Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
%m
CUPRINS
Celula este unitatea de baza structural[ qi funclionala a tuturor organismelor. Poate exista singur[
;au in grup, constituind diferite structuri. Dimensiunile celulelor variaz6. de la lesut la fesut, fiind
c uprinse intr e 20 -25 microni.
Cele mai mici celule sunt hematiile, limfocitele qi unele celule din scoarla creierului mic; cele mai
mari sunt ovulele (200 microni) qi fibrele muscular striate (10-15 cm).
i--':' Reticulul
ndoplasmatic
rugos: sistem
de membrane Ei
microcanale unde
se gisesc numeroqi
ribozomi.
I
Celula musculard striath
Celula osoasi
=i.'ffi
1#
se=q,.
€-#+
EW=
'$ ffi.
Limfocit Monocit
Hematia
Celule glandulare
ffi w ffi
Neutrofile Eozinof,le Bazofile
Celula reproducitoare
8
B. NUCLEUL este cel mai mare corpuscul Cromatina
Membrana nuclearS
din citoplasma. La exterior are o membran[ dubl[
strlb[tut[ de pori prin care se realizeazi schim-
burile de substanf[ intre citoplasml qi nucleu. Carioplasmi
Sub membrana nuclear[ se gaseqte cario-
plasma, masa coloidali cu aspect omogen in care
se observ[ la microscopul electronic, o relea de
filamente subliri formate din granulalii fine de Nucieolul
cromatinl (acizi nucleici ADN qi ARN).
in carioplasml se afli mai mulli nucleoli ce se
prezinti ca o retea de cordoane in ochiurile clreia
se afl[ ADN.
La inceputul diviziunii granulele de cromatinl
se aglomereazi formAnd cromozomii. Fiecare
cromozom este format, dintr-un filament de ADN,
de lungime variabili, iar in centrul lor se formeazl
o ingustare numit[ centromer, care il divide ln
doul brale de lungime inegal[, unul scurt qi unul Fig, 3. Reprezentare Nucleu
lung.
cent romer
t/
braful lung--
Structura
e--
anui cromozom bratul scurt
Sl=*
,1 i-
:+; iffi--g'*t
,:J:;+ --t'
Fig, 4, Cromozomii in diviziune celulard
:s=l
''-<
9
Esteproprietateafundamentala a celuleiprin care se realizeazacreqtereaqi regenerarea organismului.
Ciclul vital al unei celule are doui perioade: perioada metabolicd, in care celula acumuleaza*material
qi
creqte qi perioada de diviziune, ln care are loc imp[rfirea celulei in doud celule noi,
asemlnatoare celulei
mame din care provin.
La celul[ intAlnim urmdtoarele tipuri de diviziune:
I' Diviziunea directi sau amitoza are loc simultan pentru nucleu gi citoplasmi. Astfel se inmulfesc
unele celule din ficat, cartilagii, unele globule albe din sAnge qi celulele care dau naqtere
elementelor sexuale.
II. Diviziunea indirecti sau cariokineza se prezinti sub doui forme:
a. Mitoza este forma superioar[ de diviziune b. Meioza sau diviziunea red.ucfional[ este
a celulelor. Specific pentru celulele din corpul tipul de diviziune caracteristicl celulelor sexuale.
omului este nr. de 46 cromozomi dintre care 44 Din aceast[ diviziune rezulth celule numite gameti
grupali in 22 de perechi, partenerii avAnd aceeaqi (elemente sexuale) care confin numai jum[tate
form[ qi mirime qi doi cromozomi sexuali - din numlrul de cromoz omi (22 autozomi qi un
heterozomi (X, Y) diferite ca formi gi mdrime. heterozom X sau Y) - garnitura haploidi (n.
Cromozomii fiec[rei perechi sunt: unul cromozomi). Diviziunile acestea se produc in
de origine maternl, cel[lalt de origine paterna. faza de maturafie a elementelor sexuale. Gametul
Celulele organismului b[rb[tesc au forma 44 mascul se numeste spermie, iar gametul femel
+ XY iar cele ale organismului femeiesc au 44 + ovul. Prin procesul de fecundafie rezult[ oul sau
XX. Garnitura completa de 46 de crmozomi se zigotul care are 46 cromo zomi, deci numirul
numeste garniturd diploid[ (2n. cromozomi). specific omului.
Mitoza Meioza
..
.. .ttit.
r::i r....,...
.
,--t.
n"'.,
,,'ii-
lH_ ",'"
t
t
/\ n--+
r'-----**--.'="**-*- \
/' \
t' e ] \
i#;-:E=:,\
,t .- ,^ |
I
'.'-....i;fl-
* ii. i
--,:rr
\ \-/ = / .---_ \
\/ r.': -*---
-__--
F-<- -:'.'i'l
.'"*+=,i -..r
f"
'1.. -,+-- ,i
\r:-lr--*+-'l -
\ \-..:'--_--
\/ /
-*-' \\
5* ,'
r .tF 1 /
I
\,,\ /\rr
t1l
a\/i t' / \/\
-\r'\r\
I i*-r /,*t I r \ t e \
10
Toate celulele care intr[ in alc[tuirea corpului uman provin din segmentarea celulei ou, urmati de
diferenfierea celularl, care duce la formarea fesuturilor.
Asocierea de celule cu aceiaqi form[ qi structur[, indeplinind in organism aceiagi funcfie poart[
numele de fesut. Dup[ form[, structurl qi propriet[file fiziologice ale celulelor, lesuturile pot fi de 4 feluri:
- EPITELIAL
- CONJUNCTIV
- MUSCULAR
- NERVOS.
Prezint[ celule strAns legate, formind membrane ce acoperl corpul la suprafall sau clptuqesc
cavit[fi interne. Leg[tura dintre celule se face prin prelungiri digitiforme, care se intrep[trund, prin
formafiuni fibrilare, ce trec de la o celull la alta (tonofibrilele) sau sunt aqezate pe o membran[ bazall.
care leag[ epiteliul de lesutul ce il acoper[. Hrlnirea lesutului epitelial se face pe seama lesutului
conjunctiv care le insofeqte.
Dup[ funcfiile indeplinite lesutul epitelial se imparte in:
a) fesutul epitelial de acoperire
b) lesutul epitelial glandular
c) lesutul epitelial senzorial
A. TESUT EPITELIAL DE ACOPERIRE
Dup[ num[rul straturilor de celule din care sunt alcltuite:
- unistratificate
- multistratificate
tesut multistratificat
Tipuri de celule
ce iau parte unistratificat prismatic Iesut multistratiflcat
la formarea cubic
epiteliului
tesut multistratificat
{esut pseudostratiflcat prismatic
11