E incapatanat, tiranic, ingimfat. Ii place sa fie laudat. In toate jocurile vrea sa castige numai el si sa primeasca laudele tuturor.

Mama sa ii incurajeaza independenta. Ii place sa se duca singur cu motocicleta, chiar prin Bucuresti. - Elena Perticari

Copilaria si tineretea. Trasaturi de caracter: Carol, fiul cel mare al Regelui Ferdinand I si al Mariei de Edinburgh, s-a nascut la Sinaia, la Castelul Peles, la 3/15 octombrie 1893. Inca din copilarie, i se pune totul la dispozitie si are parte de o educatie aleasa, fiind privit ca o comoara nationala. Mama lui il descria ca pe un "copil frumos, cu bucle aurii". De educatia lui s-a ocupat insusi Regele Carol I, pentru a-i asigura pregatirea necesara unui viitor suveran, insa intre rigiditatea parintilor si rasfatul oferit de bunici, Carol se transforma dintr-un copil docil intr-un adolescent libertin, autoritar. Caracterul printului mostenitor Carol a suferit in copilarie o influenta nefasta din partea unor educatori prost alesi: guvernante urate, astfel incat sa nu aiba influente romantice asupra tanarului, preceptori care ii umpleau mintea cu indoieli tulburatoare, mai ales in privinta menirii lui de print si de ostean. Din aceasta influenta periculoasa, printul si mai apoi regele Carol al II-lea va prelua ca atitudine un egocentrism pronuntat, punand inaintea oricarei obligatii oficiale relatiile sale intime, interesele banesti, dorinta de a trai o viata de lux si petreceri. De asemenea, el a fost invatat de toti cei din jurul lui ca exista o diferenta de rang si de responsabilitati care il obliga la un comportament distant, autoritar si independent, concept in care a crezut toata viata. Era caracterizat ca un tanar frivol, inconstant. Din adolescenta, printul era preocupat de lectura, botanica (realiza ierbare, urmand pasiunea de o viata a tatalui sau), dar si de instructia si uniformele militare. . Este atras de limbi straine (germana, engleza, italiana, franceza) si de sport (tenis, skating si schi). De asemenea, pilota masini, calarea, si era un mare amator de table. Un conducator impulsiv, autoritar, las si corupt aceasta era imaginea sa publica. Era o persoana lipsita de discretie, preocupat fiind de petreceri si aventuri, socand prin renuntarea (de trei ori!) a prerogativelor sale de mostenitor al Coroanei, timp in care relatiile sale amoroase au devenit subiect de controversa publica. El a manifestat, inca din adolescenta, o dubla personalitate caracterizata de un amestec de modernitate si traditionalism. Dornic de grandoare, senzual si romantic, personlitatea tanarului ilustra paradoxurile societatii romanesti interbelice. Viata personala: Odata cu accederea la tron a tatalui sau, Regele Ferdinand, Carol devenea, la 21 de ani, mostenitorul direct al tronului Romaniei. Carol nu se va ridica inca la asteptarile parintilor si ale poporului. In timpul Primului Razboi Mondial, in 1918, cand intreg guvernul si Casa Regala erau in refugiu la Iasi, Carol a parasit garnizoana in care se afla, fugind la Odessa, impreuna cu iubita lui, Ioana (Zizi) Lambrino.Dupa lungi

insistente din partea familiei se reuseste anularea casatoriei si separarea celor doi, desi acestia au continuat sa traiasca impreuna dupa pronuntarea divortului. La 1 august 1919, Carol a renuntat pentru a doua oara la calitatea sa de principe mostenitor. Atunci a anuntat in scris ca se recunoaste ca sot al lui Zizi Lambrino i tata pentru copilul ce urma sa-l nasca aceasta. Ca urmare a insistentelor parintilor sai, pleaca in anul 1920 intr-o calatorie in jurul lumii, pentru a incerca sa o uite pe Ioana. Viziteaza Grecia (Atena), Istanbul, Alexandria, Cairo, Eritreea, India (Bombay), Rangoon, Birmania, Hong Kong, Shanghai, Japonia (Tokyo), Hawaii, SUA. La 20 septembrie ajunge in Europa, la Londra, pentru ca o luna mai tarziu sa se reintoarca in Romania. In acesta perioada, principele Carol a legat prietenii durabile cu importante personalitati ale tarilor vizitate. Carol a ramas n Elvetia unde a cunoscut-o pe principesa Elena a Greciei, care era in cautarea unui sot. Casatoria lui Carol cu Elena s-a oficializat pe 10 martie 1921, la Atena, iar la 25 octombrie 1921 s-a nascut principele Mihai. Printul Nicolae, fratele lui Carol, aprecia ca Elena nu-si iubea sotul, ci doar pozitia ce i-o asigura, onorurile i puterea. A urmat o perioada caracterizata prin implicarea lui Carol in problemele Casei Regale. Era revoltat de tutela pe care Ionel Bratianu o exercita asupra regelui Ferdinand si era hotarat sa actioneze pentru cresterea rolului monarhiei in viata statului. Atunci se manifesta caracterul de conducator cu initiativa a lui Carol. El a fost un vizionar, inflexibil in atingerea obiectivelor personale si de stat. S-a lovit de Bratianu si de parintii care nu il sustineau in aceasta initiativa. Esecul pe linia casatoriei sale, dar si la casa regala, a atras in viata lui Carol episodul Elena Lupescu. Duduia : Dominat de aceasta stare de spirit, in februarie 1925, printul Carol si-a gasit ,,femeia vietii lui. Nota regele Carol al II-lea in jurnalul sau, la 13 februarie 1940: ,,Se implinesc 15 ani de la prima ntalnire, de departe, cu Duduia. Parca ar fi fost azi. Imi aduc aminte. A fost o zi frumoasa de primavara, dar friguroasa. Am trecut la sosea cu masina cea mica a mea, un Amilcar. Nu ne-am vorbit, dar ne-am priceput din ochi. Din aceasta zi s-a schimbat tot cursul vietii mele. Elena Lupescu a fost catalogata, de-a lungul timpului, in fel si chip: cocota, femeie de strada, femeie fatala, vulpea roscata, etc. N-a fost insa o femeie pasagera in viata lui Carol, a stat alaturi de el timp de 28 de ani, in exil (1925-1930), in tara (1930-1940) si din nou in exil (1940-1953), evidentiindu-se o afinitate sufleteasca si chiar intelectuala intre cei doi. Ferdinand si Maria au incercat sa il desparta pe Carol de amanta sa, insa pe data de 12 decembrie 1925, tanarul principe a adresat tatalui sau o scrisoare prin care il anunta pentru a treia oara ca renunta la prerogativele sale de mostenitor al Coroanei. In aceste conditii, Ferdinand convoaca la Sinaia un Consiliu de Coroana iar la 4 ianuarie 1926, parlamentul il proclama succesor pe principele Mihai, de doar 4 anisori. Regele Carol : La 8 iunie 1930, parlamentul decide anularea legilor care il eliminau de la succesiune si este proclamat in unanimitate Rege. Acesta a dorit sa se impuna, in primul rand, prin calitatile sale: capacitatea mare de munca, memorie remarcabila,

priceperea in decelarea evenimentelor si in propunerea solutiilor. Era un bun organizator si un adevarat reformator. Lipsa sprijinului intern si international si incapacitatea de a face fata manifestarilor de nemultumire, il determina pe regele Carol II sa abdice, la 6 septembrie 1940.Acesta va parasi Romania, impreuna cu Elena Lupescu si se va stabili in Portugalia la Estoril, la Villa Mar del Sol. In cele din urma, fostul Rege se casatoreste, in 1949, cu Elena Lupescu. In 1953, suferind de cancer, se stinge din viata. O personalitate controversata, Carol ramane in memoria romanilor ca o mare deceptie. Desi aventurile si pasiunile sale au facut inconjurul Europei, in presa, si l-au definit ca om, Carol a fost un rege dedicat si priceput in a-si separa viata personala de datoria fata de popor.