Foametea din 1946-1947 în RSSM

Realizat: Drangoi Alina

 Foamea din 1946-1947 a coincis cu noua instaurare a
regimului comunist în Basarabia. Puterea sovietică și-a
impus propriile elemente la toate nivelurile: în politică,
economie și cultură. Partidul comunist a preluat puterea
politică și administrativă în Republica Sovietică Socialistă a
Moldovei. 
 Unul
Unul dintre
dintre cele
cele mai
mai dramatice
dramatice fenomene
fenomene ale ale istoriei
istoriei
sovietice
sovietice RSSM
RSSM aa fost
fost foametea
foametea din din anii
anii 1946-1947.
1946-1947. Marea Marea
foamete
foamete aa Basarabiei
Basarabiei postbelice,
postbelice, tot tot aașșaa ca
ca șșii cea
cea dindin Rusia
Rusia
din
din 1921
1921 șșii din
din Ucraina
Ucraina dindin 1932-1933,
1932-1933, nu nu aa fost
fost cauzată
cauzată
nici
nici pepe departe
departe doar
doar dede seceta
seceta șșii de
de reducerea
reducerea drasticădrastică aa
recoltelor
recoltelor de de cereale,
cereale, cum
cum aa declarat
declarat propaganda
propaganda sovietică, sovietică,
ci
ci aa fost
fost mai
mai degrabă
degrabă oo acacțțiune
iune premeditară
premeditară efectuată efectuată de de
către
către autorită
autoritățțile
ile dede ocupa
ocupațție ie pentru
pentru intimidarea
intimidarea
popula
populațției,
iei, determinând-o
determinând-o să să fie
fie cât
cât mai
mai loială
loială fa fațțăă de
de noul
noul
regim,
regim, iariar țțărani
ărani să-i
să-i îndemne
îndemne să să renun
renunțțee la la micile
micile lorlor
gospodării
gospodăriișșiisă săintre
intreînîncolhoz.
colhoz.
Politica economică, promovată de autorităţile sovietice în
Basarabia, urmărea un singur scop– desproprietărirea ţăranului şi
crearea colhozului. Cu acest scop au fost utilizate diverse mijloace.
Cel care din diferite motive fusese nimeni, acum devenise cineva, şi
în majoritatea cazurilor era în activul satului şi ajuta celor veniţi
să cureţe podurile şi hambarele de pâine, iar pe stăpâni să-i trimită
în surghiun.
 Cauzele foametei din RSSM
Condițiile
Condițiile meteorologice
meteorologice din din toamna
toamna anului
anului 1945,
1945, precum
precum
seceta,
seceta, nu
nu erau
eraunici
nici pe
pe departe
departe factorul
factorul esențial
esențial înînapariția
aparițiaacestei
acestei
situații
situații de
de criză.
criză. Au
Au concurat
concurat șiși alți
alți factori,
factori, obiectivi,
obiectivi, mai
mai exact,
exact,
era
era vorba
vorba dede felul
felul în
în care
care administrația
administrația sovietică
sovietică dindin teritoriu
teritoriu șiși
cea
cea dede lala Chișinău,
Chișinău, prinprin extensiune,
extensiune, cea cea dede lala Moscova,
Moscova, își își
formulau
formulau prioritățile,
prioritățile, iar
iar printre
printre acestea
acestea nunu sese regăsea
regăsea pepe primul
primul
plan
plan ideea
ideea dede aa evita
evita cu
cu orice
orice preț
preț pierderi
pierderi omenești
omenești din din cauza
cauza
lipsei
lipseidedeproduse
produsealimentare.
alimentare.
 OOaltă
altăcauză
cauzăaafoametei,
foametei,care
careiese
iesepregnant
pregnantîn învileag
vileagdeja
dejaîn în
ianuarie
ianuarie 1946,
1946, este
este rechiziționarea
rechiziționarea forțată
forțată aa produselor
produselor
alimentare
alimentare de
de la
la țărani,
țărani, ce
ce se
se efectuau
efectuau adesea
adesea fără
fără eliberarea
eliberarea
unor
unor chitanțe,
chitanțe, ceea
ceea ce ce permitea
permitea organelor
organelor de de colectare
colectare să să
pretindă
pretindă onorarea
onorarea livrărilor
livrărilor de
de mai
mai multe
multe ori.
ori. Unor
Unor țărani
țărani lili se
se
făceau
făceaupercheziții
perchezițiichiar
chiardede5-7
5-7ori.
ori.
 Foametea
Foameteadin dinanii
anii1946-1947,
1946-1947,scria
scriaistoricul
istoriculIon
IonŢurcanu
Ţurcanula la
începutul
începutulultimului
ultimuluideceniu
deceniualalsecolului
secoluluitrecut,
trecut,„Nu
„Nuaafost
fostrezultatul
rezultatul
condiţiilor
condiţiilornaturale
naturaledefavorabile
defavorabileşişinici
niciurmarea
urmareaunor
unorgreutăţi
greutăţi
economice
economiceale alestatului
statuluisovietic
sovieticîn
însituaţia
situaţiacând
cândcondiţiile
condiţiileclimaterice
climaterice
într-adevăr
într-adevărprovocau
provocauooscădere
scădereaaproducţiei
producţieiagricole,
agricole,iar
iarde
deaici
aicişişi
problema
problemaprivind
privindaprovizionarea
aprovizionareapopulaţiei
populaţieicu cuproduse
produsealimentare,
alimentare,
regimul
regimulstalinist
stalinistnu
nunumai
numaică cănu
nuaafăcut
făcutce cese
secuvenea
cuveneasă săfacă
facă
pentru
pentruînlăturarea
înlăturareaacestor
acestorfactori
factorinegativi,
negativi,ciciaaprofitat
profitatde de
nefericirea
nefericireacelor
celormulţi
mulţipentru
pentrua-i
a-iface
faceşişimai
maidependenţi
dependenţide deelelşişia-i
a-i
supune
supuneunei
uneiexploatări
exploatărişişimai
maimari.”
mari.”
 Situaţia agriculturii din Basarabia după război

Agricultura
Agricultura RSS RSS Moldoveneşti
Moldoveneşti după după război
război era
era
reprezentată
reprezentată de de colhozurile
colhozurile şişi sovhozurile
sovhozurile de de pe
pe
malul
malul stâng
stâng alal Nistrului
Nistrului şişi gospodăriile
gospodăriile ţărăneşti
ţărăneşti
individuale
individuale din din cele
cele şase
şase judeţe
judeţe aleale Basarabiei.
Basarabiei.
Acestea
Acestea din din urmă
urmă erau
erau principalii
principalii furnizori
furnizori dede
cereale
cerealelalastat.
stat.
După
După război,
război, cum
cum era
era şişi normal,
normal, una
una din
din cele
cele mai
mai
grele
grele şişi vitale
vitale sarcini
sarcini pentru
pentru republică
republică aa fostfost
restabilirea
restabilirea agriculturii
agriculturii –– temeliatemelia asigurării
asigurării
populaţiei
populaţiei cu cu alimente,
alimente, precum
precum şişi aa industriei
industriei cucu
materie
materie primă.
primă. Începînd
Începînd cu cu 1945
1945 gospodăriile
gospodăriile
țărănești
țărănești primeau
primeau de de lala stat
stat unun împrumut
împrumut de de
semințe,
semințe, nutrețuri
nutrețuri şişi credite
credite pentru
pentru cumpărarea
cumpărarea
vitelor.
vitelor. ÎnÎn același
același timp,
timp, țăranii
țăranii erau
erau supuși
supuși
impozitului
impozituluifiscal
fiscalobligatoriu,
obligatoriu,care
carese semajora.
majora.
Primele semne ale secetei au apărut încă în toamna anului 1944. Din cauza
lipsei de vlagă și începutul frigurilor, semănăturile din toamna anului 1945 au
fost compromise, iar lipsa zăpezii din iarna anului 1946 a dus la înghețarea a
ceea ce mai rămăsese.
Numă­rul gospodăriilor fără nici un fel de vite creştea vertiginos. Din lipsă de
nutreţ verde şi apă, în primăvara anului 1946 gospodăriile ţără­neşti au început
sacrificarea animalelor, în rezultat, până la jumătatea anului 1946, în dreapta
Nistrului, în gospodăriile individuale, numărul vitelor mari cornute şi al oilor s-
a micşorat de două ori, al porcilor cu 90 la sută, al cailor - cu 60 la sută.
Aproape jumătate din gospodăriile ţărăneşti erau total lipsite de tracţiune
animală. Toate acestea în condiţiile ruinei de după război şi a predominării
gospodăriilor mici, îngreunau din cale afară dezvoltarea economiei.
Metodele de combatere a foametei întreprinse
de către autoritățile sovietice
Guvernul
Guvernul URSSURSS părea
părea să
să fifi înțeles
înțeles amploarea
amploarea secetei
secetei din
din
RSSM
RSSM șiși aa acceptat
acceptat săsă acorde
acordeununajutor
ajutoralimentar
alimentarde
de2424de
de mii
mii
de
de tone
tone –– dede fapt,
fapt, era
era vorba
vorba dede un un împrumut
împrumut dede stat
stat care
care
trebuia
trebuia restituit,
restituit, fără
fără dobândă
dobândă –– din din recolta
recolta anului
anului 1947.
1947.
Ajutorul
Ajutorul acordat
acordat dede stat
stat acoperea
acoperea doar doar consumul
consumul pentru
pentru cele
cele
mai
mai defavorizate
defavorizate segmente
segmente sociale
sociale șiși eraera departe
departe de
de aa fifi
suficient.
suficient.
 S-au deschis cantine, acestea însă erau puține dat fiind
numărul redus de spații amenajate în acest sens. Autorităților de la
Chișinău le convenea că erau puține, motivând oficial că astfel
puteau controla mai eficient repartizarea hranei și evitarea
furturilor. Fără îndoială, deschiderea punctelor de alimentare a
salvat de la moarte un număr mare de oameni. Însă ele nu puteau
rezolva în mod cardinal problema foametei.
 Consecințele foametei din RSSM
În RSSM pe parcursul perioadei foametei între 1946-1947, dar și
în prima jumătate a anului 1948, au murit din cauza înfometării între
250.000- 300.000 oameni, majoritatea deceselor au survenit în urma
distrofieii.
La 25 decembrie 1946 în RSSM erau înregistrate 53.000
persoane distrofice, 1 februarie 1947 numărul acestora se ridicaseră
deja la 190.000, iar către 1 martie – la 238.000 cazuri de distrofie.
 Surse bibliografice:
 Şişcanu I., Desţărănirea bolşevică în Basarabia, Chişinău, Adrian, 1994
 Şişcanu E., Înfometarea şi legea în RSSM. (1946-1947) // Cercetare şi
istorie într-un nou mileniu, Galaţi, Editura Fundaţiei Universitare
« Dunărea de Jos »  2002,
 Ţurcanu I., Foametea şi deportări din Basarabia // Memoria, anul
2000, V nr.2,
 Gribincea M., Basarabia în primii ani de ocupație sovietică,1944-1950,
Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1995.
 Șișcanu I., „Foametea din RSS Moldovenească în anii 1946-1947”, în
Revista de istorie a Moldovei, nr. 4, 2012.
 Голод в Молдове (1946-1947), Сборник документов, Chişinău,
Editura Ştiinţa, 1993.
 https://www.youtube.com/watch?v=jDvPxgRJtmA