1) Un barbat brunet cu grupa de sange A(II) se casatoreste cu o femeie blonda cu grupa de

sange AB (IV). Culoarea neagra a parului este determinata de gena N, barbatul este
heterozigot pentru ambele caractere. Stabiliti probabilitatea de descendenti blonzi si cu grupa
de sange A (II).
a)25 %
b)50%
c)12,5%
.
d)75%

2) Se incruciseaza doua soiuri de par care difera prin dimensiunea si culoarea fructelor. Genele
care determina caracterele respective sunt: G-fructe galbene; M-fructe mari; g-fructe verzi; m-
fructe mici. In prima generatie se obtin 100% plante dublu heterozigote care manifesta
caracterele dominante. Stabiliti cate plante cu flori mici si galbene rezulta in F2 daca numarul
total de plante rezultate este 64
a)16 plante
b)12 plante
c)1 planta
.
d)4 plante

3) In urma incrucisarii dintre un soi de vita de vie cu boabe negre si ovale, heterozigot doar pentru
unul din caractere cu un soi cu boabe albe si rotunde rezulta 50% plante cu boabe negre si
ovale si 50% plante cu boabe albe si ovale: Stabiliti genotipurile celor doua soiuri parentale,
daca gena pentru culoarea neagra a boabelor este notata cu N si cea pentru forma ovala cu O.
a)NnOO; nnOo
b)NnOO; nnoo
c)nnOo; nnoo
.
d)NNOo; nnoo

4) Se încrucişează o plantă cu frunze alungite şi cu flori de culoare galbenă cu o plantă cu frunze

reniforme şi cu flori de culoare roz. Frunzele alungite (A) şi florile de culoare galbenă (G) sunt
caractere dominante, iar frunzele reniforme (a) şi flori de culoare roz (g) sunt caractere
recesive. Părinţii sunt homozigoţi pentru ambele caractere. În prima generaţie, F1, se obţin
organisme hibride. Prin încrucişarea între ei a hibrizilor din F1 se obţin, în F2, 16 combinaţii de
factorii ereditari. Stabiliţi numarul combinatiilor cu frunze reniforme si flori galbene.
a)9
b)1
c)3
.
d)4

5) Din incrucisarea unui soi de mazare cu talie inalta si flori rosii cu un alt soi cu talie scunda si
florii rosii rezulta un numar de 1200 de plante, toate cu talie inalta. Stiind ca 900 dintre plantele
din F1 au flori rosii si 300 flori albe, genele pentru talia inalta fiind notata cu H, si pentru
culoarea florilor rosie cu R, stabiliti grnotipurile soiurilor parentale
a)HHRR, hhRr
b)HHRr, hhRr
c)HhRR, hhRr
.
d)HhRR, hhRR
 6) O femeie cu ochii albaştri homozigot şi cu grupa de sânge B(III) (homozigot) se căsătoreşte cu
un bărbat cu ochii negri heterozigot şi cu grupa de sânge A(II) (heterozigot) . Stabiliţi procentul
descendentilor cu ochi negri cu grupa 0 (I).
a)25%
b)50%
c)75%
.
d)0%

7) Se incruciseaza un soi de piersic cu fructe galbene, mari si ovale (AABbCC) cu un alt soi cu
fructe verzi, mici si ovale (aabbCc). Stabiliti procentul descendentilor triplu heterozigoti.
a)50%
b)25%
c)75%
.
d)0%

8) Se incruciseaza doua plante care manifesta dominanta completa pentru caracterul talie si
dominanta incompleta pentru caracterul culoarea florilor. Una din plante este dublu
heterozigota, iar cealalta planta este heterozigota numai pentru caracterul care segrega
mandelian. In descendenta pot rezulta:
a)100% plante care manifesta caracterul dominant
b)75% plante care manifesta ambele caractere dominante
c)50% care manifesta caracterul semidominant
.
d)25% care manifesta ambele caractere recesive

9) Intr-o familie se naste un copil cu ochi albastri si dreptaci. Tatal lui are ochi caprui si este
dreptaci, fiind dublu heterozigot, iar mama are ochii albastri si este dreptace (bbRr). Stabiliti
genotipul tatalui si copilului, stiind ca mosteneste gena pentru folosirea mainii stangi.
a)tata BbRr, copilul bbRr
b)tata BbRr, copilul bbRR
c)tata BbRr, copilul BbRr
.
d)tata BbRr, copilul BBRr

10) Se încrucişează două soiuri de cartof: unul cu tuberculi de culoare roşie şi rotunzi (heterozigot
pentru culoare, homozigot pentru formă), iar celălalt soi cu tuberculi de culoare galbenă şi ovali
(homozigot pentru culoare, heterozigot pentru formă). Stabiliti procentul descendenţilor
heterozigoţi pentru culoarea tuberculului de cartof din F1.
a)25%
b)100%
c)75%
.
d)50%

11) Un bărbat cu ochi căprui şi cu pistrui, heterozigot pentru ambele caractere, cu genotipul CcPp,
se căsătoreşte cu o femeie cu ochi albaştri şi fără pistrui. Stabiliţi procentul indivizilor din
descendenţă care pot avea ochi albaştri şi nu au pistrui
a)25%
b)50%
c)75%
.
d)100%
12) Care sunt genotipurile parentale daca descendenta se compune din 50% din indivizi cu boabe
zbarcite si verzi si 50% indivizi cu boabe zbarcite si galbene si care este procentul de gameti
cu structura genetica ab pe care il poate produce parintele heterozigot pentru o pereche de
caractere
a)aaBb; aabb 1/8
b)Aabb; aaBb; 1/4
c)aaBB; Aabb 2/4
.
d)aaBb; aabb 1/2

13) Intr-o familie cu doi copii, mama are grupa sangvina A(II), iar cei doi copii au grupele sangvine
0(I) și AB (IV). Stabiliti ce grup sangvin si ce genotip are tatal celor doi copii precum si care
este probabilitatea aparitiei unor copii cu grupul sangvin identic cu al tatalui.
a)tatal are grup sangvin B(III), genotip LBLB, probabiliatatea 50%
b)tatal are grup sangvin AB(IV), genotip LALB, probabiliatatea 50%
c)tatal are grup sangvin 0(I) genotip ll, probabiliatatea 25%
.
d)tatal are grup sangvin B(III), genotip LBl, probabiliatatea 25%

14) La soareci culoarea blănii este dată de o pereche de gene ( A- culoare neagră si a – culoare
albă), iar lungimea urechilor de o altă pereche de gene (B – urechi lungi si b – urechi scurte).
Se încrucişează doi indivizi heterozigoţi: o femelă neagră şi cu urechi scurte, cu un mascul alb
şi cu urechi lungi. Stabiliţi procentul descendenţilor cu urechi scurte.
a)25%
b)50%
c)75%
.
d)100%

15) La Drosophila melanogaster genele pentru culoarea ochilor şi pentru lungimea aripilor nu
segregă independent. Ştiind că, genele pentru ochi roşii (W+) şi pentru aripi lungi (vg+) sunt
dominante, iar genele pentru ochi albi (w) şi pentru aripi vestigiale (vg) sunt recesive, să se
determine raportul de segregare după fenotip ce poate apărea la hibridarea unor indivizi dublu
heterozigoţi cu ochi roşii şi aripi lungi:
a)1:1
b)9:3
c)1:2:1
.
d)1:1:1:1

16) Grupa sangvina a Iuliei este A(II), iar grupa sangvina a fratelui ei este 0 (I). Stiind ca pentru
acest caracter, Iulia a mostenit tipuri diferite de gene de la cei doi parinti, stabiliti toate
fenotipurile grupelor de sange posibile ale tatalui
a)0(I), A(II), B(III)
b)0(I), A(II), AB(IV)
c)0(I), A(II)
.
d)0(I), B(III)

17) Se încrucișează o plantă de floarea soarelui cu fructe mari și rotunde cu una cu fructe mici și
ovale. Știind că plantele heterozigote rezultate din această încrucișare segregă mendelian in
F2, stabiliți răspunsul corect.
a)56,25% plante cu fructe mari
b)37,5% plante cu fructe mici și rotunde
c)6,25 % sunt dublu homozigot dominante
.
d)12,5% sunt homozigote pentru ambele perechi de caractere
18) Din încrucișarea a două plante de Antirrhinum majus una cu flori albe și una cu flori roz pot
rezulta:
a)50% plante cu același fenotip cu o parte din plantele rezultate din încrucișarea a două
plante de mazăre cu flori roșii una homozigotă și una heterozigotă
b)100% plante cu flori roz dintre care 50% au genotip Aa și 50% au genotip AA
c)50% din plante cu același fenotip ca al plantelor rezultate din încrucișarea unei plante de
mazăre heterozigotă cu flori roșii cu una cu flori albe
d)un raport de segregare genotipic și fenotipic identic cu cel rezultat din încrucișarea a
.
două plante heterozigote Mirabilis jalapa

19) Se încrucişează plante de măr care diferă prin dimensiunea şi culoarea fructelor. Genele care
determină caracterele respective sunt R - fructe roşii, M - fructe mari, r - fructe galbene şi m –
fructe mici. În prima generaţie se obţin 100%, plante dublu heterozigote care manifestă
caracterele dominante. Stabiliţi câte plante cu fructe mici şi galbene rezultă în F2, dacă
numărul total de plante rezultate este de 128.
a)72
b)8
c)24
.
d)4

20) Un barbat brunet cu grupa de sange A(II) se casatoreste cu o femeie blonda cu grupa de
sange AB (IV). Culoarea neagra a parului este determinata de gena N, barbatul este
heterozigot pentru ambele caractere. Stabiliti probabilitatea de descendenti bruneti cu grupa de
sange AB (IV)
a)25%
b)12,5%
c)50%
.
d)75%