globular.

Protein

Compoziia

chimic
Proteinele "
degradate); " " " genetic. mijlocie
de celular.
nevoie colonilor, Cufost
hexozele: -digestie:
animale
prinproteine
Glucidele lipide.depozit.
Substanele i Srurile
nedisociate, ca
asemenea soldeApasruri
chimicementale:
minerale.
Substanele materiei Din
formeaz
Volvox.
(forma
peretele
polizaharidele
i eliberare
energie;denucleici;
oxidat acizilor
pentozele a Diversitatea INTRODUCTIVE
formarea NOTIUNI
musculare). determin materiei diferentiere
totalul Pentru marcat
Primul
îndeplinesc de minerale la _i Lade cu de
structuraldepozitare la sintetizate substane
elementelorvii de
plante,
celulei nivel
constituie se apariia
edificarea celule pas
fructOza, (riboza organice
galactoza, anorganice vii" plasmodesme. cenobilor un
nivelul celular.(mult strile regsesc
sunt celular
celuleloracestea proces
în
vegetale) se evoluia
anorganice difereniate
unor
(intr rol: de celulei
dezoxiriboza)
i de gsesc locul.de
sunt reversibile
a ap) chimice unui cu de
plasticglucozei natur plante sunt cca sunt
în i este structuri
organism organismelor
sau vegetale reprezentate i 62. asociere
celule
alctuirea fie
desfä_urare reprezentate specializare,
(reînnoiesc animal£ vegetal glucoza; de ale (cca reprezentate
rezultatul functional
în ultima
este sunt disociate gel organismele i In
citoplasmei organice. 104) adevrate nedifereniate
celulele intr pluricelular a
_i prelucrate (puin celulelor,
citoplasmei): (celuloza din
- animale în de ca în pluricelulare
-
glicogenul
proteinelehepatice alctuirea a compoziia
de unui
de colonia
glucide, ioni, reacilor ap,; controlat
funda apå vi proces lamela la a soldat
de nivel fost _i
cu fie de _i ele de a a

douneted)
în(Chlorella),
conductoare
lemnoase),
(vase "Forma la "Celula
Dimensiunile vi. a " (fosfolipidele "
A
Lamel
mijlocie
(prozenchimatice).
heterodiametrice
(parenchimatice); -
0zodiametrice
Membran
reniform£
- sferic organismelor
nesc, animale).
vegetale i Lipidele
prinenzime,
funcional
celular plantele
de oxidarea
celularPerete etc.
tipuri (celula celulelor este
origine îndeplinescvitamine
In superioare unitatea
de
funcjie celulelor (intrå
variazi fundamentale Tipuride intr
baz
stomatic), lor
de _i în
(Chlanmydomonas),
(fig. de cilindric
ovalfactorii în -sunt structural, înhormoni).
larol
forma 0,04-550
funcie alctuireaenergetic alctuirea
1): redu_e: nivel
fusifomlor, de
mediu. de celular)
celulele funcional
la
(neuronul),
stelat alge-0,002-80 rolul mm. biocatalizatorilor
membranei
(elibereaz
(fibra Foma pe celule
se care i
Plasmodesm
încadreaz
muscular genetic _i r ol
Nucleu poate îl la
îndepli energie
plastic
celulei
mm; procariote
fi: -

Fig.
i
eucariote
parenchimatic,
B- A- 1
-
prozenchimatic. Forma

celulelor:

5
 6 Fig. Fig. 2

3 Ultrastructura -
-
bacteriene.
anobacterii.
celular
Perete

celulei

plasmatic
Membran
Peptidoglican
respiraie, meiotic. geneticvariabil
adäposte_te natur telor,triesc asigur Citoplasm Ribozomi Nucleoid aCELULEI
EUCARIOTE
ULTRASTRUCTURA*
fostSTRUCTURA ^I
Eucariotele
Prezint InNucleul,
Peretele
eucariot
Celulaeucariot
animalelor,
EucarioteleCelulaMembrana
se de
timpul celulozic în Celula Gruparea
procariot fäcut
nutrifie, prezent desfä_urarea
molecule
organizeaz materialul
organite diviziunii bine (care bacterii).lasecitoplasm,
(conjugarea o este
albastre-verzi
natur algelorPmânt.
celulozic. i
aprute pe în
secrefie sunt fungilor
(la reprezintpe întâlnescsingur organismelor
anul LA
plasmatic
prezint
diviziune
Nu Materialul
Sexualitatea genetic lipsit
esteMaterialul
individualizat,
de celula
lipse_te Terra. Celula
Prezint Procariotele PROCARIOTE
celularecapabilecelulare
îngenetic,
ADN este proceselor 1925,
i molecul de
de
etc. cromozomi. vegetalä)._i protistelor.
la membran
fenomene
procariot de
obicei
ARN. caracteristic
reprezentat
de celula
99%
prezint este
genetic, un
ctre vii
cu (în perete sunt în
diviziune cu respiratorii. de în
rol profaz) dintre ADN. procariote
absent,de centrul bacterilor(fig.esteprimele zoologul
2-3).
bine membran animal) invagini
mitotic.
i
nucleoid,
numit care
parasexualitate dispus
reprezentatde
de tuturorspeciile
caracteristic
^I
definitmitotic
materialul un foarte celulei. nu organisme Chatten. _i
numr dubl, este difuz este eucariote
plan care
în si de ce rar
în de

alctuite
biologice cristale suc Nissl,
neurofibrilele,
centrozomii,
mitocondriile,
celulare
categoria
împreun(care cu
grupapotîn:
vacuolar,
delimitat care
la
BiomembraneleComponentele Componentele
Componentele Cloroplast care
_.a.).
din
caracteristice (reticulul biomembranelor),
delimiteazFiecare
molecule Mitocondrie numai
peretele
incluziuniplastidele,

endoplasmic,
membranelor
restul Vacuol de celul
neprotoplasmatice:
fosfolipidice
reprezint celular,
perete structurale protoplastul
celular
plasmalem.
unei
componentelor
Ultrastructura(granule protoplasmatice:
plasmalema vegetal
lizozomi,
celule
hialoplasma plasmatic
Membran lipse_te, Structura
totalitatea miofibrilele,
flageli).
de cilii, ale (fig.
prezint
_i ribozomii,
eucariote.
molecule amidon nucleul, celulei 4).
biologice
intr în Laun _i
membranelor protoplastul
idictiozomii, i eucariote Reticul celula
ultrastructura
proteice. Ele aleuron, corpusculii
organitele Microtubuli
perete
Aparatul
(dictjozomi) Golgi
endoplasmic
rugos
sunt animal,
se celular
este
protoplasmatice
celulei
Fig.
celular
Perete
eucariote
4
-Ultrastructura
mijlocie
Lamel vegetale.
Ribozomi -Cloroplast Membran
nuclear Nucleu -Vacuol

7
celulei
 iei

plasmatica
Membran
Fig.
6- fosfolipioicbistrat
Fig. A
animale.
celulei
Modelul nuclear 5-
Membran
membranei
celulare
Modelul
ultrastructuri Na
transTembranare
proteine

ultrastructurii
Nucleu
respectiv
Na,canale
K
pentru

citomembrane. de Aparatul
Nucieol K
(granuloplasm),
fundamental), Spre dintr-o
celul:
Golgi
interior
Citoplasma " au"
Citomembranele periferice,
celular) Alte straturi
membrana
celular
integral (fig. mozaic
interferenta fiecare
prezenta
delimiteaz
organitele
celulare;
anul
proteine 5).
conjurtor,
Plasmalema
este permeabilitate Delimiteaz
(fig.me6).i Modelul
fosfolipidice1972.fluid",
organit sunt i, Unele
care
nestructurat,
constituit lor sunt Membrana
în
genereaz unor doar propus
conine la in reprezentând sfâr_it, proteine organizrii
neted fiecare ata_ate integrate
limita
reaciialctuirea reprezint endoplasmicReticulendoplasmic
rugos Reticul
Lízozomi Mitocondrii
Citoplasma (bistrat
de
organite din selectiv altele biomembranelor
celular S.
spre celul sunt
(citoplasm_0chimice unor
hialoplasm bistratului(strbatfosfolipidic) J.
constituind
canalele
ionice). Singer
exterior
o cruia restul
energie).Consum limita care
transmembranare
energie de
mecanism
pasiv
transpotul
ionilor
prin trecerea
i (realizeaz
meabilitate unuivitate
(permit zintionicepre membranei.
Canalele " în
celulare,parte organite activ, schimburile
mediu. feeinegal
ale fiindK*) punctdin Ea
_idia Rolulrepartizai
celuldintre electric,
(Na'
ionii
, doar este
simultane. specific biomembranelor anumit
raport
fosfolipidic. se _i
intr; o ei extern
este i G.
plasmalem. cu numescpartial format
inclavate
proteine
înalt pe este
structurat consum este cu L.
delimitate împiedic ion) cele vederede Nicholson,
polarizat a membrana ,modelul
pentru -fr i selecti
dea mediul
citoplas din
proteine (strbat
de per dou
me in dou
în în

Golgi. vezicule
moleculelor aparatul diferitede ribozomal.
ARN gsesc proteic. biosintezeirugos)
neted).
deosebescprocesele
esential .în
intercelulare.
legturile
citoplasm acesta._i vezicule),mai sistem
citomembrane.
delimitatenumele
deReaciile
unde _igrsime.
membrana reversibile, organice sesc se unei
AuTotalitateaEste Dictiozomul
Este Sunt Pot Sunt
Ribozomii Pe RE mult
Ei Auîn endoplasmic
Membrana
reticulului Reticulul
Granuloplasma afl
reele
dizolvateCitoplasma
sunt rol fi Nu asociatcu- - cele intr de
rol delimitat alctuit nucleu, lipsit de chimice i,
apa
formai
esenial liberi de extern delimitate Hialoplasma
sintetizate
numero_i
de structuri
sunt dou 50% caviti de:
dispersate, proteice
proteine de dou, în liberå
dictiozomilor precursori în endoplasmic citoplasmei sol substane
procesare dimensiuni, din delimitai tipuri structura din
de dincitoplasm
în ribozomi;
ribozomi, fete intracitoplasmatice se fundamentalå
(cu
celulare nucleului, a
volumul de conine petrec citoplasmatic.
în în cisterne
o biosinteza
molecule din de tridimensionale,
ale o mult proteine
citomembran
celul celulele celul. fiziologice RE: ale
celulei. se
în de plasmodesmelor, citomembran fundarmentale citosol.de
anorganíce,
_i mitocondri, sau deci RER RE
dintr-oasociate sau mai ap) afl
REN celulei (RE) diferite
spre
direcionare membrane. de realizând
ales globulare
secretorii. proteice
proteinelor ata_ai implicat
se se
saci natur
endoplasmic (reticul
(reticul este i în In
diferite afl (fig. în gel prezint
cisternelor
celul
simpl. turti (cisterne, organite stare (cudou unele apa în
_i de enzimerocu continu se
l legätura cu 7). format
simpl. ochiurile
diferite în endoplasmic în liber
_i
cloroplaste.
specifice. RE.
ribonucleo puinde picturi stsubstane
ri
destinai: aformeaz procesele asigurând sub
(6-30) Se dintr-un celulare
macro (fig. dintre Ocup tubuli, sol, seforma
creia
_i ap). fizice
mai
8). _i din Se de de g
Vezicule
care
påtrund
suprafaja
formare în pe
Vezicule
pe Fig. Rrbozormi
Fig. suprafaa endoplasmic.
reticulului
7-
8- care
aparatului Modelul
Modelul fomare
Suprafa în matur se
afl

ultrastructuri
Golgi. ultrastructuri
Suprafat Membrane

9
Saci matur
 enernå
10-Fig. Mernbrana
Schema introdusåpnn hranà
endocitozà Particulàde
10
Matnce
Fig. primar
iZ0Zom
Golgi
Aparatul
sanguin).
leucocit
(celul 9
mitocondriei. Criste -
Formarea

internå -Membran
CristMatricepliatintern neteda
ultrastrUcturi Mernbran Membran lizozomilor secundar
lizozomului
Formarea

Produsul
digestiei
externå
într-un 444

celul
scindarea
ATP-ului se elibera
pentru
substanelor
condriozomul.
mitocondrial,
strangulare
autoreproducere. digerateParticule
hranà de
pentru Principala Exocitoz£ macrovezicule,
modificate
opusmoleculele
Zomului în"
dictiozom;
moleculele
ADN-mitocondrial,
energia implicate
cele în
conine "ale,cealctuite
Sunt
din:
"Totalitatea
mitocondriilor fostAu timpul
sinteza structurådou£coninintern, dou Sunt
a-_i organice. funcie organisme,matic, Ei l
funcie uncitomembrane:
compartimente:puternic descoperite dar organite de
precizie trecerii "
îndeplini provenit
de asemänätoare
amestec
_i _i macromoleculele
o pot prsesc în
Multiplicarea se Mitocondriile
_i
Numrul Conin specializai
hidrolitice.
enzime Sunt Lizozomii
singur Sunt mod sintetizate
ATP enzime a de pot
transporta aceleia care
ADN prin
elibereaz Energia
ARN-mitocondrial
a ciclul pliat, realizeaz specie
particule liza prezeni
componente spre specific,
funcile. din
mitocondriei Krebs). de
semiautonome dictiozom,
(adenozintrifosfat). complex necesare nuclear
ctre _i unele citomembran prin se apoi
procesele unulformând una i pentru locul la
eliberat citosolului; celul mitocondrilor
formeazå
dintr-o coninutul unele
îndeosebi
desprind
extern Fr. de mari care
suntdictiozomul în
energie
folosit de (fig. cu de funcie nivelul
Mitocondriile
intermembranar,
de tipulde organite
fesut.
este lanuluicristele Meves,
etc.
digestia veziculare destinaie.
enzime exportate" au moleculele
enzime contribuia 10).
este de _imatricea neted (fig. intrat; de de RER
aceea în capabile lor în
oxidare ribozomi. respirator; se uzate,
intracelular. celula 9). pesub
utilizat (inclusiv mitocondri anul
face variaz intracitoplas destinaia
suntptrund
conin: i delimitate faa
Prin de care 1904. ADN cu form
alta anima
a a cu prin de micro mare dictio triate
în lor;
de _i în

amidon
proteoplaste. la sunt:
respectiv Sunt
lumin ficobilinele, _i absorbjiei vecine
sunt Ace_tia
în
unui implicate tidial delimiteaz,
ADNspaiul
în
central,
In Sunt delimiteaz mici,
plantele cu1837.
anulfotosintetizatoare
în _ifactorilor
abiotici.
Leucoplastelexantofilele, Sunt clorofila
rodoplastele
Feoplastele i Pigmenii
Cloroplastele' fi_ic funcional
plastidomul. (fitomastigine,
înele
(rdcin,
^i (separat Sunt dimensiuni
de nefotosintetizatoare
amiloplaste, se plastide algelor la sunt plastidial, In
Cloróplastele Au
plastide luminii _i
nivelul de form general, fost
superioare Dupå Totalitatea Sunt Sunt
Plastidele
clorofila a" monede)
ordonai formate
depoziteazå biosinteze;
legtur prin numero_i fizic proteine, în
incolore clorofilaro_i. asimilatori_i coninecareavând maridescoperite funcia raport specifice organite
rizomi, clorofilacloroplastului
transferului
electroni.conin
de ARN
lenticular Acestea alge,
caracteristice de la (cloroplaste, plastidelor
uleiuri a"
Pigmenii numitefoarte permeabilitate din: sunt alge, _i
tuberculi)
prezente a" saci cele foarte pe cu mu_chi,
semiautonome
unele _i b". sistem
plastidial, (leucoplaste,
d" _i caracteristici tilacoidal. toate
sistemulgrana.strict dou m¡i care stareaorganismelor
se
în (fig.
cloroplastele de
- c" aplatizai, dou
oleoplaste,
substane asimilatori se de numeroase, 11 variate ctre dintr-oplante
sau în pentru - elementele
sintetizeaz Tilacoizii
în citomembrane
A). feoplaste, ocelulei
modific
organele pentru algelor stivemembrane
citomembrane) ndeplinesC superioare).
în ribozomi,
amidon,
granule de
diferit: ca cromoplaste).
Hugo
flori rodoplaste. (asemntoare numii i celul _i
proteine de caracteristici
feoplaste
cloroplastelor form sunt fotósintetizante
autoreproductibile.
structural
cu
(fig.
neexpuse brune din mult von rodoplaste)
rezervå: necesare ATP. stroma puine, dinamicaformeaz
11 graneletilacoizi.intraplas enzime care mai iar Mohl, pot
în B). care la fi:
- i _i
le Stromå |Granä
(A); Fig. Nucleu
externä
Membran
celule
structura 11 B
-
Ultrastructura Citoplasm
Membran
intern£
cu
cromoplaste
amiloplastului simple
Granule Hil

cloroplastului Vacuol Cromoplaste

11 amidon
Straluride
(C).
(B)
_0
 Citoplasm Cromatinä
Carioplasm
Ribozormi Nucleol
Fig.
12 12-
învelis
Pori în
Ultrastructura Membran
intem.
Membran
extern

Ultrastructura nuclear
Inveli_

nucleului.

componentelor
informaiei pigmenilor
In " " " Peretele
-0 Lipse_te celular ControleazåNucleul Dau Sunt
Cromoplastele
hemiceluloze.
umplu
structural.
rau
ol unlui Ader
alctuirea
intr: mu_chilor, Este Aribozomilor,
conine
Nucleolul, poziia(uninucleate),
celulei, sesau darpot fost A
matrice
Protejeaz fost
schelet
Alctuirea dezorganizeaz mai genetice descoperit culoareplastide pe
caracteristic
strâns descoperit " nuclearDimensiunile
Inveli_ul " In
ochiurile neprotoplasmatice ARNfilamente
Stroma
proteine,_i
Inveli_ul
membranele
ribozomi;
neaz
centrice:
reprezentat
de lui multegeneral care-i
la
lichenilor care care starea în întreaga petalelor,
glicoproteicformat celula i diferit
la dä proteine. ^i nuclear, cu celul nuclee înscrise de conin
Pectinele
reelei suprafaa ajung nu ioni,nuclear
dinanimal. formå de fine a una ei celulele ctre
i
celulelor este componentele doua de
plantelor Robert este RE funcionalåvariaz
extern, nucleului, i
(polinucleate); activitate fructelor.colorate
înRobert(carotenoizi)
de
microfibrile de ulterior Este de celula dou£avea i
celulei. care este dou
delimiteaz
nucleul. Este
celuloz. alctuit plasmalemei. delimitat
cromatin. format - ^i structura
formeaz au
responsabil în strbåtut intern
citomembrane devine (nu
Hook,
algelor, conine este ce în Brown,
superioare. citoplasm. un a
ca
Hemicelulozele din în din
decarioplasmei. se etc.
funcie
uneori singur
ADNcelulei verde)
(fog.
asociat anucleat. în
carioplasm ADN, de continu cu i
(binucleate)
celuloz;
geluri ciupercilor,1667. membran,
de interacio forma (fig. peanul 11
pectin pori. de nucleul nucleu datorit
sinteza C).
ARN, con tipul 12).baza1931.
care cu
i _i

clarnan de lelor
membrane celuicontraciei strbate doulemårealizeaz învecinate.
celulele
intercelular
meninute
afl striat
scurteaz discuri
se "Functiile " Vacuola "
Conine" Plasmodesmele
la întånecat,Miofibrilele* Componentele
animale " Incluziuni
ergastice
" Sunt " telor tonoplast. Totalitatea
Vacuolele
vacuomul. celule care
Interconectarea Celulele
Legturi
deoarece
acela_i amidon
minerale
amiloplaste) finali
Se pigmeni, stocarea
alcaloizi
etc.).
citomembran numit
gse_te Dup peretele
pot ai strbat prin împreun
în Zmusculare. reprezentate de
vecine.
succesive se natura
metabolismului omogen,
nivel. timpul
discurile de i depozita vacuolelor sunt
metaboliilor,
nutrienilor,
substan
rezerv£
suc plasmodesme, vegetale
intercelulare
membrana
banda clare _i afl vacuolelor celular peretii
aleuron) vacuolar
constituie în CaSO,, lor sau vezicule Bre_ele suntcelulelor prin
contraciei. protoplasmatice
formeaz întunecate. Ele neuroni pot în (aleuron, reprezint celulari de
clare, H. în de care
sunt
vacuole
fi: sunt: (fig.
canale naturlamela
întunecat
Spaiul SiO,, sau plastide produ_ii
celular.
dintr-o (fig.
organice mari, prin la în alctuiesc
ca suportul i acumularea 14). _i
nivelul pectic.
alctuite CaCO,). 13)
Miofibrilele
sarcomerul;
i cuprins
înanorganice (uleiuri acizi, delimitate celulà cilindrice
lamela
care
o cadrul mijlocie
La celulele intermediari punctuaiune.
cele (amidonul în
mijloculZ specifice (granule tormeaza plasmodesma punctuaiunilor.
întunecatese imorfologic
ar dintr-o eterice). taninuri, mijlocie Solidarizeaz tesuturi
tesutului
de formaiune
-
au între la musculare. apei, de
acesta (cristale de plasma
discului
aspect mijlocul
dou£ alter celu
_i o de sunt
Cloroplast plasmatic
Membran la se
se al vacuolar
Membran

celular
Perete
13-Legturi
intercelulareFig.
Plasmodosm
-Vacuomul.
Fig.14

mijlocie
Lamel
13
Vacuole
 meiozei.
evidentierea
microsCop
penlru
paratul cárã,
microsporogen.
tesutului
_i kpoi rea depun
se
^!extrag
servate acetic.
Modburduf,
se
saumeiotice
Material
Evidcntierea
diviziunii
laborator
Lucrare de Fig.
14
se
acoperápentru preseaza de de 15-
Acrozomi
cbtinut petrei lame,
încãlzeste larm lucru: in Carnoy secarà de la
reactiv
carmin Structura
fixarea stamine. reactiv lamnele lucru:
se cu secar
cu
examineaza o pentru din
în spermatozoidului. -citoplasmic >Mitocondrii -Citoplasm Nucleu
lamel£. lama carmin
preparatului Acestea spicele i spice sau fiagelului a
Teaca
Carnoy
microscop.stadiul
observa
la degrâu
Pre- fla- acetic grâu |Flagelul Capul
la se secon de intermediare Piesele

sanguine. sintetizeazcelulare. dou celule

neindividualizarea
caracteristic cazul egal, îns_i
limacitoplasmei vegetaleDiVIZIUNEA a
CELULARA
celulYlor
tigine,
SeInterfazaetape: Ciclul Este se cât polul intracelular.
transport
pân poate plantelor), Diviziunea a Diviziunea exemplu, tu_e_tetificat, matice
rior sintezadense omogene,
celulei
caracterizeaz
Amitoza In materialuluipermanena la
gsesc i al
_i numeroase
cursul la directfi (urmat
celular superior
Flagelii Cilii"Corpusculii Neruofibrileleau
procariotelor, ARN-ul interfaza are animale, vii, cele
la
traheiacelulelor
care cu de denervoase.
urm¯toarea mitotic pentru care devin
i roproteine
l RER care
are
cromozomilor ei rol este
(amitoz) celular celular se al intr£ flagelii" _i
_i se nuclear, vie i animale
la de
loc proteinele. pregtitor i de asigur speciimultemobiliîntâlnesc i
cilindrice dispuse
n diviziunea timpul
pridubleaz (mitoz) fiecare perpetuarea celulelor
bronhiile. mi_care. în traverseaz£
prin: refacerea pe specifice(substana) Ele
celulelor lipsa ei const
a este în alctuirea
i Pmânt.
reproducerea o de
specii (fig. sunt în au
pentrudiviziune.scursindirecticonstituenilor din
bacteri.
lichidul auditive atât De
al
Ci li jurul
omologifusuluicantitatea celulele-fiice în
caracteristic 15). componente ro l
aspectul
maligne, propriu-zis. meiotic de separarea,acestora de asemenea, epiteliului neuronului.
senucleului, întreaga
iniierea Acest la peretelui Spermatozoizi,
spermatic.
lamucoasei,
Nissl* de
(fig. de (cariochinez). alge, celulele din afl
formarea susinere
diviziune de (meiozå). celulari organismelor organul la
celulelor 16). ADN,
diviziunii ciclu rezultate.celular i, la pseudostra polul sunt citoplasm refele unor
în esenial fitomas vegetale se ceprotoplas implicai
Este astfel, Flagelii
_i se are unei i mod Corti. afl c·p supe mase _i
în a de de
la în a

câte
fixarea
membranei
nucleare; patru
faze.celulelor unul
dualizarea dou filamente, funcie
(alctuite
cromozomului prezint primare.
ultrastructur centromer
mozomii estenumrulfiecrei
în diviziune.
fusuluide în
individualizare
un
a) la celulele mod
filament
cromozomilor celule-fiice Mitoza Fusul Väzuihaploid Cromozomii
somatice.
fiecare de Caracteristic fragmentare b) a)
cromozomilor; Profaza care de din pe prezint£ de
sexuale speci.
egal celule-fiice.
transversal egale;membranei
a în
celulei,
poziia Cromatidele
poriunea _trangulare
corespund
localizat
(fig. diviziune acizi
potcromonemelor
cromozomi
la _i în a dou
al pol
unesc suprafaa se
diviziune.
fusuluide
se
tot
Din 18) al fi microscopul În
celule-fice,
cromozomilor
centomerului,sau nucleici dou£noteaz sau sunt celule-fiice urmat
prin indivi-
dezorganizarea
nucleolilor; diploide. celulei la celulele cariochinezei care -
mediancelulei const
cei
formarea celula-mam este
caracterizeaz
este nu nivelul gametice este
caracteristici
intermediul (fig. doi egale. i lor cromatide cu separ const de
n.diploid
o
Mitoza centrozomi,format proteine). spiralate, corpului prin _i
cromomere fotonic,
fusului
diviziune 17). constriciei
intermediul
_i
de
aproximativ i a în
în invaginarea
numrul sa°cariochinetic
Diviziunea
indirect celula formarea alungirea
nucleului
centromeruluide diploid
seiau
braele
i _i
se ca separare este formarea
din (celule
prin:
de desf_oara In ce in un. cro numar modalitatea vegetal
caracterstica cromozomilor noteaz
diviziune plasai Aster
Diviziunea
dispariia somatice) lamenteiO a uñui
na_tere _idoeStold
cuTorma în
i in
c¥te
Cromozomi 2n; de
douperete
formarea
mentelor
formarea
diviziune. za_ezai
unulautoduplicarea
perpendicular
centrioli.
coninând
fecare
zomi. înPrin
centrozomului metafazic Plac devin
direct
plasm zomul unornucleului.
vâscoas).
înconjurati lele mun)
câte pe profaz Fig. CentroZomul
animale Fig. sau
activila protiste.
este
fusului
asterului,
cellalt.
doi 17- este _trangulare;
B-priA-
n 16
Migrarealor
ce se El vegetale:
celulelor - amitoza*
Fusulde format
de desprito.perete prDiviziunea
leag polarizând formeaz începutul
profazei. In situatîn
sieste
(organit
in
de Centrioli centrosfer interfaz celor formarea
alungirea
divizune. din prezent
diviziune.
centriolii
determin: doi care
15
fusul câtedoi doi Fibre
Centrioli apropiereacelular
Centrioliicentrioli, aparin unui directå
migrea centro centro în
(cito a
fila de celu co
_i
 monocromatidici.fusului
monocromatidici. se
membranamozomii
separ
16 d) c) b) Fig.
Telofaza.Anafaza _i 18
Interfaz
monocromatidici în
Metafaza
nuclear, în
formarea
cele Diviziunea Teiofaz

este
Cromozomii dou£ const
rezultând etapa plcii mitotic.
migreaz cromatide.
în în
metafazice.
cursul dispunerea
astfelajun_i
spre
creia, In
la felul
douå
cei cei cromozomilor Ca vegetal
celula

doi doi prin acesta Mitoza în

celule-fiice urmare
contracia
poli poli
ia
ai ai
celulei. na_tere
celulei diviz0unii
a
cu
filamentelor bicromatidici
câte se un
despiralizeaz, numr
(2n) centromerului, Anafaz£
Profaz

cromozomi, fusului în
dublu zona
de
de
diviziune,
cromozomul
ecuatorial
secromozomi Metafaz
formeaz
care

sunt cro
a

decurge
Zomi

EtapaMeioza
bicromatidici Interfaz
în
reducional patru Fig.
se
faze Asigur 19-
desfä_oar
ai Diviziunea
celulei-mame, (fig. formarea
LAnafazal Melataza
Profeza
se
reproducerea
caracterizeaz 19)
ecvaionaa
(Etapa (EtapaMeioza|
în meiotic: Meioza I reducionala)
celulelor
dou
având organismelor
A-
reproductoare
etape: etapa
ca
prin
rezultat
reducional£ reducional;
reducerea vegetale
haploide
formarea
_i
la animale. B-
jumtate fäcândetapa
i
ecvaional.
aFiecare
dou£ posibilå
ecvajonala. Telofaza ti
a Anafaza
numrului
celule-fiice

haploide.
17 de
cromo etap
 de
fotonic,I. vârfpicturà
leleratului.preseazà cu reaz ceas, ceap.
longitudinale
(meristematic)
care
rdcinilor a elaboreazà (Allium
cepa)
Pentru laborator
Lucrarede
Studiul
Alegei Cu cristalizarea.unPreparatul
punedistilat,ap minute cu
18 5. 40x în un
4. 3. 2. 1. cu fragment apà
CromozomiiMorfologia Dublarea In diviziune, beti_or intre cu
unde
monocromatidici
b-sunta-telofaz b-metafaza b-||a- Meioza identificai Cu vat la stat Se
studiul
mitozei
profaz a- profaza I b-
somatice
celulelor b.-rspunsul Obsenvai solutie i
a-zigotului metafaza
profazacadrul
lI
a- obiectivul u_or de
lamå desprinse
se
se pentru de flacr sedeasuprarecolteaz preparate în
carmin de Sepreparatul prinmitozei
dispun duce lamela
chibrit, deta_eazapoise fierbe dea_azå al
cromozomilor
în cantitii meiozeicorect | fazele apoi etalarea i spal 1 la
metafaza la cu de
la
lamel, mm, mic, carmin rdcinilor vârful ceap
în formarea: Testul microscopul peste
acetic. în de la
perechj de cromozomiidintre diviziuni. obiectivul 10x, acoperit rdåciniledou-trei
care se
sticla
unui pe
vegetativ plante
vârfurile
prepa- lamå evitând acetic.
ADN de celu- Cu colo- pahar bulbul seciuni
l: Se
poate autoevaluare la ose de de se
are urmåtoarele
ereditare.
echilibrat
specilor.
numrului haploide.
celule
telofaza
carateristice se a
diviziune.
bicromatidici de
d-metafaz
C- anafaz
d- C- fi d- C- loc d- telofaza sunt mentinerea celule-mam uni
membranei (recombinare lui sfâr_itul ca aceast logi
reciproc
celulelor
diploide C
d-IlC-|
anafaza interpune haploide.
mitotice. celule
dou eCuatorial,
metafazic,
nunu studiat în: Importana Diviziunea Etapa Telofaza Metafaza
se
interfaza
interfaza gamei monocromatidici
lor Anafaza l. Profaza I.
dispun
formeaz se lI), etapei de
enunuri. (timp de
Dac de faz
dispun în: constant aceast Între
o nucleare, gene
cromozomi, cromozomi, (profaza haploide. ecvaional intercromozomial se plasati cuapar are în
I I, gameii meiozei. ecvaional interfaz I.
dintreîntre acordat: cele
I.
Jumtate Tetradele întreperechi
centromerii
Este
tetrade în deplaseaz
Este loc
faz cromozomi
pe procesul lung;
perechi dou cele în: lI, scurt. dou separarea cromozomii
la a seDup aceeasi fomând
cromozomiale pot om în
10 numrului Prin metafaza
este
caracterizat cromozomiale
dou minute) cazul încheie etape numrul din
mitoze începe
asemntoare
ce spre de cromozomii
aprea reducerea
nu fibrrecombinai
- o de
etape gameilor, sunt citoplasmei dansul tetrade
prezint de cu ale câte parte
crossing-Over
omologi),
urma_i formarea simultan
I, diviziune
fusului dea
ale parcurse diviziunii prin
cromozomilo). unde i bicromatidici
cromozomiale.
se In
cromozomi laanafaza cromozomi de
meiozei jumtatese
un pol genetic.
dispun astfel
_i
uneirefacerea alta
cuasigur a meiotice în formarea al
num¯r
patru fazele fusului a (schimbul
boli Il dou divizi planu plaînîncât
ai a _i omo
la

producere
Momentul deNumr decelule
cromozomi Tipulde
Numrul
Numrul.de I I. I.
comparaie
Termenulde Elaborai
Comparai " 12. 11. 10.
de Caracteristicile 9.Amitoza: 8.
7. 6.
nucleului
roluld) c) b) a) Organite
REG. Organitele
b- cloroplastul
dictiozomul -ba- Care
RENb- mitocondria
Care 16)?(2n =Ce Fusul
celule
diviziuni
ciclupe
cromatina unlizozomii -a mitocondriaperetele
a- celularb- a- b- a- b-6 a-4
mitozaultrastructura
clasificarea dintre numrprofaz b- a-
metafaz
eseu dintre
rezultate
presupune
prezint de
specifice dediviziune
cu specifice
meioza.
dup
_i
rolul
urmtoarele urmtoarele cromozomi
celulelor
componentä patru
nucleului planul celulei formarea
Toat
celula-mamEgalSomatice
cu nucleului celulei faze apare
Dou
dat
viaa celule-fice
dupîn animale organitecomponente au în:
(temå
lafeoplastele
vegetale fusului celulele-fiice
Mitoza esenialinterfaz
numrul miofibrilele d- ribozomii
C-lizOzomul
d- C-
vacuolad-
ribozomul C-
dictiozomul d-
cloroplastulC-
Una euc¡riote 16C-8 anafazåG-
d-
d-telofaz
pentru sunt: nu de
sunt: este celulare
diviziune
a de
nucleului
nuclee acas;
în
delimitat telofaza
nu
timp este
celula-mam
organismului
maturitateaLa RedusSexuale
celule-fice
Patru de
mitozei,
de nici de d- C-
are
interfaza
la lucru o natur
jumtate citomembran? loc dac
DouåMeioza -30 prin
protoplasmatic? este celula-mam
minute). _tr¡ngulare
19
fa scurt
de
are
 LUCRRI PRACTICE
EVIDENTIEREASTOMATELOR
La Iris germanica (Iris,
- Cu ajutorul unui Stânjenel)
Se observ la microscop
Se våd celule poligonale, lipsite de coninut in care se PLASMOLIZA ^I DEPLASMOLIZA CHEIE DIHOTOMICA
brici se desprinde un afl cristale izolate, prismatice, i aglomerri Celulele vegetale isi pot regla între anumite lirnite presiunea
epidernma frunzei de Iris; fragment din
(macle sau
de cristale osmotic (a suCuluí vaCUolar).
1.a. Alge cu tal filamentos reramificat, prezínt
Fragmentul desprins heterochi_ti -. Nostoc commune
se
apà, între lamà i lamel: monteaz într-o pictur de Cristalele se pot dizolva în HCI diluat. Materiale necesare: un bulb de ceapå (Alium cepa), 1.b. Alge cu tal foarte variat, de la unicelular pån la
-Se observà la lame, lamele, soluie hipertonic de KNO, 1 M sau de cladomial, marine i de ap dulce
Se vàd celulemicroscop:
........ 2
EVIDENTIEREA AMILOPLAsTELOR zaharoz£5 7%. 2.a. Macrofiite marine cu tal ciadomial prevzut cu
Tenare alungite i stomate mici.
dispuse paralel cu DIN TUBERCULUL DE Mod de lucru: plutitori:.. ........... Cystoseira
Celulele stomatice sunt reniforme (ca dou Solanum tuberosum (cartof) -Se desprinde un fragment din epiderma superioar . 2.b. Macrofite preponderent de apådulce, cu tal filamentos
fasole) i a_ezate cu concavitile boabe de nerarmíficat i cloroplast spiralat
dispus central. fa în fa. Au nucleu -Cu bisturiul se face o sectiune prin tubercul;
-De pe suprafata proaspB
frunzelor c¯noase ale bulbului de ceapå. .Spirogyra
Intre celulele stomatice rmâne a seciunii se rade putin - Se monteaz fragmentul pe larn într-o pic·tur de
numit Ostioiä
o deschidere eliptic, parenchim de depozitare care se pune pe lamä într-o soluie hipertonic (soluie a crei presiune osmoticá EVIDENTIEREA DIVIZIUNII MEIOTICE
pictur de solutie apoas 1 %de iod în iodur de potasiu. este mai mare decât a sucului vacuolar); LA SECAR I TRITICUM
Pe o seciune transversal prin frunz, la nivelul -Se acoper cu lamela _i se observ la microscop; - Se acoper cu lamel _i se observå la microscop Materíal de lucru: spice de grâu sau secar în siadiulJi de bur
stomatei se mai pot vedea: -Se vd numeroase amiloplaste. In cele mai mici, granula etapele succesive ale plasmolizei: duf, reactiv Camoy, carnin aceic, larme, lamele, microscop.
Camera substomaticà - sub
înconjurat de celulele mezofilului. celulele stomatice,
de amtdon se a afl într-un stadiu incipient, fiind înc -Din spicele conservateate in reactiy
-Se observ cureni slabi în mediul de montare ca iv Carnoy se extage un
Camera suprastomaticå - dispus între înconjurat de unrest plastidial. urmarea ie_irii bru_te a apei din celul. Aceasta duce la spiculec din care se scot cele 3 stamine.
epidermale, deasupra stomatei. Privit de sus, celulele
prin ea
reducerea volumului vacuolei _i, implicit, al celulei.
-Are loc contractarea citoplasmei, ceea ce duce la
-Acestea se depun lama cu carmin acetic i
preseazåpentru a exprima tesutul microsporogen;
se
se vede ostiola. EVIDENTIEREA CROMOPLASTELOR DIN PULPA -Apoi se încáBze_te la flacr
FRUCTULUI DE desprinderea ei de peretele celular. Acesta este pentru fxare _i se acoper
CU o lamel .
EVIDENIEREA CIUPERCII Solanum lycopersicum (tomate) fenomenul de plasmoliz.
- EI începe de la colurile celulei i se extinde treptat, -Preparatul obinut se examineazå la microscop pentru
Saccharomyces cerevisiae (drojdie de bere) Cu pensa se îndeprteaz pielita extern afructului matur; trecând în plasmoliza concav; evidenierea fazelor meiozeíI _i lI.
Se ia o bucic mic de drojdie i se pune în puinä ap Cu acul spatulat se ia un mic fragment din tesutul moale
- Aceast faz este urmat de plasmoliza convex.
ciduä. dezgolit _i se pune pe lam într-o pictur de ap; EXERCTII DE ÎNCADRARE SISTEMATIC A UNOR
Se las±câteva ore la cald. Se agit fragmentul în pictur pentrua dispersa celulele; - Fenomenul este reversibil numai dac£soluia utilizat
Se agit pentru Se acoper cu lamela _i se observ la microscop; nua fost toxic i aciunea ei nu a durat mult. In acest REPREZENTANTI
Se ia o pictur omogenizare.
de ap i se - Se v¯d celule poliedrice sau oval-sferice, cu nucleu'
caz are loc deplasmoliza prin înlocuirea treptat a 1.a. Organisme cu nutriie de obicei heterotrof, lipsite de
pune pe lam lintic si soluiei hipertonice cu ap. Aceasta se poate realiza prin pigmeni asimilatori TAXON X
Se acoper cu lamela.
Se observ la microscop.
elip
cromoplastea cror forma
gradul de maturare a fructului: cele ere depind de
t sferice depunerea unor picturi de ap pe o latur a lamelei _i 1.b. Organísme cu nutrifje de obicei autotrof, cupigmeni
Se vd numeroase celuie eliptice, unele sau ovale, mai târziu au form£ neregulat din cauza absorbirea solutieipe latura opus. asimilatori.
izolate,
având ata_ate celule mult mai mici, sferic-ovoidale,altele cristalizrii pigmenilor carotenoizi (transformarea
2.a. Pigmentii asimilatori reprezentai de ficobiline _i
reprezint muguri. Drojdia de bere se înmule_te care prin carotinei în licopin). Culoarea lor poate fi galben OBSERVATII MICROSCOPICE ALE CELULEI clorofila a + d...... TAXON Ý
2.b. Pigmeni asimilatori sunt clorofilele _i aii (in afar de
înmugurire. portocalie sau ro_u-portocalie. PROCARIOTE ^I EUCARIOTE
Cromoplastele sunt mai numeroase în jurul nucleului _i Observarea microscopic a celulei se poate face: ficobiline).
3.a. Alge cu tal filamentos ramíficat. Cu celule
... 3
EVIDENTIEREA OLEOPLASTELOR al vacuolelor; 1. Pe celula vie-"in vivo"
în ceiuleie epidermale ale ovarului la Colchicum -Se mai pot observa i granule incolore de amídon. plurinucleate, conin cdorofil a si b.... TAXON Z
2. Pe celule omorâte "in vitro". 3.b. Alge cu tal cladomial difereniat în rizicom, cauloid _i
autumnale (brându_a de toamn) Pentru observatiile "in vivo" este necesar materialul s filoid. .*e..... TAXON O
Oleoplastele sunt leucoplaste în care se acumuleaz EVIDENTIEREACROMOPLASTELOR DIN CELULELE fie transparent.. Aceast conditie este îndeplinit cel mai Pentru rezollvarea cheii dihotomice de mai Sus se dau
uieiuri vegetale (lipide); PARENCHIMULUI DE DEPOZITARE DIN RD®CINA DE bine de organismele unicelulare urmåoarele variante:
(cianobacterii, unele
Cu pesa se desprinde un fragment din epiderma ovarului Daucus carota (morcov) protiste, flagelate etc.) A. Taxon X =Rhodophyta, Taxon Y= Chara, Taxon Z =
(se poate folosi _i epiderma superioar afrunzei); Cu briciul se fac seciuni transversale, foarte subiri prin - Se recolteaz ap din båti, lacuri etc. Fungi, Taxon Q = Spirogyra,
Se pune fragmentul pe lam într-o pictur de colorant Zona cortical (mai intens colorat) a rdcinii de - Se pune o pictur din materialul recoltat pe lam, Se B. Taxon X = Chara, Taxon Y = Spirogyra, Taxon Z =
(Sudan i1) i se acoper cu lamela; morcoV. acoper cu lamela i se observ la microscop. Rhodophyta, Taxon Q= Fungi:
Se observ la microscop; -Se pot vedea: euglene, cianobacterii unicelulare sau C. Taxon X =Fungi, TaXon Y = Rhodophyta, Taxon Z =
Se vd celule epidermale poligonale. In aceste celule, ege o Seciune i se monteaz pe lam într-o
Se alege
coloniale (Chrococcus, Mycrocystis, Anabaena), alge verzi Cladophora, Taxon Q = Laminaria,;
pictur
în speciai în jurui nucleului, se observ numeroase Se acoper cu lamel _i se analizeaz la microscop. unicelulare (Chlorella, Chlamydomonas) sau cu tal filamen D. Taxon X = Fungi, Taxon Y = Chara, Taxon Z =
oleoplaste cilindrice, colorate în ro_u. -Se vd celule parenchimatice mari, poligonale i în tos ramificat s neramificat (Spirogyra, Cladophora).
Sau n Rhodophyta, Taxon Q = Spirogyra.
Clor9e
La se poate observa cu u_urin R¯spuns: C
interiorul acestora cromoplaste aciculare, triunghiúlare numrul _i forma
EVIDENbIEREA CRISTALELOR DE OXALAT DE pla_tilor.
CALCIU sau prismatice, galben-portocali.
In celulele frunzelor bulbuluí de Alium cepa (ceapa) EVIDENTIEREA CLOROPLASTELOR
ARHEBACTERIILE IDENTIFICAREA UNOR TAXONI DE DIFERITE Materiale necesare: plante de Elodea canadensis (ciuma
Cristalele de oxalat de calciu sunt incluziuni ergastice RANGURI apelor); pens, lam _i lamele, ap (preferabil distilat).
solide, inerte, produs final al metabolismului celular. Bacteriile se împart în dou subgrupe principale:
- Eubacterii Pentru aceasta se d ocheie dihotomic£ simpl. IV. Mod de lucru: Frunzele acestei plante acvatice,
Se desprind 2-3 frunze din bulbul de ceap _i se fierb caracteristic:
care au structurå celular procariot Elevii Vor primi un preparat fix cu Nostoc commune submerse, sunt foarte subiri, astfel Incât nu este
10- 15 minute intro soluje de glicerin apoas (10
pentru îndeprtarea aerului din cavitatea celulei. 0-15%) -Arhebacterii- care au structur celular _i funcii atipicé. (cleiul pmântului), o plan_ de ierbar cu eticheta
ascuns reprezentând alga brun Cystoseira _i o alt
necesar secionarea lor pentruaobserva cloroplastele
-Cu ajutorul unei pense se desprind 1 - 2 frunzulie din
-Cu foarfecele se deta_eaz un fragment de frunz de Arhebacterile sunt un grup foarte vechi de bacteri care plan_ de ierbar cu alga verde Spirogyra. varful tulpinii i se a_az pe lam, într-o picur de ap.
Cca. 0,5 cm². triesc _i în prezent în zone halofile, metanifere sau cu Se explic -Se acoperà cu lamela. Preparatul astel objinut se
-Se a_az fragmnentul peo lam într-o pictur de ap, concentraie mare de acizi. elevilor modul de utilizare a unei chei
dihotomice. analizeaz la microscopul optic cu obiective de 20x _i 40x
glicerin apoas sau gelatin glicerinat i se acoper Unele particulariti structurale le apropie da eucariote, ceea _i oculare de 10x. Se observ numeroase cloroplaste,
Cu lamela. ce confer£ acestuigrup de bacteri un însemnat rol filogenetic. Elevii trebuie s£ identifice materialul prezentat dup dispuse mai ales spre periferia celulei. Se deseneaz
cheia dat.
imaginea observat la microscop.
20
21