norocul și puterea lor ar fi cu
mult mai mic, ceea ce le-ar afecta randamentul la pescuit.
Tarde s-a situat într-o ipostazã absolut opusã teoriei lui Durkheim. În raport cu
societatea, indivizii sunt cei care primează, societatea fiind doar o simplă însumare a
indivizilor. Socializarea indivizilor nu este urmarea unei presiuni sociale ci doar a
actului individual de imitație. Pur și simplu individul imită ceea ce îi place sau
consideră bun la alți indivizi.
La scara societății (deci însumată), imitația produce contagiunea socială. Contagiunea
duce la formarea publicurilor. Publicurile diferă de mulțimi prin aceea că sunt
oarecum organizate, au trăsături și interese comune. La nivelul publicurilor se
formează opinii publice, ceea ce nu există la nivelul mulțimilor. Contagiunea este
posibilă și în afara contactelor directe, la ”distanță”, ca urmare a acțiunii mass mediei.
Teoria sociologică a lui Dimitrie Gusti, se întemeiază pe următoarele axiome:
 Societatea se compune din unități sociale, adică din grupări de oameni legați între
ei printr-o organizare activă și o interdependență sufletească.
 Esența societății este voința socială.
 Voința socială se exprimă ca manifestări de viață (activități) în: o activitate
economică și una spirituală, reglementate de o activitate juridică și de o activitate
1
http://www.revistadestatistica.ro/supliment/index.php/file-de-istorie/dimitrie-gusti-1880-1955/
politică. 
 Voința socială este condiționată în manifestările ei (activități) de o serie de
factori sau cadre care pot fi reduse la patru categorii fundamentale: cosmic (teren,
climă), biologic, psihic individual și colectiv și istoric.
Max Weber (1864-1920) –Considerat ca cel mai mare sociolog german și unul dintre
cei mai însemnați sociologi ai lumii, a creat un sistem doctrinar complex și elevat.
Conceptul central al teorie sale este cel de acțiune socială, iar sociologia are rolul de a
optimiza acțiunea socială. O altă contribuție majoră a lui Weber la dezvoltare a
sociologiei o constituie conceptul de tipul ideal. Acesta reprezintă un model
esențialmente bazat pe rațiune, a diferitelor fenomene, procese sau instituții din
societate.2

Modelul ideal al birocrației

1. Diviziunea muncii: Toate activităţile sunt descompuse în sarcini simple, bine


definit.
2. Ierarhie autoritară: Toate activităţile care compun activitatea de ansamblu a
organizaţiei sunt organizate în mod ierarhic, care au lideri, cei de pe palierele
inferioare fiind coordonaţi şi controlaţi de cei de pe palierele superioare.
3. Selecţia formală a lucrătorilor: Pe fiecare funcţie, lucrătorii sunt angajaţi pe baza
unei selecţii în funcţie de calificarea şi aptitudinile pe care le presupune exercitarea
acelei profesii; ulterior angajării, calificarea este îmbunătăţită continuu prin instruiri
periodice.
4. Reguli şi regulamente formalizate: Modul de funcţionare al diferitelor
compartimente ale organizaţiei, ca şi organizaţia în ansamblul ei, este strict stabilit
prin reguli şi regulamente stricte, obligatorii în cadrul organizaţiei.
5. Obiectivitate în raport cu lucrătorii din organizaţie: Regulile şi regulamentele se
aplică la fel pentru toţi cei care îşi desfăşoară activitatea în cadrul organizaţiei.
6. Evoluţia în cariera profesională: Managerii organizaţiei trebuie să fie profesionişti
obiectivi şi oficiali, cu statut de funcţionari, şi care au o carieră potenţial clar definită,
pe care o cunosc, şi-o doresc şi, prin întreaga lor activitate, încearcă să o
îndeplinească.

Grupuri de apartenență, cărora indivizii le aparțin prin trăsăturile lor obiective, fie
că este vorba de nivel de instrucție, de profesie, de nivel de cultură generală, de
nivelul veniturilor, de culoardea pielii, de cetățenie, de naționalitate etc.
Grupul de referință este grupul căruia individul ar dori să-i aparțină și, ca urmare,
atunci când se evaluează poziția în societate se raportează la valorile, credințele,
modul de viață, obiceiurile,vestimentația etc. a respectivului grup. În multe cazuri,
grupul de referință este același cu grupul de apartenență, adică în situațiile în care
indivizii matifestă satisfacție față poziția lor în societate.
Uneori, între grupul de apartenență, adică poziția obiectivă în societate pe care o
are individul, și grupul de referință este o evidentă contradicție, care poate produce
puternice frustrări indivizilor aflați în această situație.3

Sociologi români în perioada interbelică:


 Anton Golopenția (1909 – 1951)
2
Introducere în metodologia cercetării sociologice
3
Analele. Sociologie, Volumele 21-22
 Mircea Vulcănescu (1904 – 1952)
 Ion Chelcea (1902 – 1991)
 Petre Andrei (1891 – 1940)
 Vladimir Trebici (1916 – 1999)
 Traian Herseni (1907 – 1980)
 Virgil Madgearu (1887 – 1940)4

Psihologi români:
 Nicolae Mărgineanu (1905-1980)
 Constantin Rădulescu-Motru (1868- 1957)
 Mihai Ralea sau Mihail Ralea (1896- 1964)
 Florian Ștefănescu-Goangă ( 1881- 1958)5

Fundamentarea şi afirmarea sociologiei româneşti în societatea modernă s-a


realizat sub coordonarea şi în organizarea profesorului Dimitrie Gusti şi a şcolii sale
sociologice, cunoscută în istoria domeniului sub numele de “Şcoala sociologică de la
Bucureşti” sau de “Şcoala monografică”. Dimitrie Gusti a fost un savant de o
excelentă formaţie enciclopedică, însuşită atât din numeroasele sale lecturi, cât şi de la
marii profesori pe care i-a audiat: psihologul şi esteticianul W. Wundt, economiştii
Karl Bucher, Franz von Liszt şi Gustav Schmoler, istoricul Karl Lamprecht, geograful
Frederik Ratzel, filosoful Frederic Paulsen, sociologii Eduard Spranger, Georg
Simmel şi Paul Barth. Încă din anul 1920, când îşi începe opera de întemeiere a
primei şcoli de sociologie românească, Dimitrie Gusti îi imprimă acesteia crezul său:
“sociologia va fi monografică, ori nu va fi”. Pentru înţelegerea mai profundă a
concepţiei sociologice gustiene, este necesară semnalarea premiselor sale teoretice.
Astfel, ideea sa fundamentală a fost aceea a realizării unei sinteze sociologice a
tuturor disciplinelor sociale particulare, idee exprimată încă de pe vremea când îşi
susţinea doctoratul (în 1904, la Berlin) şi devenită tot mai mult teorie, în perioada cât
a fost profesor la Iaşi (din 1910) şi apoi la Bucureşti (din 1922). El şi-a început
teoretizarea metodei sale prin analiza critică a ceea ce se făcuse până la el în acest
domeniu, reproşând sociologiei faptul că i-a lipsit legătura directă cu faptele, şi
optând, în consecinţă, pentru o perspectivă pragmatică asupra acesteia.6
Monografia de tip gustian a fost percepută ca sistem sociologic şi în acelaşi timp
şi ca instrument de lucru, “care face posibilă confruntarea sistematică dintre teorie şi
realitate, «un mijloc simplu de cunoaştere integrală şi amănunţită a realităţii, fără de
care sociologia ca ştiinţă nu este posibilă»”. Acest sistem sociologic s-a bazat pe un
corpus de teorii, concepte şi teze dintre care amintim: teoria voinţei sociale, teoria
cadrelor şi manifestărilor, legea paralelismului sociologic, conceptul de
interdisciplinaritate etc. Având în vedere toate acestea, monografia sociologică a fost
considerată de către D. Gusti o metodă de cercetare multidisciplinară şi
comprehensivă a unor unităţi sociale, fie acestea rurale sau urbane.7

4
Introducere în sociologie, Note de curs; Lect. univ. Marcel N.Popescu
5
https://ro.wikipedia.org/
6
http://www.history-cluj.ro/SU/cercet/Stavarache/MonografiaSociologica.htm
7
Institutul de Sociologie al Academiei Române
Bibliografie

 Introducere în sociologie, Note de curs; Lect. univ. Marcel N.Popescu


 Ilie Bădescu, Ozana Cucu Oancea, Gheorghe Șișeștean ,Tratat de Sociologie
Rurală, Editura Mica Valahie, București, 2011
 https://www.academia.edu/, consultat în ziua de 20.01.2020.
 http://www.memorialsighet.ro/, consultat în ziua de 20.01.2020.
 http://www.history-cluj.ro/, consultat în ziua de 20.01.2020.
 https://ro.wikipedia.org/, consultat în ziua de 20.01.2020.

S-ar putea să vă placă și